COLIVA, colive, s. f. (In practicile religioase ortodoxe) Grau fiert amestecat cu zahar si cu nuci pisate si ornat cu bomboane si zahar pudra, care se imparte ca pomana la inmormantari si la parastase. – Din sl. kolivo.

A PUDRA ~ez tranz. 1) (fata, pielea, parul) A da cu pudra (pentru a face sa capete un aspect placut, pentru a trata, a proteja etc.). 2) (preparate culinare, in special copturi) A presara cu zahar pudra. /<fr. poudrer

LIMBA-MIELULUI s.f. (bot.) Planta erbacee cu frunze mari si flori albastre sau albe (Borrago officinalis), ale carei frunze mari, cu gust de castravete, se pot consuma in salate si ale carei flori, zaharate (trecute prin albus batut si apoi prin zahar pudra), se folosesc in gastronomie ca elemente de decor pentru salate de fructe si inghetate.

PUDRA vb. I. tr., refl. a(-si) da cu pudra. II. tr. a acoperi cu un strat de zahar pudra. ◊ a presara un medicament sub forma de praf pe suprafata pielii. (< fr. poudrer)

FARIN adj.invar. zahar farin = zahar macinat ca un praf fin; zahar-pudra. [< fr. farine].

JELEU, jeleuri, s.n. 1. Suc de fructe cu adaos de zahar, fiert pana capata aspect de gel; industrial, se obtine prin adaugarea unui gelifiant; sin. peltea. 2. Sirop sau piure de fructe, simplu sau aromatizat cu vin sau lichior, amestecat cu gelatina sau alt gelifiant, mulat in forme si lasat sa se inchege la rece, apoi rasturnat si servit ca desert; fr. gelee, germ. Gelee. 3. Produs zaharos cu aspect de bomboana, confectionat din jeleu (1), variat colorat, pudrat cu zahar.

pudra, pudrez, vb. I. 1. Tranz. si refl. A (se) da cu pudra (pe fata), a (se) farda cu pudra; a (se) pudrui. 2. Tranz. A acoperi cu un strat subtire de pulbere (de faina, de zahar etc.). – Din pudra. Cf. fr. poudrer.

MARTIPAN, martipane, s.n. Pasta de migdale, preparata din pudra de migdale amestecata cu zahar, utilizata ca interior de bomboane (praline), pentru acoperirea torturilor sau pentru realizarea unor elemente de decor in cofetarie; prin ext., produse de bombonerie (figurine de diverse forme) din martipan. Germ. Marzipan, it. marzapane

FARIN adj. inv. (despre unele produse alimentare, zahar) macinat foarte fin, sub forma de pudra. (< fr. farine, lat. farina)

FARIN adj. invar. (Despre zahar sau alte produse alimentare) Care are aspect de pudra. – Din fr. farine „faina”.

pudra ~e f. 1) Produs cosmetic sub forma de pulbere fina si moale, usor parfumata, folosit in calitate de fard. 2) Material solid transformat in particule foarte mici si fine; pulbere; praf. ~ de zahar. 3) Substanta pulverulenta medicamentoasa, folosita contra iritatiilor pielii. [G.-D. pudrei] /<fr. poudre

pudra s.f. Pulbere, praf foarte fin cu baza de amidon (parfumat), folosit ca fard; pulbere fina folosita contra iritatiilor pielii. ♦ Pulbere foarte fina (mai ales de zahar). [< poudre].