APATIT (‹ fr. {i}) s. n. Fosfat tricalcic natural, de culoare verde smarald, intilnit ca mineral accesoriu, in rocile magmatice, in pegmatite si in zacamintele hidrotermale filoniene. Se prezinta sub forma de mase granulare, compacte, fin cristalizate. Este utilizat la separarea ingrasamintelor fosfatice, la fabricarea chibriturilor si ca liant ceramic pentru abrazivi.

smaraldIU ~e (~i, ~e) Care este de culoarea smaraldului; verde-deschis. /smarald + suf. ~iu

CORINDON (‹ fr.) s. n. Oxid natural de aluminiu, format in rocile metamorfice de contact, in segregatiile magmatice de magnetit, gasindu-se frecvent si in aluviuni. Are aspect de mase compacte sau granulare, prezinta cea mai mare duritate dupa diamant, este transparent si variat colorat: rosu (rubin), galben (topaz oriental), verde (smarald), albastru (safir). Se foloseste ca piatra pretioasa, in mecanica de precizie si in ceasornicarie. Varietatile comune opace se utilizeaza ca abraziv.

UVAROVIT s.n. Granat cromifer de culoare verde ca smaraldul, piatra semipretioasa. (din fr. uvarovit) [def., etim. MDN]

SMARAGDIN, -A adj. de culoarea verde a smaraldului. (< fr. smaragdin)

UVAROVIT s. n. granat cromifer de culoare verde ca smaraldul, piatra semipretioasa. (< fr. uvarovit)

smaragd (-de), s. n. – Piatra pretioasa verde. – Var. smarand, smarald, zmaragd. Ngr. σμαράγδι, it. smaraldo (Tiktin), cf. v. sb. zmaragdu (Vasmer, Gr., 135; REW 8041). – Der. smaraldiu, adj. (verde, verzui).

smarald s.n. Varietate verde de beril, piatra pretioasa. [Var. smaragd, smarand s.n. / < rus. smarald, germ. Smaragd].

smarald s. n. varietate verde, transparenta de beril, piatra pretioasa. (< it. smaralde)

smarald ~e n. 1) Mineral foarte transparent, de culoare verde-deschisa, folosit ca piatra pretioasa. 2) Piatra pretioasa din acest mineral. /<ngr. smaragdos, it. smeraldo

smarald, smaralde, s. n. Piatra pretioasa stralucitoare (varietate de beril), de culoare verde, foarte transparenta. [Var.: smaragd, (reg.) smarand s. n.] – Din it. smeraldo, ngr. smaragdos.