ARGES 1. Riu, afl. stg. al Dunarii, la Oltenita; 344 km. Izv. din culmea principala a M-tilor Fagaras prin doi afl. (Buda si Capra) si trece prin Curtea de Arges si Pitesti. In cursul superior s-a construit un sistem hidroenergetic constituit din 16 hidrocentrale, cu o putere instalata totala de 467 MW; in cadrul acestui ansamblu se remarca barajul (166,6 latime) si lacul de acumulare Vidraru (14 km lung.). In cursul inf., in aval de Mihailesti, s-au efectuat lucrari de amenajare complexa. Afl. pr.: Vilsan, Riul Doamnei, Dimbovita, Sabar (pe stg.), Neajlov (pe dr.). Denumit in antichitate Ordessos. 2. Cetate atestata documentar in 1330, situata pe riul Arges, pe locul actualului oras Curtea de Arges. 3. Jud. in partea central-sudica a Romaniei, in bazinul superior al riului cu acelasi nume; 6.801 km² (2,86 la suta din supr. tarii); 681.735 loc. (1991), din care 43,3 la suta in mediul urban; densitate: 92,5 loc./km². Resed.: municipiul Pitesti. Orase: Cimpulung, Colibasi, Costesti, Curtea de Arges, Topoloveni. Comune: 93. Relief variat: in N o zona muntoasa (versantul meridional al M-tilor Fagaras, masivele Frunti, Ghitu, Iezer-Papusa si prelungirile M-tilor Leaota si Piatra Craiului), in centru o reg. deluroasa, cunoscuta sub numele de Muscelele Argesului (Subcarpatii Getici) formate dintr-o serie de dealuri inalte (Matau, Ciocanu, Chicera s.a.) – ce alterneaza cu depr. subcarpatice Cimpulung, Bradetu, Arefu s.a. si partea de E a Pod. Getic (platformele A., Cindesti si Cotmeana cu alt. de 400-600 m), iar in S o zona de cimpie (Cimpia Inalta a Pitestiului si Cimpia Gavanu-Burdea). Clima temperat-continentala cu temp. medii anuale ce prezinta diferentieri altitudinale (-2 ºC pe crestele M-tilor Fagaras, 6 ºC in zona deluroasa si de podis si 10 ºC in cimpie). Precipitatii medii anuale variabile in functie de alt. (600 mm in cimpie, 700-800 mm in reg. deluroasa si de podis si peste 1.400 mm in zona montana). Vinturi dominante dinspre NV si NE. Reteaua hidrografica este reprezentata in principal de cursul superior al A, care colecteaza majoritatea riurilor de pe terit. jud. A. (Vilsan, Riul Doamnei, Rincaciov, Bascov, Glimbocel s.a.), iar pe cursul superior al Argesului s-a amenajat un sistem de lacuri de acumulare (cel mai mare fiind Vidraru) pentru valorificarea potentialului hidroenergetic. Resurse naturale: titei (Mosoaia, Leordeni, Vedea, Mirosi, Merisani, Bogati etc.), lignit (Poienarii de Muscel, Berevoiesti, Jugur, Godeni, Boteni, Schitu Goesti), sare (Slatioarele), calcare ornamentale (Albestii de Muscel), calcare pentru ciment (Mateias, Dragoslavele), argile (Budeasa, Cimpulung, Leordeni), gips (Stanesti, Corbsori, Oesti), ape minerale clorurate, slab iodurate, sulfuroase etc. (Bradetu, Bughea de Sus s.a.), paduri. Economia. Pr. produse ins. realizate in jud. A. sint: energie electrica (termocentralele Pitesti, Schitu Golesti si salba celor 16 hidrocentrale de pe riul Arges; Cumpanita, Arefu-Capatineni, Oesti, Albesti, Cerbureni, Valea Iasului, Curtea de Arges s.a.), autoturisme de oras – „Dacia” Colibasi) si de teren – „ARO” (Cimpulung), motoare electrice si produse petrochimice (Pitesti), mat. de constr. (Pitesti, Cimpulung, Costesti, Valea Mare-Pravat), stofe si conf. (Pitesti, Curtea de Arges), incalt. (Pitesti), mobila, parchete, cherestea (Pitesti, Stilpeni, Curtea de Arges, Cimpulung, Rucar), tananti (Pitesti), articole de portelan si electrotehnice (Curtea de Arges), produse alim. diverse (Pitesti, Curtea de Arges, Baiculesti, Topoloveni, Stefanesti, Costesti). Agricultura are o structura variata. In 1989, in structura culturilor de cimp predominau supr. cultivate cu porumb (54.583 ha), urmate de cele de griu si secara (41.765 ha), plante de nutret (35.746 ha), plante uleioase, orz si orzoaica, cartofi, legume etc. Pomicultura (predominant meri si pruni); viticultura (podgoriile Stefanesti si Leordeni sprecializate in productia de struguri pentru vinuri albe). In 1990, sectorul zootehnic cuprindea: 348,5 mii capete ovine, 178,9 mii capete bovine, 222 mii capete porcine, 2.921 mii capete pasari; apicultura. Cai de comunicatie (1990): 225 km cai ferate si 2.660 km drumuri publice, dintre care 555 km modernizate. In cadrul traficului rutier o insemnatate deosebita o au soseaua transfagarasana si autostrada Pitesti-Bucuresti. Unitatile de invatamint, cultura si arta (1989-1990): 482 scoli generale, 33 licee, un institut de invatamint superior (Pitesti), un teatru de stat (Pitesti), 189 cinematografe, muzee, case memoriale (ale poetului George Topirceanu la Namesti, compozitorului George Stefanescu la Capatineni si dramaturgului Tudor Musatescu la Cimpulung), 823 biblioteci etc. Turism. Prin peisajul variat (vf. semete ale M-tilor Fagaras, pestera si cheile Dimbovicioarei, lacurile glaciare, lacul de acumulare Vidraru etc.), cu frecvente specii rare de flora si fauna, declarate monumente ale naturii (floarea de colti, garofita Pietrii Craiului, capra neagra, zaganul etc.), prin vestigii istorice (cetatea Poienari) si monumentele arhitectonice (bisericile din Pitesti, Cimpulung si Curtea de Arges, culele de la Retevoiesti si Titesti, conacul din Golesti, manastirea Negru-Voda din Cimpulung), prin rezervatiile paleontologice (Suslanesti) si geologice (Albesti), prin originalitatea si varietatea elementelor folclorice si etnografice, prin baza materiala diversa (hoteluri, moteluri, cabane etc.), jud. A. se inscrie printre jud. tarii cu un ridicat potential turistic. Indicativ auto: AG.

BAIA 1. Com. in jud. Suceava, pe riul Moldova; 6.460 loc. (1991). Incepind din sec. 13, aici a existat orasul B. (Civitas Moldaviae), care a functionat ca atare pina in sec. 18 (ultima mentiune in 1741). Important centru economic si capitala a Moldovei in timpul lui Bogdan I. In dec. 1467, Stefan cel Mare a invins aici pe Matei Corvin, regele Ungariei. Importante vestigii istorice: ruinele bisericii catolice (1410), Biserica Alba (sec. 15-17) si biserica lui Petru Rares (1532). 2. Com. in jud. Tulcea; 5.016 loc. (1991). Expl. de gresii si conglomerate. Statie de c. f.

KIS, oras antic in Mesopotamia, pe valea fl. Eufrat, in apropiere de Babilon; infloritor centru al culturii sumeriene in milen. 3 i. Hr. vestigii istorice importante. Azi, Tall al-Uhaimir, Irag.

PALEODEMOGRAFIE s. f. ramura a demografiei istorice care studiaza vestigiile umane. (< paleo- + demografie)

ARHEOLOGIE f. Stiinta care se ocupa cu studiul vestigiilor materiale ale trecutului istoric, descoperite prin sapaturi. [G.-D. arheologiei] /<fr. archeologie

ARHEOLOGIE (‹ fr. {i}; {s} gr. arkhaios „vechi” + logos „studiu”) s. f. Ramura specializata a stiintei istorice, avind ca obiect colectarea, ordonarea si interpretarea vestigiilor materiale din trecutul istoric al omenirii. A. este principalul izvor pentru cunoasterea istoriei (preistoriei) si a civilizatiilor antice in lipsa stirilor scrire. Metodele de cercetare ale a. sint: practice (de descoperire pe teren) si teoretice (de ordonare si interpretare a materialului descoperit). A. ca stiinta s-a constituit in sec. 17, cind s-a trecut la o cercetare sistematica si la interpretarea vestigiilor antice ca marturii sau argumente in sprijinul datelor oferite de izvoarele scrise. In sec. 18 are loc explorarea sistematica a unor vechi centre antice, creindu-se primele santiere si scoli arheologice nationale. Primele sapaturi arheologice sistematice de pe terit. Romaniei s-au facut in sec. 19, creatorul scolii nationale de arheologie fiind. V. Parvan.

ARHEOLOGIE s. f. stiinta care studiaza trecutul istoric al societatii omenesti pe baza interpretarilor vestigiilor apartinand diferitelor culturi materiale. (< fr. archeologie)

ROUSSILLON [rusio], provincie istorica in S Frantei. Oras pr.: Perpignac. Expl. forestiere si de min. de fier. Legumicultura; horticultura; viticultura. Crestere intensiva a animalelor pentru carne si lapte. Pescuit. Zona turistica. Locuita de iberici, a fost cucerita de romani (sec. 2 i. Hr.), vizigoti (414), arabi (719); a intrat sub stapanirea francilor, Carol cel Mare incluzand-o in marca Spaniei. Posesiune a contilor de Barcelona (din sec. 9), a cunoscut, incepand din sec. 10, o infloritoare viata monahala atestata de numeroase vestigii ale arhitecturii romanice. Din 1172 a devenit parte din Regatul de Aragon. Ludovic XI inglobeaza R. Coroanei (1463), dar spaniolii ridica pretentii asupra provinciei pana in 1659, cand, in urma Tratatului Pirineilor, revine definitiv Frantei.