TRIDENT s. n. 1. (mit.) furca cu trei dinti cu care era infatisat zeul poseidon (Neptun). 2. obiect marinaresc in forma de furca cu trei brate. (< fr. trident, lat. tridens)

Chione 1. Fiica lui Boreas si a Orithyiei. A fost iubita de zeul poseidon, cu care a avut un fiu, pe Eumolpus. 2. Fiica regelui Daedalion, curtata deopotriva de Apollo si de Hermes. A avut doi fii, pe Philammon si Autolycus. Chione a murit, victima a geloziei zeitei Artemis, cu care avusese nesocotinta sa se masoare in frumusete.

AIGYPTOS (in mitologia greaca), eroul eponim al Egiptului. Descendent al zeului poseidon si al fluviului Nil.

AMFITRITE (in mitologia greaca), sotia zeului poseidon, regina a marii. Este reprezentata adesea mergind pe ape intr-un car tras de tritoni.

Aiax 1. Fiul lui Oileus, regele locrienilor. A participat la razboiul troian, unde s-a distins prin vitejia sa. Era renumit printre greci si ocupa locul al doilea dupa Achilles in ceea ce priveste iuteala picioarelor lui. Aiax si-a atras minia zeilor urmarind-o pe Cassandra pina in incinta templului zeitei Athena, unde a necinstit-o. Drept urmare, la intoarcerea spre patrie, zeita (dupa altii poseidon) a dezlantuit o furtuna care i-a sfarimat corabia. Aiax a reusit totusi sa se salveze, agatindu-se de o stinca. Continuind insa sa-i sfideze pe zei, poseidon de data aceasta a lovit cu tridentul in stinca pe care se refugiase Aiax, scufundind-o in mare. 2. Fiul lui Telamon, regele din Salamis si nepotul lui Aeacus. A participat la razboiul troian, fiind cel mai viteaz dintre greci dupa Achilles. Dupa moartea acestuia Aiax si-a disputat cu Odysseus armele lui Achilles. Cistigatorul a fost Odysseus. Vazindu-se invins, Aiax a fost cuprins de o furie oarba si, pierzindu-si mintile, s-a napustit asupra unei cirezi de vite, pe care le-a ucis luindu-le drept dusmanii sai. Mai apoi, revenindu-si in simtiri si rusinat de isprava sa, Aiax si-a pus singur capat zilelor.

Ancaeus 1. Unul dintre argonauti, fiul lui Lycurgus si al lui Antinoe. A participat la vinatoarea mistretului din Calydon, in cursul careia si-a gasit moartea. 2. Fiul zeului poseidon cu Astypalaea. A facut si el parte din rindul argonautilor, in calitate de cirmaci al navei Argo dupa moartea lui Tiphys.

Evadne 1. Una dintre fiicele zeului poseidon. A fost iubita de Apollo, cu care a avut un fiu, pe nume Iamus. 2. Fiica lui Iphis si sotia lui Capaneus. La moartea sotului ei, de durere, s-a sinucis.

AFRODITA (in mitologia greaca), zeita dragostei si a frumusetii. Fiica a lui zeus si a nimfei Dione sau, dupa alta versiune, nascuta din spuma marii, ca fiica a lui Uranus. Sotia lui Hefaistos; iubita de Ares, Dionysos, Hermes si poseidon, dintre zei, iar dintre muritori de Adonis si Anchise, de la care l-a avut pe Enea. La romani se numea Venus.

Canace, fiica lui Aeolus si a lui Enarete. S-a indragostit de propriul ei frate, Macareus, si a nascut in taina un copil. Descoperita de tatal ei, Aeolus, Canace a fost silita de catre acesta, drept pedeapsa, sa se sinucida. Dupa o alta versiune, Canace a fost iubita de poseidon. Cu zeul marii ea a avut mai multi fii, printre care pe Aloeus si pe Triopas.

Gorgones, (Euryale, Stheno si Medusa) cele trei fiice monstruoase ale lui Phoreys si Ceto. Dintre ele, primele doua erau nemuritoare. Medusa – considerata prin excelenta „gorgona” – era muritoare. Salasul gorgonelor se afla la capatul lumii, in apropierea Gradinii Hesperidelor. Ele aveau o infatisare inspaimintatoare: in jurul capetelor li se incolaceau zeci de serpi, privirile lor de foc impietreau pe oricine le-ar fi intilnit; aveau brate de bronz si aripi de aur, cu ajutorul carora se inaltau in vazduh. Perseus a reusit sa ucida Medusa in timp ce dormea (v. Perseus). Cind i-a taiat capul, din gitul ei retezat au iesit cei doi fii pe care i-i daruise poseidon, singurul dintre zei care avusese curajul sa se impreune cu ea: Chrysaor si calul inaripat Pegasus. Mai tirziu, zeita Athena si-a impodobit egida cu chipul Medusei, a carei simpla vedere transforma pe orice muritor in stana de piatra. Singele ei, adunat de Perseus, putea fi folosit cind ca o otrava ucigatoare, cind ca un leac tamaduitor.

Caeneus, unul dintre lapiti. Caeneus a fost intii o femeie, pe nume Caenis, indragita de catre poseidon. La cererea ei, zeul a metamorfozat-o in barbat. Sub noua infatisare si sub numele de Caeneus a participat la lupta impotriva centaurilor, precum si la expeditia argonautilor, distingindu-se prin forta si curaj.

Halirrhothius, fiul lui poseidon si al nimfei Euryte. Fiindca a incercat s-o necinsteasca pe Alcippe, fiica lui Ares si a lui Aglauros, a fost ucis de catre zeul razboiului. Vazindu-si fiul mort, poseidon l-a adus pe Ares in fata judecatii zeilor. zeul ucigas a fost insa achitat, iar locul unde s-a tinut judecata a fost numit de atunci Areopagus.

Andromeda (sau Andromede, fiica lui Cepheus, regele Aethiopiei. Fiindca mama ei, pe nume Cassiopea, isi atrasese minia zeilor pretinzind ca e mai frumoasa decit nereidele, poseidon a trimis un monstru marin ca sa pustiasca tara. Oracolul a prezis ca pacatul Cassiopeei poate fi ispasit numai de catre Andromeda. Silit de etiopieni, Cepheus si-a sacrificat fiica: el a inlantuit-o de o stinca, lasind-o acolo prada monstrului. Andromeda e salvata insa de Perseus, la intoarcerea acestuia dupa izbinda repurtata asupra Meduzei. Cucerit de frumusetea fetei, Perseus impietreste monstrul aratindu-i chipul Meduzei, dupa care o ia cu el pe Andromeda si o duce in Argos (v. si Perseus).

Cassiope(a), sotia lui Cepheus, regele Aethiopiei si mama Andromedei. Indraznind sa se ia la intrecere cu nereidele in ceea ce priveste frumusetra, Cassiopea a fost pedepsita de catre poseidon, care a trimis un monstru marin sa-i devasteze tara. Minia zeului n-a putut fi domolita decit prin sacrificiul Andromedei (v. si Andromeda). In cele din urma, Cassiopea a fost transformata intr-o constelatie.

Hesione (sau Hesiona) 1. Fiica lui Laomedon, regele Troiei. Fiindca Laomedon atrasese asupra cetatii minia lui Apollo si a lui poseidon, refuzind sa le dea plata cuvenita pentru ca ridicasera zidurile cetatii, zeii s-au razbunat trimitind un monstru ingrozitor care-i devora pe locuitori. Fiind consultat, oracolul a cerut sa-i fie data monstrului, pentru ispasire, insasi fiica regelui. In timp ce Hesione, inlantuita de o stinca, urma sa fie inghitita de inspaimintatoarea fiara, a trecut pe acolo Heracles. El a ucis animalul, salvind-o pe Hesione de la moarte. Din nou Laomedon refuza sa-i dea si lui rasplata cuvenita – cei sase cai pe care i-i fagaduise. Pentru acest fapt, eroul avea sa se razbune mai tirziu, organizind o expeditie impotriva lui Laomedon. Dupa ce cucereste cetatea si-l ucide pe rege, Heracles i-o da de sotie pe Hesione lui Telamon, unul dintre tovarasii lui de arme. 2. Una dintre oceanide, casatorita cu Prometheus.

HADES (in mitologia greaca), zeu al Infernului. Fiul al lui Cronos si al Rheei, frate cu zeus, poseidon s.a. Stapanul imparatiei subpamantene a mortilor. Casca pe care o primise in dar de la Ciclopi il facea invizibil. Adesea identificat cu Pluton („cel ce ofera bogatii”); este reprezentat tinand in mana cornul abundentei.

Aloidae, denumire purtata de doi giganti, Otus si Ephialtes, fiii lui poseidon si ai Iphimediei, sotia lui Aloeus. Crescind nemasurat, cei doi frati au pornit sa lupte cu zeii; ca sa ajunga la cer, au pus unul peste altul trei munti: Olympul, Ossa si Pelionul. Au incercat apoi sa pravaleasca muntii in mare si sa inunde uscatul. In cele din urma l-au prins pe Ares si l-au tinut prizonier pina cind Hermes a reusit sa-l elibereze. Miniati de indrazneala lor, zeii i-au pedepsit. Dupa o legenda, ei au fost fulgerati de catre zeus. Dupa o alta, Artemis, luind chipul unei caprioare, a trecut in goana printre ei intr-o zi, in timp ce se aflau la vinatoare. Cautind s-o doboare, ei s-au ucis reciproc. Pravaliti in Tartarus dupa moarte, au fost apoi inlantuiti, spate in spate, de o coloana. Li se atribuia intemeierea mai multor cetati printre care si Ascra, situata la poalele muntelui Helicon.

Hestia, cea mai mare dintre fiicele lui Cronus si ale Rheei si sora cu zeus si cu Hera. Cu toate ca a fost curtata de Apollo si de poseidon ea a ramas, cu ingaduinta lui zeus, pururea fecioara. Nu parasea niciodata Olympul si era considerata, atit de zei cit si de muritori, drept protectoarea caminului. Atributiile ei se suprapuneau cu cele ale Vestei, din mitologia romana.

Cycnus 1. Unul dintre fiii lui poseidon. A fost ucis in razboiul troian de catre Achilles si, gratie tatalui sau, a fost metamorfozat dupa moarte intr-o lebada. 2. Fiul zeului Ares si al Pelopiei, una dintre fiicele lui Pelias. Era un tilhar vestit care jefuia la drumul mare trecatorii, pina in ziua cind a fost ucis de catre Heracles. 3. Fiul lui Sthenelus, regele ligurilor, si prieten cu Phaethon. Deplingind moartea acestuia, a fost transformat de Zeus intr-o lebada. Induiosat de soarta lui, Apollo i-a daruit o voce melodioasa si de atunci – se spunea – lebedele cinta inainte de a muri.

Coronis 1. Fiica lui Phlegyas, regele din Orchomenus. A fost iubita de Apollo, cu care a avut un fiu, pe Asclepius (v. si Asclepius). De teama ca imbatrinind va fi parasita de catre zeu, Coronis a preferat sa se casatoreasca cu un muritor de rind. 2. Fiica lui Coroneus, transformata in cioara de catre zeita Athena pentru a o scapa de urmarirea lui poseidon, care se indragostise de ea. 3. Nimfa care l-a crescut pe Dionysus.

Hades (sau Pluto), zeul imparatiei subpamintene, fiul lui Cronus si al Rheei. Ca si ceilalti frati ai sai, cind s-a nascut, Hades a fost inghitit de tatal sau, apoi dat afara (v. si Cronus). Mai tirziu a participat la lupta dusa de olimpieni impotriva titanilor. Cind s-a facut impartirea Universului, lui Zeus i-a revenit Cerul, lui poseidon – Marea, iar lui Hades – Lumea subpaminteana. Hades salasluia in imparatia umbrelor, pe care o cirmuia alaturi de sotia sa, Persephone (in legatura cu rapirea Persephonei v. si Demeter). El nu ingaduia nimanui, o data ajuns acolo, sa mai vada lumina zilei. Cind Heracles a trecut hotarele Infernului s-a lovit de impotrivirea lui Hades, pe care l-a ranit cu o sageata, silindu-l sa se refugieze in Olympus. Numele lui Hades era evitat de cei vechi, care se fereau sa-l pronunte, socotundu-l aducator de nenorociri. De cele mai adeseori el era invocat sub numele de Pluto („zeul cel bogat”), aluzie la bogatiile nemasurate care se ascundeau in maruntaiele pamintului.