VEDEA, vad, vb. II. I. 1. Tranz. si refl. recipr. A (se) percepe cu ajutorul vazului. ◊ Loc. adv. Pe vazute = a) in fata tuturor, in mod deschis; b) cu conditia de a vedea cu propriii sai ochi. ◊ Expr. (tranz.) A vedea lumina zilei = a se naste. (Fam.) Cum te vad si cum ma vezi = evident, clar, sigur, categoric. 2. Tranz. A fi de fata, a asista, a fi martor la o intamplare, la un eveniment. 3. Tranz. A cerceta (cu privirea sau cu mintea) pentru a se convinge de ceva. ♦ Intranz. A patrunde, a descifra (cu privirea). ♦ P. gener. A cerceta, a cauta. 4. Refl. A fi, a ajunge, a se pomeni, a se gasi intr-o anumita situatie. 5. Tranz. si refl. recipr. A (se) intalni undeva. ◊ Expr. (Refl. recipr.) Sa ne vedem sanatosi (sau cu bine)! formula de salut la despartire. ♦ Tranz. A vizita. 6. Intranz. A avea grija, a ingriji, a se ocupa (de cineva sau de ceva). ♦ Tranz. (Pop.) A ajuta. 7. Tranz. A capata, a primi, a se alege cu ceva. II. 1. Tranz. A-si da seama, a remarca, a constata, a observa. ◊ Expr. Ce sa vezi? sau ce sa vada? formula prin care se exprima mirarea fata de ceva neasteptat. ♦ A lua in consideratie; a considera, a socoti. ◊ Expr. A fi bine vazut = a fi apreciat pentru calitatile sale (profesionale). 2. Tranz. A intelege, a pricepe. ♦ A-si imagina, a-si inchipui; a interpreta. 3. Refl. impers. A parea, a se arata. ◊ Expr. Se vede ca... sau se vede treaba (ori lucrul) ca... = e probabil, pesemne. 4. Intranz. (La imperativ) A lua seama, a avea grija sa... Vezi de te sileste..., ca, uite, avem oaspeti. ♦ (Cu valoare de interjectie) Cuvint cu care se atrage atentia cuiva asupra celor ce urmeaza. – Lat. videre.

LUMINA, lumini, s. f. I. 1. Radiatie sau complex de radiatii electromagnetice emise de corpuri incandescente (cu sau fara flacara) sau luminescente si care impresioneaza ochiul omenesc; efectul acestei radiatii. ◊ Lumina alba = lumina mijlocie a zilei, care contine toate radiatiile spectrului vizibil. Lumina rece = lumina care contine un numar foarte mic de radiatii infrarosii si care are un efect termic redus. Lumina monocromatica = lumina formata din radiatii de o singura culoare spectrala. Lumina compusa = lumina care contine radiatii de mai multe lungimi de unda. Lumina naturala = lumina complet nepolarizata, caracterizata prin diversitatea directiilor de oscilatie ale radiatiilor electromagnetice care o compun, distribuite uniform in jurul directiei de propagare. Lumina polarizata = lumina alcatuita din radiatii electromagnetice ale caror directii de oscilatie nu sunt uniform distribuite in jurul directiei de propagare. (Astron.) Lumina antisolara = pata foarte slab luminoasa care se vede noaptea pe cer in locul opus soarelui. Lumina zodiacala = pata luminoasa care, la latitudinea noastra, se vede toamna spre est, inainte de rasaritul soarelui, si primavara spre vest, dupa apusul soarelui. (Fiziol.) Lumina animala = lumina produsa de unele organisme animale pe baza energiei chimice a unor substante. ◊ Loc. adv. La lumina mare = fatis, in vazul tuturor. Pe lumina = in timpul zilei, de la rasaritul pana la apusul soarelui, pana nu se insereaza. ◊ Loc. prep. In lumina... = prin prisma (unei anumite conceptii), din punctul de vedere al..., potrivit cu... (Rar) La lumina... = cu puterea..., cu ajutorul... ◊ Loc. vb. A da lumina = a lumina. ◊ Expr. A vedea lumina zilei = a) a fi inzestrat cu simtul vazului; a se naste. A rasari (sau a se arata) la lumina (sau la lumina zilei) = a aparea (dintr-o ascunzatoare), a iesi la vedere, a se arata. A iesi la lumina = a) a scapa de primejdie, a iesi dintr-o situatie grea; b) a iesi la iveala, a deveni evident, a se dezvalui. A scoate (pe cineva) la lumina = a) a scoate (pe cineva) dintr-o incurcatura; b) a ajuta (pe cineva) sa dobandeasca o situatie, a emancipa (pe cineva). A pune (ceva) in lumina = a scoate (ceva) in evidenta; a sublinia. A pune intr-o lumina buna (sau rea, urata etc.) = a scoate in evidenta aspectele pozitive (sau negative) din viata sau din activitatea cuiva. A prezenta (sau a privi, a aprecia) ceva sau pe cineva intr-o lumina oarecare = a prezenta (sau a privi, a aprecia) ceva sau pe cineva intr-un anumit fel sau dintr-un anumit punct de vedere ori prin prisma unei anumite conceptii. A vedea lumina tiparului sau (inv.) a iesi la lumina = a fi publicat, tiparit. (Limpede) ca lumina zilei = de netagaduit, clar, evident. ♦ Fig. Stralucire; inseninare. 2. Izvor, sursa de lumina (I 1). ◊ Lumina electrica = iluminare pe baza de energie electrica. Lumina de control = indicatie luminoasa care serveste la controlul starii si al modului de functionare a unei instalatii de telecomanda, a macazurilor, a semnalelor de cale ferata etc. ♦ Spec. Sursa luminoasa (de obicei colorata) situata pe o nava, aeronava etc., folosita la indicarea pozitiei sau la semnalizare. ♦ Flacara, flacaruie. ♦ (Pop.) Lumanare. ♦ Unitate de masura pentru fluxul luminos. 3. (Si in sintagma lumina ochiului) Pupila; p. ext. ochi, privire. ♦ (Ca termen de comparatie) Fiinta, lucru, obiect etc. mai drag, mai de pret, mai scump. ◊ Expr. A-i fi (cuiva) drag ca lumina ochilor = a-i fi (cuiva) foarte drag. A ingriji (sau a pazi) ca (pe) lumina ochilor = a ingriji, a feri cu cea mai mare atentie. II. Fig. Ceea ce aduce claritate in mintea omeneasca; invatatura, cultura, educatie. ◊ Expr. A arunca (o) lumina (asupra unei chestiuni) sau a aduce (o) lumina (intr-o chestiune) = a lamuri, a clarifica (o problema). A se face lumina in capul (sau in mintea) cuiva = a pricepe, a intelege. III. 1. Distanta libera dintre fetele interioare a doua piese vecine ale unui sistem tehnic sau dintre fetele interioare opuse ale unui gol. 2. (Inv.; urmat de determinari) Suprafata. 3. Stavilarul morii. [Pl. si: (inv.) lumine] – Probabil din lume (inv.) „lumina”.

Hades (sau Pluto), zeul imparatiei subpamintene, fiul lui Cronus si al Rheei. Ca si ceilalti frati ai sai, cind s-a nascut, Hades a fost inghitit de tatal sau, apoi dat afara (v. si Cronus). Mai tirziu a participat la lupta dusa de olimpieni impotriva titanilor. Cind s-a facut impartirea Universului, lui Zeus i-a revenit Cerul, lui Poseidon – Marea, iar lui Hades – Lumea subpaminteana. Hades salasluia in imparatia umbrelor, pe care o cirmuia alaturi de sotia sa, Persephone (in legatura cu rapirea Persephonei v. si Demeter). El nu ingaduia nimanui, o data ajuns acolo, sa mai vada lumina zilei. Cind Heracles a trecut hotarele Infernului s-a lovit de impotrivirea lui Hades, pe care l-a ranit cu o sageata, silindu-l sa se refugieze in Olympus. Numele lui Hades era evitat de cei vechi, care se fereau sa-l pronunte, socotundu-l aducator de nenorociri. De cele mai adeseori el era invocat sub numele de Pluto („Zeul cel bogat”), aluzie la bogatiile nemasurate care se ascundeau in maruntaiele pamintului.

A vedea vad 1. tranz. 1) (obiecte, lucruri etc.) A percepe prin vaz. ~ bine. ◊ ~ lumina zilei a se naste. ~ lumina tiparului a aparea de sub tipar. ~ lumina rampei a juca o piesa in fata publicului. 2) (persoane) A vizita sau a intalni. Nu l-am vazut de mult. ◊ Sa ne vedem sanatosi formula de salut la despar-tire. 3) (persoane, lucruri, obiecte etc.) A cerceta cu privirea; a privi. ~ ce se petrece in jur. 4) A fi martor la un eveniment. ~ multe in viata. 5) A-si da seama; a pricepe. ~ ca e bolnav. 2. intranz. A avea grija (de cineva sau de ceva). ~ de casa. /<lat. videre

lumina ~i f. 1) Radiatie electromagnetica, emisa de un corp incandescent sau luminescent, care actioneaza asupra ochilor facand vizibila lumea inconjuratoare. ~a soarelui. ◊ A se face ~ a se face ziua. Pe ~ la lumina zilei; dupa ce s-a luminat de ziua sau inainte de a insera. A vedea ~a zilei a) a avea vedere; b) a se naste. A vedea ~a tiparului a aparea de sub tipar. (Limpede) ca ~a zilei absolut clar; de netagaduit. 2) Sursa, izvor care lumineaza. ◊ A aprinde ~a a aprinde ceva de luminat. ~ electrica iluminare pe baza de energie electrica. 3) Deschizatura din mijlocul irisului prin care patrunde radiatia electromagnetica a corpurilor incandescente sau luminescente; pupila. ~a ochilor. 4) fig. Desteptare a mintii. ◊ A se face ~ in capul (sau mintea) cuiva a deveni clar. 5) Deschidere libera intr-o constructie. [G.-D. luminii] /Probabil din lume

ZARE, zari, s. f. 1. Partea cerului sau a pamantului pe care o margineste linia orizontului; orizont. ◊ Loc. adv. In zare sau (rar) In zari = la orizont; p. ext. departe. Din zari = din departari. ♦ (La pl.) Vazduh. 2. lumina care se imprastie in jurul unei surse luminoase; raza. ♦ Expr. A se uita (sau a privi) in zare la ceva = a privi un obiect (transparent) asezandu-l in dreptul unei surse de lumina pentru a-l vedea mai bine. (O) zare de... = o cantitate mica de...** Zori de ziua, zorii zilei, 3. Culme, creasta, coama, varf. – Din sl. zarja.

ZARI, zaresc, vb. IV. 1. Tranz. A vedea (ceva) slab, vag, nedeslusit (din cauza departarii sau a intunecimii); a intrezari. ◊ Expr. A zari ca prin sita (sau ca printr-o panza) = a vedea numai conturul obiectelor, fara a distinge bine forma si culoarea, a vedea neclar, confuz. ♦ A vedea (ceva) numai in treacat, in fuga. ♦ Intranz. si refl. impers. (Rar) A vedea. 2. Tranz. A observa, a baga de seama, a descoperi pe cineva sau ceva; a remarca. 3. Refl. A se arata, a se ivi; a aparea, a se vedea. ◊ Expr. A se zari de ziua = a se face ziua, a se revarsa zorile, a se lumina de ziua. (Rar) A se zari de luna = a aparea, a iesi luna. 4. Intranz. (Pop.) A straluci, a lumina. – Din zare.

ZARI, zaresc, vb. IV. 1. Tranz. A vedea (ceva) slab, vag, nedeslusit (din cauza departarii sau a intunecimii). ◊ Expr. (Intranz.) A zari ca prin sita = a vedea numai conturul obiectelor, fara a distinge bine forma si culoarea; a vedea neclar, ca prin ceata. ♦ A vedea (ceva) numai in treacat, in fuga. ♦ Intranz. (Rar) A vedea. ◊ Refl. impers. De la maria-ta se zarea la el si de la el la maria-ta (DELAVRANCEA). 2. Tranz. A observa, a baga de seama, a descoperi pe cineva sau ceva. 3. Refl. impers. A se arata, a se ivi; a aparea, a se vedea. ◊ Expr. A se zari de ziua = a se face ziua, a se revarsa zorile, a se lumina de ziua. (Rar) A se zari de luna = a aparea, a iesi luna. Incepe-a se zari de luna Si-i liniste pe drum (COSBUC). 4. Intranz. (Pop.) A straluci. Casele lui Dobriseanu... zaresc ca soarele (TEODORESCU). – Din zare.

A SE ZARI pers. 3 se ~este intranz. A-si face brusc aparitia; a se lasa vazut pe neasteptate; a aparea; a se arata; a se ivi; a se isca. ◊ ~ de ziua a se face ziua; a se lumina de ziua. /Din zare

alb, -a adj. (lat. albus). De coloarea [!] zapezii sau laptelui. Fig. Inocent: alb ca zapada. S. m. Om de rasa alba. Adept al partidului conservator (dupa crinu alb, care era emblema Bourbonilor), in opoz. cu ros, liberal. S. n., pl. uri. Coloarea alba. Spatiu liber pe o pagina. Arme albe, arme care taie sau impung (nu arme de foc). Bani albi (p. zile negre), bani in general (pin [!] aluz. la argint). Noapte alba, noapte nedormita. Saptamina alba sau a brinzei, cea din aintea [!] postului mare, cind se maninca lapte, brinza, oua. Versuri albe, versuri fara rima. A da carta cuiva, a-i da puteri depline sa faca ce vrea. Polita in alb, polita fara data scadentei. A fi vazut albu' n capistere (adica faina), a te fi asigurat de dobindirea unui lucru. A intrat alba' n sat, a intrat aurora' n sat, s' a luminat de ziua. Tot alba' n doi bani, tot vechea poveste (iapa cea alba vinduta pe doi bani). A fi ros (ori mincat) ca alba de ham, a fi ros de nevoi, a fi plictisit de o treaba. Albu ochiului, scleorotica. Alb de argint ori de plumb, cerusa. Alb de balena, s*********a. Alb de Spania, creta friabila.

A MIJI ~esc 1. intranz. 1) A incepe sa capete contururi precise; a deveni treptat vizibil. ◊ ~ de ziua a se face ziua; a se lumina de ziua. A(-i) ~ (cuiva) mustata a incepe sa(-i) creasca (cuiva) mustata. 2) (despre plante) A iesi din pamant (dupa incoltire); a rasari. 3) A privi cu ochii pe jumatate inchisi (pentru a vedea mai bine sau pentru a se acomoda la un nou mediu). 2. tranz. (ochii) A inchide pe jumatate. /<bulg. miza

MIJI, mijesc, vb. IV. Intranz. 1. (La pers. 3) A incepe sa se zareasca; a aparea, a se ivi. ◊ Expr. A miji (sau refl. impers.) a se miji de ziua = a se face ziua. A(-i) miji (cuiva) mustata = a incepe sa-i creasca unui tanar mustata, a fi pe punctul de a deveni barbat. ♦ (Despre plante) A rasari, a incolti. 2. A strange partial pleoapele spre a vedea mai bine sau spre a se acomoda cu lumina ori cu intunericul. ◊ Tranz. Mijea ochii. ♦ (Despre ochi) A se inchide (de somn sau de oboseala). – Din bg. miza.