NOMADIZA vb. I. intr. (Rar) A duce o viata nomada. [< fr. nomadiser].

NOMADISM s. n. 1. viata nomada a unui grup, a unei populatii etc. 2. sindrom patologic la unii psihopati, care se manifesta prin instabilitate a domiciliului. (< fr. nomadisme)

NOMADIZA vb. intr. a duce o viata nomada. (< fr. nomadiser)

SEDENTARIZA vb. refl. a trece de la o viata nomada la una sedentara. (< fr. sedentariser)

NOMAD, -A, nomazi, -de, adj., s. m. si f. 1. Adj., s. m. si f. (Persoana, grup social) care nu are asezare statornica intr-un loc, care se muta dintr-un loc in altul, care rataceste. 2. Adj. Caracteristic nomadismului. viata nomada. – Din fr. nomade.

SCENOPEGIE s.f. Sarbatoare a vechilor evrei, inchinata amintirii vietii nomade din desert. [Gen. -iei. / < fr. scenopegie, cf. gr. skene – cort, pegnymi – fixez].

NOMADISM s.n. viata nomada a unui grup, a unui popor etc. [Cf. fr. nomadisme].

SCENOPEGIE s. f. sarbatoare a vechilor evrei inchinata amintirii vietii nomade din desert. (< fr. scenopegie)

nomadIZANT, -A adj. (Rar) Care duce viata de nomad. [Cf. fr. nomadisant].

nomadISM n. Mod de viata al populatiei nomade. /<fr. nomadisme

nomad ~da (~zi, ~de) si substantival (despre comunitati sau persoane) Care nu are un loc stabil de trai; care nu duce o viata sedentara. Triburi ~de. /<fr. nomade