GANDAC DE MATASE s. v. fluture de matase, vierme de matase.

GANDAC, gandaci, s. m. 1. Nume generic dat insectelor din ordinul coleopterelor sau al altor insecte asemanatoare cu coleopterele. ◊ Compuse: gandac-de-casa (sau -de-bucatarie, -negru) = svab¹; gandac-de-frasin (sau gandacul-frasinului) = cantarida; gandac-de-mai = carabus; gandac-de-faina = morar; gandac-de-Colorado = insecta coleoptera de culoare galbena-portocalie, cu dungi longitudinale, negre pe elitre, daunatoare cartofilor (Leptinotarsa decemlincata). 2. (De obicei determinat prin „de matase”) vierme-de-matase. – Cf. scr. gundelj.

BORANGIC, borangicuri, s. n. 1. Fir depanat de pe gogosile viermilor-de-matase. 2. Tesatura facuta in industria casnica din acest fir. ♦ (La pl.) Diferite feluri de tesaturi de borangic (1). [Var.: burangic s. n.] – Din tc. buruncuk.

GOGOASA, gogosi (gogoase), s. f. 1. Produs de patiserie facut din aluat dospit si prajit in grasime, peste care se presara zahar. ♦ Fig. (mai ales la pl.) Minciuna (evidenta). 2. (De obicei urmat de determinari introduse prin prep. „de”, care arata felul) Excrescenta sferica (de marimea unei alune) care se formeaza pe ramurile unor specii de stejar. 3. Invelis protector format din fire (matasoase), in interiorul caruia are loc transformarea larvelor unor insecte in nimfe. ◊ Gogoasa de matase = gogoasa (3) a viermelui de matase; cocon². 4. Nume dat unor obiecte umflate si sferice. [Var.: (reg.) gugoasa s. f.] – Et. nec. Cf. cocoasa.

PEBRINA, pebrine, s. f. Boala parazitara a viermilor de matase. – Din fr. pebrine.

SERICICULTURA, sericiculturi, s. f. Ramura a zootehniei care are ca obiect cresterea si inmultirea viermilor de matase in vederea obtinerii gogosilor destinate prelucrarii. – Din fr. sericiculture.

VIERME, viermi, s. m. Nume dat unor animale nevertebrate, lipsite de picioare, cu corpul moale, lunguiet, de obicei cu o piele lucioasa, care traiesc in sol, in apa sau ca parazite pe plante si pe animale; (pop.) nume dat larvelor unor insecte. ◊ vierme de matase = larva a unor fluturi care produc gogosile de matase si care se hranesc cu frunze de dud sau de stejar. ◊ Expr. A avea (sau a-l roade pe cineva) un vierme la inima = a fi chinuit de griji. A trai ca viermele in hrean (sau in radacina hreanului) = a duce (si a se deprinde cu) o viata grea. A avea viermi (neadormiti) = a fi fi neastamparat, a nu-si gasi locul. A-l manca (pe cineva) viermii (de viu) = a fi foarte lenes si murdar. – Lat. vermis.

VERMIAL, -A, vermiali, -e, adj. Referitor la viermii de matase. [Pr.: -mi-al] – Cf. lat. vermis.

MUSCARDINA, muscardine, s. f. Boala a viermilor de matase, provocata de o ciuperca si manifestata prin aparitia unor pete de culoare inchisa. – Din fr. muscardine.

DUD, duzi, s. m. Numele a doua specii de arbori cu frunzele lobate asimetric, cu fructe mici, carnoase, albe (Morus alba) sau negre-rosietice (Morus nigra), cu un gust dulce fad, ale caror frunze constituie hrana viermilor de matase; agud. – Din tc. dut.

CRESTERE, cresteri, s. f. Actiunea de a creste. Dezvoltare, marire treptata. 2. Sporire, marire a numarului, volumului, intensitatii, duratei etc. unui lucru, unui fenomen etc. 3. Prasire, inmultire. ◊ Cresterea animalelor = ramura a agriculturii care are ca obiect inmultirea si cresterea animalelor si pasarilor, a viermilor de matase, a pestilor si stuparitului. 4. Educare, educatie. ◊ Loc. adj. Fara crestere = prost crescut, needucat. ◊ Expr. Buna crestere = educatie aleasa. – V. creste.

FLUTURE s. 1. (ENTOM.) lepidopter. 2. (ENTOM.) fluture-cap-de-mort (Acherontia atropos) v. cap-de-mort; fluture-de-matase v. vierme-de-matase; fluture-de-varza v. albilita; fluture-inelat v. inelar; fluture-rosu (Vanessa urticae) = (reg.) urzicar. 3. v. paieta.

GOGOASA s. 1. (reg.) crafla, (Transilv. si Ban.) croafena, (Bucov.) pampusca, (Transilv. si Ban.) pancova. 2. (ENTOM.) cocon. (~ viermilor de matase.) 3. v. papalau. 4. (BOT.; Globaria gigantea) (reg.) puf, pufai, basina-calului. 5. (BOT.; Lycoperdon bovista) (reg.) puf, pufai, pufulete, basica-porcului, besina-lupului, besina-porcului, besina-vulpii, besul-porcului, rasuflatoarea-pamantului. 6. gogoasa de ristic = gala, gogoasa de stejar, (rar) galesa, (reg.) motochina, gogoasa de cerneala; gogoasa de stejar v. gogoasa de ristic.

vierme s. (ENTOM.) vierme-alb = (Bucov.) baba, ciormag, (Maram.) ciorman, ciorma. (Larva carabusului se numeste ~); vierme de faina = molete, (pop.) sfoiag, (Olt. si Ban.) surdomas. (~ este larva morarului); vierme-de-matase = fluture-de-matase, (pop.) gandac-de-matase.

AGUD ~zi m. pop. Pom cu lemn tare, cu fructe mici, carnoase, comestibile, ale carui frunze sunt folosite ca hrana pentru viermii-de-matase; dud. / Din aguda

BORANGIC ~uri n. 1) Fir de matase naturala, obtinut din gogosile viermilor-de-matase. 2) Panza tesuta din asemenea fir, folosita pentru confectionarea fetelor de masa, a cuverturilor si a obiectelor de imbracaminte usoara. 3) la pl. Varietati ale unei astfel de panze. /<turc. buruncuk

CULTURA ~i f. 1) Totalitate a valorilor materiale si spirituale create de omenire pe parcursul istoriei. 2) fig. Cunostinte vaste in diferite domenii, pe care le poseda cineva. 3) arheol. Totalitate a vestigiilor materiale si spirituale, descoperite in urma sapaturilor arheologice, caracteristice pentru un anumit areal, intr-o anumita epoca. 4) agr. Ansamblu de lucrari agrotehnice necesare plantelor agricole. 5) Teren cultivat cu un anumit fel de plante. 6) Crestere a unor animale. ~a viermilor de matase. 7): ~ de bacterii crestere in laborator a bacteriilor; colonie de bacterii obtinuta in laborator pentru scopuri stiintifice. 8): ~ fizica ansamblu de metode si sisteme de educatie fizica care contribuie la dezvoltarea armonioasa a corpului omenesc. [G.-D. culturii] /<fr. culture, lat. cultura

DUD duzi m. Pom cu fructe mici, comestibile, mustoase si dulci ale carui frunze sunt folosite la hranirea viermilor de matase; agud. /<turc. dud

GOGOASA ~osi f. 1) Invelis protector din fire matasoase, rezultate din secretia unor insecte; cocon. ◊ ~ de matase invelis format din firul produs de viermele de matase. 2) Excrescenta sferica, aparuta pe frunzele sau crengile stejarilor sau ale altor plante. ◊ ~ de ristic excrescenta bogata in tanin, aparuta pe frunzele de stejar ca urmare a intepaturilor unor insecte. 3) Produs de patiserie, de forma sferica, preparat din aluat dospit si prajit in grasime sau in ulei. 4) mai ales la pl. fig. Vorba goala lipsita de temei real; minciuna. ◊ A insira la ~osi a spune verzi si uscate; a indruga. [G.-D. gogosii; Pl. si gogoase] /Orig. nec.

matase ~asuri f. 1) Fibra naturala obtinuta prin depanarea gogosilor de viermi de matase; borangic. 2) Tesatura din asemenea fibre; borangic. 3) Fibra textila artificiala care imita firul de borangic. 4) Tesatura din asemenea fibre. 5) la pl. Varietati ale acestei tesaturi. 6) (cu sens colectiv) Cantitate mare de obiecte confectionate din asemenea tesatura. ◊ Crescut in ~ crescut in avutie; rasfatat. 7) Totalitate a firelor subtiri, cafenii-galbui, care invelesc stiuletele porumbului si ies din panusi in forma de smoc. ◊ ~asea-broastei sau ~-de-apa specie de alge verzi plutitoare pe suprafata apelor statatoare; matreata. [G.-D. matasii] /<lat. metaxa

SERICICULTURA ~i f. Ramura a zootehniei care se ocupa cu cresterea viermilor de matase. [G.-D. sericiculturii] /<fr. sericiculture

SERICINA f. Substanta cleioasa cu care viermii de matase acopera firele produse de dansii. /<fr. sercine

SORCOV ~i m. reg. Pom cu fructe comes-tibile dulci, de culoare neagra sau alba, ale carui frunze constituie hrana viermilor de matase; agud; dud. /Orig. nec.

BIVOLTIN, -A adj. (Despre insecte, viermi de matase) la care ciclul vital are loc de doua ori in cursul aceluiasi an. [< fr. bivoltin, cf. lat. bis – de doua ori, voltum < volvere – a evolua].

BOMBYX s.m. Gen de fluturi a caror specie foarte cunoscuta are ca omida viermele de matase. [Pl. -ycsi. / < fr., lat. bombyx].

FLASERIE s.f. Boala infectocontagioasa a viermilor de matase, caracterizata printr-o mortalitate ridicata a larvelor. [Gen. -iei. / < fr. flacherie].

NOSEMA s.f. 1. (Bot.) Ciuperca saprofita parazita, care traieste in tubul digestiv al viermilor de matase. 2. Nosemoza. [< fr. nosema, cf. gr. nosos – boala].

PEBRINA s.f. Boala infectioasa a viermilor de matase, manifestata prin mici pete negre care apar pe pielea acestora. [< fr. pebrine].

POLIVOLTIN s.m. (Despre unii viermi de matase) Care prezinta polivoltism. [< fr. polyvoltin, cf. gr. polys – numeros, lat. volvere – a desfasura].

POLIVOLTISM s.n. Insusire a unor categorii de viermi de matase de a produce mai multe generatii intr-un an. [< fr. polyvoltisme].

SERICICULTOR, -OARE s.m. si f. Cultivator de viermi de matase. [< fr. sericiculteur, cf. lat. sericum – matase, cultor – cultivator].

VERMIAL, -A adj. (Rar) Referitor la viermii de matase. [Pron. -mi-al. / et. incerta].

COCON s.m. Invelis din fire cu care se inconjura crisalida unor insecte; (spec. gogoasa viermelui de matase. [< fr. cocon, cf. it. coccone].

MUSCARDINA s.f. Boala a viermilor de matase, datorita unei ciuperci. [< fr. muscardine].

SERICICULTURA s.f. Ramura a zootehniei care se ocupa cu cresterea viermilor de matase. [< fr. sericiculture, cf. lat. sericum – matase, cultura – crestere].

SERICINA s.f. Materie cleioasa produsa de viermele de matase, care acopera firul propriu-zis. [< fr. sericine].

TUSOR s.m. matase naturala produsa de viermi de matase salbatici. [< fr. tussor, hind. tasar].

BIVOLTIN, -A adj. (despre insecte, viermi de matase) care prezinta doua generatii pe an. (< fr. bivoltin)

COCON s. m. 1. invelis protector din fibre foarte subtiri secretat de crisalida unor insecte; gogoasa viermelui de matase. 2. invelis protector gelatinos, cu care isi infasoara ouale unele animale vertebrate. (< fr. cocon)

FLASERIE s. f. boala infectocontagioasa a viermilor de matase caracterizata printr-o mortalitate ridicata a larvelor. (< fr. flacherie)

MAGNANERIE s. f. local special pentru cresterea viermilor de matase. (< fr. magnanerie)

MONOVOLTIN, -A adj. (despre insecte, viermi de matase) care prezinta o singura generatie anuala; univoltin. (< fr. monovoltin)

MUSCARDINA s. f. boala a viermilor de matase produsa de o ciuperca. (< fr. muscardine)

NOSEMA s. f. ciuperca saprofita parazita, in tubul digestiv al viermilor de matase. (< fr. nosema)

PEBRINA s. f. boala infectioasa a viermilor de matase, prin mici pete negre care apar pe pielea acestora. (< fr. pebrine)

POLIEDRIE s. f. boala virotica infectocontagioasa a viermilor de matase, care se manifesta prin inflamarea si colorarea lor in galben. (dupa germ. Polyedrose)

POLIVOLTIN s. n. (despre insecte, viermi de matase) care prezinta mai multe generatii pe an. (< fr. polyvoltin)

SERICICULTURA s. f. ramura a zootehniei care se ocupa cu cresterea viermilor de matase. (< fr. sericiculture)

SERICINA s. f. materie cleioasa produsa de viermele de matase, care acopera firul. (< fr. sericine)

TUSOR s. n. matase naturala produsa de viermi de matase salbatici, foarte rezistenta, din care se confectioneaza umbrele, parasute etc. (< fr. tussor)

VERMIAN, -A adj. referitor la viermii (de matase); vermial. (< fr. vermien)

BORANGIC, borangicuri, s. n. 1. Fir depanat de pe gogosile viermilor-de-matase. ♦ Tesatura facuta din acest fir. 2. (La pl.) Diferite feluri de tesaturi de borangic (1). [Var.: burangic s. n.] – Tc. buruncuk.

CALUGAREANU, Dimitrie (1868-1937, n. Pomirla, jud. Botosani), medic si naturalist roman. M. coresp. al Acad. (1920). Cercetari originale in neurofiziologie, metabolism mineral, privind respiratia la unele specii de pesti si gastropode (Limax, Helix, Planorbis, Lymnea), precum si particularitati functionale ale glandei sericigene a viermelui de matase.

SERICIGEN, -A, sericigeni, -e, adj. (Despre glandele unor viermi, insecte) Care secreta matase. – Din fr. sericigene.

SERICIGEN, -A adj. (despre glande ale unor viermi sau insecte) care secreta matase. (< fr. sericigene)

vierme ~i m. Animal nevertebrat, fara picioare, cu corpul moale si alungit, care traieste in sol, in apa sau paraziteaza pe plante si animale. ◊ ~ de matase larva unor specii de fluturi care produce gogosile de matase. /<lat. vermis, ~is

PANGLICA ~ci f. 1) Fasie ingusta de material textil, folosita de femei ca podoaba (la imbracaminte, in par etc.); c****a. ~ de matase. ◊ A scoate ~ca a) a face scamatorii; b) a amagi. 2) si fig. Orice obiect avand forma de fasie ingusta. ~ pentru masina de scris. ~ de metal. 3) pop. vierme cu corpul plat si foarte lung, care paraziteaza in intestinul subtire al animalelor carnivore si al omului; c****a; tenie. [G.-D. panglicii] /<ung. pantlika