LACTEE adj. (In sintagma) Calea Lactee = brau luminos care se vede noaptea de la un capat la celalalt al boltei ceresti; Calea-Laptelui, Calea-Robilor. – Din fr. [voie] lactee, lat. [via] lactea.

LUMINA, lumini, s. f. I. 1. Radiatie sau complex de radiatii electromagnetice emise de corpuri incandescente (cu sau fara flacara) sau luminescente si care impresioneaza ochiul omenesc; efectul acestei radiatii. ◊ Lumina alba = lumina mijlocie a zilei, care contine toate radiatiile spectrului vizibil. Lumina rece = lumina care contine un numar foarte mic de radiatii infrarosii si care are un efect termic redus. Lumina monocromatica = lumina formata din radiatii de o singura culoare spectrala. Lumina compusa = lumina care contine radiatii de mai multe lungimi de unda. Lumina naturala = lumina complet nepolarizata, caracterizata prin diversitatea directiilor de oscilatie ale radiatiilor electromagnetice care o compun, distribuite uniform in jurul directiei de propagare. Lumina polarizata = lumina alcatuita din radiatii electromagnetice ale caror directii de oscilatie nu sunt uniform distribuite in jurul directiei de propagare. (Astron.) Lumina antisolara = pata foarte slab luminoasa care se vede noaptea pe cer in locul opus soarelui. Lumina zodiacala = pata luminoasa care, la latitudinea noastra, se vede toamna spre est, inainte de rasaritul soarelui, si primavara spre vest, dupa apusul soarelui. (Fiziol.) Lumina animala = lumina produsa de unele organisme animale pe baza energiei chimice a unor substante. ◊ Loc. adv. La lumina mare = fatis, in vazul tuturor. Pe lumina = in timpul zilei, de la rasaritul pana la apusul soarelui, pana nu se insereaza. ◊ Loc. prep. In lumina... = prin prisma (unei anumite conceptii), din punctul de vedere al..., potrivit cu... (Rar) La lumina... = cu puterea..., cu ajutorul... ◊ Loc. vb. A da lumina = a lumina. ◊ Expr. A vedea lumina zilei = a) a fi inzestrat cu simtul vazului; a se naste. A rasari (sau a se arata) la lumina (sau la lumina zilei) = a aparea (dintr-o ascunzatoare), a iesi la vedere, a se arata. A iesi la lumina = a) a scapa de primejdie, a iesi dintr-o situatie grea; b) a iesi la iveala, a deveni evident, a se dezvalui. A scoate (pe cineva) la lumina = a) a scoate (pe cineva) dintr-o incurcatura; b) a ajuta (pe cineva) sa dobandeasca o situatie, a emancipa (pe cineva). A pune (ceva) in lumina = a scoate (ceva) in evidenta; a sublinia. A pune intr-o lumina buna (sau rea, urata etc.) = a scoate in evidenta aspectele pozitive (sau negative) din viata sau din activitatea cuiva. A prezenta (sau a privi, a aprecia) ceva sau pe cineva intr-o lumina oarecare = a prezenta (sau a privi, a aprecia) ceva sau pe cineva intr-un anumit fel sau dintr-un anumit punct de vedere ori prin prisma unei anumite conceptii. A vedea lumina tiparului sau (inv.) a iesi la lumina = a fi publicat, tiparit. (Limpede) ca lumina zilei = de netagaduit, clar, evident. ♦ Fig. Stralucire; inseninare. 2. Izvor, sursa de lumina (I 1). ◊ Lumina electrica = iluminare pe baza de energie electrica. Lumina de control = indicatie luminoasa care serveste la controlul starii si al modului de functionare a unei instalatii de telecomanda, a macazurilor, a semnalelor de cale ferata etc. ♦ Spec. Sursa luminoasa (de obicei colorata) situata pe o nava, aeronava etc., folosita la indicarea pozitiei sau la semnalizare. ♦ Flacara, flacaruie. ♦ (Pop.) Lumanare. ♦ Unitate de masura pentru fluxul luminos. 3. (Si in sintagma lumina ochiului) Pupila; p. ext. ochi, privire. ♦ (Ca termen de comparatie) Fiinta, lucru, obiect etc. mai drag, mai de pret, mai scump. ◊ Expr. A-i fi (cuiva) drag ca lumina ochilor = a-i fi (cuiva) foarte drag. A ingriji (sau a pazi) ca (pe) lumina ochilor = a ingriji, a feri cu cea mai mare atentie. II. Fig. Ceea ce aduce claritate in mintea omeneasca; invatatura, cultura, educatie. ◊ Expr. A arunca (o) lumina (asupra unei chestiuni) sau a aduce (o) lumina (intr-o chestiune) = a lamuri, a clarifica (o problema). A se face lumina in capul (sau in mintea) cuiva = a pricepe, a intelege. III. 1. Distanta libera dintre fetele interioare a doua piese vecine ale unui sistem tehnic sau dintre fetele interioare opuse ale unui gol. 2. (Inv.; urmat de determinari) Suprafata. 3. Stavilarul morii. [Pl. si: (inv.) lumine] – Probabil din lume (inv.) „lumina”.

CALEA LACTEE, briu luminos care se vede noaptea de la un capat la celalalt al boltei ceresti. Este format din miliarde de stele ale galaxiei noastre, care nu pot fi distinse cu ochiul liber. Cunoscuta si sub denumirea de Calea Laptelui, Calea sau Drumul Robilor.

cazator, -oare adj. Care cade. Stele cazatoare, meteor luminos care se vede noaptea strabatind ceru. Caduc, peritor: cerbii au coarne cazatoare. Fig. Supus peirii [!]: cele omenesti is cazatoare.

NICTALOPIE s. f. 1. insusire a unor animale de a vedea noaptea. 2. afectiune a ochiului datorita careia bolnavul distinge mai bine lucrurile in timpul noptii. (< fr. nyctalopie)

NICTALOP, -A adj., s.m. si f. (Om, animal) care vede mai bine noaptea decat ziua. [< fr. nyctalope, cf. gr. nyktalops < nyx – noapte, ops – vedere].

NICTALOPIE s. f. Tulburare de vedere datorita careia omul ori animalul bolnav vede normal numai noaptea sau in prezenta unei lumini slabe. – Din fr. nyctalopie.

LUNA¹ f. 1) Astru, satelit natural al Pamantului, pe care il lumineaza in timpul noptii, difuzand lumina primita de la Soare. ◊ ~ plina timpul cand se vede intregul disc al acestui astru. 2) Timp cat lumina acestui astru se vede pe cer (noaptea). [G.-D. lunii] /<lat. luna

NICTALOPIE f. Stare patologica constand intr-o afectiune a vazului, care se manifesta prin proprietatea de a vedea mai bine noaptea sau la lumina slaba. /<fr. nyctalopie

alianta f., pl. e (fr. alliance). Uniune pin [!] casatorie. Confederatiune intre state ori intre suverani: tractat de alianta. Fig. Uniune, amestecatura de mai multe lucruri; alianta prudentei si a curajului. Alianta de cuvinte, unire de cuvinte care formeaza o expresiune insemnata, precum: nu vede de cit noaptea, nu aude de cit linistea.

LACTEE adj. : Calea ~ multime de stele, avand forma unui brau luminos, care se vede pe bolta cereasca in timpul noptilor senine; Calea Laptelui; Calea (sau Drumul) Robilor. [Sil. -te-e] /<fr. lactee, lat. lactea

INTREG² ~eaga (~egi) 1) A carui integritate nu este atinsa; integral. Paine ~eaga. Lan ~. Text ~. ◊ Numar ~ numar care nu contine o fractie. 2) (mai ales inaintea cuvantului determinat) Care cuprinde ceva in totalitatea sa; caruia nu-i lipseste nimic; tot; deplin; complet. ~ satul. ~eaga scoala. ~ echipajul. ~eaga livada. ◊ Pe de-a-ntregul in intregime; cu totul. 3) (despre unitati de timp) Care dureaza de la inceput pana la sfarsit; tot. Anul ~. noaptea ~eaga. 4) (despre persoane) Care nu are infirmitati (fizice sau psihice); fara nici o leziune; teafar. Om ~. ◊ Cu mintea ~eaga (sau ~ la minte) sanatos din punct de vedere psihic. /<lat. integer, ~gra

strana (-ne), s. f. – 1. (Inv.) Teren, cimp. – 2. Scaun, jilt pentru demnitari in biserica. – 3. Scaunul dirijorului. – 4. Locul ocupat de cintareti in biserica. – 5. Tarc de noapte pentru turma. Sl. strana „parte, regiune” (Miklosich, Slaw. Elem., 46; Cihac, II, 372), cf. bg. stran, sb., cr., slov., ceh. strana. – Der. stranic, adj. (inv., strain), cf. Coresi limba stranica si striinata, unde se vede ca stranic nu este din aceeasi familie cu strain, (var. inv. strainic), din sl. straniniku; stra(i)nic, s. m. (strain, venetic), inv.; stra(i)nici, vb. (a hoinari, a umbla), inv.

Canens, nimfa originara din Latium, personificare a Cintecului. Era sotia regelui Picus, pe care-l iubea cu o dragoste fierbinte. Intr-o zi, la o vinatoare, Circe l-a vazut pe Picus si s-a indragostit de el. Fiind respinsa si ca sa se razbune, ea l-a metamorfozat in pasare. Indurerata de disparitia sotului ei, Canens porneste in cautarea lui. Dupa sase zile si sase nopti de cautare zadarnica, cade sfirsita de oboseala pe tarmurile Tibrului si moare.

AZI adv. 1. In ziua aceasta, care e in curs; astazi. ◊ Compuse: azi-noapte = in noaptea care tocmai a trecut; azi-dimineata = in dimineata acestei zile. ♦ (Substantivat, m. invar.) Ziua care e in curs. Din sanul vecinicului ieri Traieste azi ce moare (EMINESCU). ♦ (In corelatie cu maine) a) (Exprima o continuitate sau o repetare) Il vede azi, il vede mani, Astfel dorinta-i gata (EMINESCU). b) (Exprima opozitie intre prezent si viitor) Azi aici, maine-n Focsani, ce-am avut si ce-am pierdut (CARAGIALE). ◊ Expr. Ba azi, ba maine, exprima ideea de amanare continua. Azi-maine = in curand, zilele acestea. A trai de azi pe maine = a trai necajit, stramtorat, in saracie. Cu azi cu maine = incet-incet. 2. In epoca prezenta, in timpul sau in vremea de acum. ◊ Expr. In ziua de azi = in zilele noastre; astazi. ♦ (Fam.) Acum, momentan, cat mai repede. – Lat. hac die.

alb, -a adj. (lat. albus). De coloarea [!] zapezii sau laptelui. Fig. Inocent: alb ca zapada. S. m. Om de rasa alba. Adept al partidului conservator (dupa crinu alb, care era emblema Bourbonilor), in opoz. cu ros, liberal. S. n., pl. uri. Coloarea alba. Spatiu liber pe o pagina. Arme albe, arme care taie sau impung (nu arme de foc). Bani albi (p. zile negre), bani in general (pin [!] aluz. la argint). noapte alba, noapte nedormita. Saptamina alba sau a brinzei, cea din aintea [!] postului mare, cind se maninca lapte, brinza, oua. Versuri albe, versuri fara rima. A da carta cuiva, a-i da puteri depline sa faca ce vrea. Polita in alb, polita fara data scadentei. A fi vazut albu' n capistere (adica faina), a te fi asigurat de dobindirea unui lucru. A intrat alba' n sat, a intrat aurora' n sat, s' a luminat de ziua. Tot alba' n doi bani, tot vechea poveste (iapa cea alba vinduta pe doi bani). A fi ros (ori mincat) ca alba de ham, a fi ros de nevoi, a fi plictisit de o treaba. Albu ochiului, scleorotica. Alb de argint ori de plumb, cerusa. Alb de balena, s*********a. Alb de Spania, creta friabila.

azi adv. – In ziua de fata, astazi, acum. – Pina azi, pina acum. – De azi, de acum. – De azi inainte, de acum inainte. – De azi in, de acum in (atitea zile). – Azi sunt, acum (atitea zile). – Azi noapte, noaptea trecuta. – Mr. aza, a(n)zi, megl. aza, as. Lat. hāc die, redus la *hādie, probabil prin confuzie cu hŏdie, pe care a ajuns sa-l inlocuiasca (Puscariu, Lat. ti, 48; Puscariu 176; REW 4163; DAR; cf. Cipariu, Gram., 113). Dupa Tiktin, ar fi contractie de la astazi. Avind in vedere accentul, este greu de admis opinia lui Hasdeu 1895, conform caruia ar reprezenta lat. ad diem.

Cassandra, fiica lui Priamus si a Hecubei si sora geamana cu Helenus. Apollo, care o indragise, i-a fagaduit sa-i implineasca orice dorinta daca va consimti sa se uneasca cu el. Cassandra i-a cerut s-o inzestreze cu darul profetiei dar, de indata ce zeul i-a implinit vrerea, ea i-a refuzat dragostea. Minios, Apollo i-a lasat atunci darul facut, luindu-i insa inapoi puterea de a-si convinge semenii. Intr-adevar, toate profetiile ei in legatura cu destinele Troiei, cu rapirea Helenei sau cu Calul Troian n-au fost luate in seama de troieni, desi pina la urma s-au adeverit. In noaptea incendierii cetatii, Cassandra s-a refugiat in templul Athenei. A fost smulsa insa chiar de la picioarele statuii zeitei de catre Aiax, fiul lui Oileus, ca s-o necinsteasca. Mai tirziu, revenind ca prada de razboi lui Agamemnon, Cassandra i-a daruit doi fii: pe Teledamus si pe Pelops. Prezicindu-i lui Agamemnon nenorocirile care-l asteptau cind avea sa se intoarca acasa, Cassandra isi vede, o data mai mult, prorocirile nesocotite. Agamemnon tine cu orice pret sa se inapoieze la Mycenae si o ia si pe Cassandra cu el. Acolo insa sint ucisi amindoi de mina Clytaemnestrei (v. si Agamemnon).