APOPLEXIE s.f. Suprimare subita a functiilor unui organ, a miscarii si a sensibilitatii, cauzata de o hemoragie cerebrala sau de astuparea unui vas capilar, fara ca respiratia si circulatia sa fie intrerupte. [Gen. -iei. / < fr. apoplexie, cf. lat., gr. apoplexia].

TRAHEE s. f. 1. tub din inele cartilaginoase, al aparatului respirator, care leaga laringele de bronhii. 2. fiecare dintre tubuletele subtiri care formeaza aparatul respirator al insectelor. 3. vas capilar prin care circula seva la plantele lemnoase. (< fr. trachee)

APOPLEXIE, apoplexii, s. f. Suprimare subita a functiei unui organ, cauzata de o hemoragie sau de astuparea unui vas capilar. – Fr. apoplexie (lat. lit. apoplexia).

capilar, -a adj. (lat. capillaris, d. capillus, fir de par din cap. V. capelura). Relativ la paru capului: sistema capilara. Suptire [!] ca un fir de par, foarte fin: tub, vas capilar (ca ultimele ramificatiuni ale vinelor [!]). Bot. O feriga medicinala (asplenium trichomanes).

capilar, -A, capilari, -e, adj. 1. Subtire, fin, ingust. ◊ vase capilare (si substantivat, n. pl.) = cele mai mici vase de sange, care servesc la hranirea tesuturilor si stabilesc legatura intre vene si artere. 2. Care apartine capilaritatii, privitor la capilaritate. ◊ Tub capilar = tub ingust in care se manifesta fenomenele de capilaritate. – Din fr. capillaire, lat. capillaris.

capilarOSCOPIE s. f. Studiul aspectului vaselor capilare. – Din fr. capillaroscopie.

HEMANGIOM, hemangioame, s. n. Anomalie vasculara (congenitala) care consta dintr-o aglomerare de vase capilare nou formate si care se prezinta ca o pata rosie-violacee de dimensiuni variate, localizata pe maini, pe fata, pe buze etc. [Pr.: -gi-om] – Din fr. hemangiome.

HIPOSTAZA, hipostaze, s. f. Stagnare a sangelui in vasele capilare ale membrelor inferioare ale corpului sau in plamanii bolnavilor care au stat mult timp in pat. – Din fr. hypostase.

INTERcapilar, -A, intercapilari, -e, adj. (Anat.) Care este situat intre vasele capilare. – Din fr. intercapillaire.

vasCULAR, -A, vasculari, -e, adj. 1. Care apartine vaselor sangvine sau limfatice din organismele vii, privitor la aceste vase. ◊ Sistem vascular = totalitatea venelor, arterelor si vaselor capilare ale unui organism. Tesut vascular = tesutul vaselor sangvine. 2. (In sintagma) Planta vasculara = nume generic pentru plantele superioare caracterizate prin prezenta in structura lor a unor vase prin care circula seva. – Din fr. vasculaire.

DIAPEDEZA s. f. (Fiziol.) Trecere a globulelor albe prin peretii vaselor capilare, determinata de digestie sau de o infectie. [Pr.: di-a-] – Din fr. diapedese.

capilarITA f. med. Boala provocata de inflamatia vaselor capilare. /<fr. capillarite

INTERcapilar ~a (~i, ~e) Care este situat intre vasele capilare. /<fr. intercapillaire

vasCULAR, -A adj. 1. Referitor la vasele sanguine ale organismelor. ◊ Sistem vascular = totalitatea venelor, arterelor si vaselor capilare ale unui organism; tesut vascular = tesutul vaselor sanguine. 2. Plante vasculare = plante superioare, avand in interiorul lor vase prin care circula seva. [Cf. fr. vasculaire].

capilar, -A adj. 1. Subtire, fin, ingust (ca un fir de par). ◊ vase capilare = cele mai mici vase sanguine prin care se hranesc tesuturile corpului si care fac legatura intre vene si artere. 2. Referitor la capilaritate. [< fr. capillaire, cf. lat. capillus – par].

capilarITA s.f. (Med.) Inflamatie a vaselor capilare. [< fr. capilarite].

INTERcapilar, -A adj. Situat intre vasele capilare. [Cf. fr. intercapillaire].

ANGIOSCOPIE s. f. examen al vaselor capilare cu ajutorul angioscopului. (< fr. angioscopie)

capilar²(O)- elem. „vase capilare”. (< fr. capillar/o/-, cf. lat. capillaris)

capilarIMETRU s. n. 1. instrument cu care se masoara diametrul vaselor capilare. 2. aparat pentru determinarea capilaritatii solului. (< fr. capillarimetre)

capilarITA s. f. inflamatie a vaselor capilare. (< fr. capillarite)

capilarOPATIE s. f. afectiune a vaselor capilare. (< fr. capillaropathie)

capilarOTROP, -A adj. care prezinta afinitate pentru vasele capilare. (< fr. capillarotrope)

INTERcapilar, -A adj. dintre vasele capilare. (< fr. intercapillaire)

MICROANGIOPATIE s. f. stare patologica a vaselor capilare. (< fr. microangiopathie)

SINUSOIDA s. f. I. curba care reprezinta functia sinus² intr-un sistem de coordonate rectangulare. II. tip de vase capilare la nivelul ficatului, al glandelor endocrine, care au un lumen neregulat si perete discontinuu. (< fr. sinusoide)

vasCULAR, -A adj. 1. referitor la vasele (sangvine) ale organismelor. ♦ sistem ~ = totalitatea venelor, arterelor si vaselor capilare; tesut ~ = tesutul vaselor sangvine. 2. (bot.) referitor la vasele conducatoare de seva. ♦ plante e = plante superioare prevazute cu vase prin care circula seva. (< fr. vasculaire)

capilar, -A, capilari, -e, adj. 1. Subtire, fin, ingust. ◊ vase capilare (si substantivat, n. pl.) = cele mai mici vase de sange, care servesc la hranirea tesuturilor si stabilesc legatura intre vine si artere. 2. Care apartine capilaritatii, privitor la capilaritate. – Fr. capillaire (lat. lit. capillaris).

capilarITA, capilarite, s. f. (Med.) Inflamatie a vase lor capilare. – Din fr. capilarite.

PERITELIU, peritelii, s. n. (Anat.) Tesut conjunctiv care inconjoara capilarele si vasele mici. – Din fr. perithelium, engl. perithelium.

CALOZA s. f. (Biol.) Substanta care se depune pe placile capilarelor sau pe membranele vaselor liberiene, formand calusul (2). – Din fr. callose.

SEROTONINA s. f. (Fiziol.) Substanta prezenta in celulele tractului gastro-intestinal, in creier, in plachetele sangvine ale unor mamifere, cu rol important in contractia musculaturii netede, in dilatarea capilarelor, in cresterea permeabilitatii vaselor mici. – Din fr. serotonine.

vas ~e n. 1) recipient din diferite materiale (sticla, lemn, metal, lut, plastic), de forme si dimensiuni diferite, destinat pentru pastrarea sau transportarea diverselor materiale (in special a lichidelor). 2) la pl. totalitate a recipientelor folosite la prepararea sau la servirea mancarii; vesela; blide. 3) Organ tubular inchis care permite circulatia substantelor lichide (sange, limfa) in organism. ~e limfatice. ◊ ~e capilare cele mai mici vase sangvine, care asigura legatura dintre vene si artere. 4) fiz.: ~e comunicante doua (sau mai multe) vase, unite intre ele la baza printr-un tub de legatura, astfel incat un lichid turnat intr-unul din vase trece si in celelalte, ajungand in toate la acelasi nivel. 5) Vehicul construit si echipat pentru transportul pe apa (sau sub apa); nava. ~ maritim. ~ de pescuit. ~-scafandru. 6) Tub prin care circula seva in plante. /<lat. vasum

CALOZA s.f. Substanta care se depune pe placile capilarelor sau pe membranele vaselor liberiene, formand calusul. [< fr. callose].

ANGIONEVROZA s. f. nevroza a peretelui unui vas sangvin, venos sau capilar. (< fr. angioneurose)

CALOZA s. f. substanta care se depune pe placile capilarelor sau pe membranele vaselor liberiene, formand calusul. (< fr. callose)

TRAHEE, trahei, s. f. 1. Tub elastic fibros si cartilaginos, la oameni si la animale, care leaga laringele de bronhii si prin care circula aerul necesar respiratiei din cavitatea bucala sau nazala in bronhii. 2. Fiecare dintre tubuletele subtiri, chitinoase, deschise la exterior si ramificate in corpul insectelor, paianjenilor si miriapodelor, care servesc drept organ de respiratie. 3. Fiecare dintre vasele lemnoase in forma de tuburi capilare prin care circula seva bruta in interiorul plantelor superioare. [Pr.: -he-e] – Din fr. trachee.

capilar ~a (~i, ~e) 1) Care este mic, foarte ingust si subtire. ◊ vase ~e vase sangvine de dimensiuni mici, care alimenteaza tesuturile corpului si care fac legatura intre vene si artere. 2) Care tine de capilaritate; propriu capilaritatii. ◊ Tub ~ tub ingust in care se manifesta fenomenul de capilaritate. /<fr. capillaire, lat. capillaris

capilar¹, -A adj. 1. subtire, fin, ingust (ca un fir de par). ♦ vase e = cele mai mici vase sangvine prin care se hranesc tesuturile corpului, intre venule si arteriole. 2. referitor la capilaritate. ♦ tub ~ = tub ingust in care se manifesta fenomenul de capilaritate. (< fr. capillaire, lat. capillarius))

capilar, -A (‹ fr.; {s} lat. capillaris „de par”) adj. 1. Subtire (ca un fir de par), fin, ingust. ♦ vas c. = conduct microscopic sanguin sau limfatic cu diametrul de 7-15 μ, format dintr-un singur strat de celule endoteliale. Prin v.c. sanguine se fac schimburile dintre singe si tesuturi. 2. Referitor la capilaritate, care apartine capilaritatii (ex. forta c). ♦ Tub c. = tub ingust in care se manifesta fenomene de capilaritate. (Adverbial) Subtanta capilar-activa = substanta care, dizolvata intr-un lichid, ii micsoreaza tensiunea superficiala (ex. spumantii, detergentii, sapunurile etc.).

TELANGIECTAZIE s.f. (Med.) Dilatatie a capilarelor din piele, in special ale nasului si ale pometilor obrajilor. [Pron. -gi-ec-, gen. -iei. / < fr. teleangiectasie, cf. gr. tele – departe, angeion – vas, ektasis – dilatatie].

vas, vase, s. n. 1. Recipient de sticla, de metal, de lemn, de pamant etc., de diferite forme si marimi, care serveste la pastrarea (si transportul) lichidelor, al unor materii solide sau ca obiect de ornament. ◊ vase comunicante v. comunicant. ♦ Nume generic dat farfuriilor, oalelor, castroanelor etc. folosite la masa si la pregatirea mancarii. 2. Vehicul pentru transportul pe apa al calatorilor si al marfurilor; nava. 3. Fiecare dintre formatiile tubulare inchise prin care circula sangele, limfa etc. in interiorul organismului. ♦ Celula vegetala alungita sau tub capilar gol prin care circula seva in plante. – Lat. vasum.