USNA, usne, s. f. (Pop.) 1. Marginea de sus (de obicei rasfranta) a unei oale sau a altui vas adanc; gura, buza. ♦ Marginea (rasfranta) de jos a unui clopot. ♦ Marginea de sus a unei luntre. 2. Ghizd al fantanii (de la nivelul solului in sus). ♦ Parte mai larga la baza puturilor ocnelor vechi de sare, formand un prag pe care se asaza o armatura de lemn. – Din sl. ustĩna.

LEGUMIERA s. f. vas adanc din portelan, cu capac, in care se servesc legumele. (< fr. legumier)

CASTRON, castroane, s. n. vas adanc in care se aduc la masa unele mancaruri. – Indirect din fr. casserole. Cf. sas. Kastrol, scr. kastrola, pol. kastrol.

TINGIRE, tingiri, s. f. vas adanc (de arama sau de fonta) in care se gateste mancarea. – Din tc. tencere.

CASTRON ~oane n. vas adanc in care, de obicei, se servesc la masa supele; supiera. /<pol. kastrol

LEGUMIERA s.f. vas adanc din portelan prevazut cu capac, in care se servesc legumele. [Pron. -mi-e-. / < fr. legumier].

BLID, blide, s. n. (Pop.) 1. vas (adanc) de pamant, de lemn sau de metal, din care se mananca; strachina. ◊ Expr. (Ir.) A manca dintr-un blid cu cineva = a fi intim, in raporturi stranse cu cineva. ♦ Cantitate de mancare cuprinsa intr-un astfel de vas. ◊ Expr. Blid de linte = suma de bani sau alta rasplata (neinsemnata) pentru care cineva comite o josnicie. 2. (La pl.) Nume generic dat vaselor in care se pune mancarea. – Slav (v. sl. bliudu).

CASTRON, castroane, s. n. vas adanc in care se aduc unele mancaruri la masa. – Pol. kastrol (< fr.).

GAMELA, gamele, s. f. vas metalic adanc in care soldatii aflati in campanie, la aplicatii etc. isi primesc portia de mancare. – Din fr. gamelle.

VANA ~e f. 1) vas special (adanc si lung) in care se face baie; cada pentru baie. 2) tehn. Element al unor robinete cu ajutorul caruia se deschide sau se intrerupe circulatia apei. [G.-D. vanei] /<germ. Wanne

LIGHEAN lighene n. vas larg si putin adanc folosit la spalat. /<turc. ligen, legen

CANELURA s.f. Sant ingust care brazdeaza vertical o coloana, un pilastru etc.; (p. ext.) jgheab similar tras pe suprafata vaselor. ♦ (Tehn.) Sant putin adanc, sapat in lungul unei piese; renura. ♦ Dunga longitudinala pe trunchiul unor arbori. [< fr. cannelure].

CANELURA s. f. 1. sant ingust care brazdeaza longitudinal o coloana, un pilastru etc.; (p. ext.) jgheab similar tras pe suprafata vaselor. 2. (tehn.) sant putin adanc, sapat in lungul unei piese; renura, nut. 3. dunga longitudinala pe trunchiul unor arbori. (< fr. cannelure)

ZATON, zatoane, s. n. (Reg.) 1. Lac lung si ingust pe litoralul marii, despartit de mare numai printr-o limba ingusta de pamant. ♦ Loc din cursul unui rau, cu apa domoala si adanca, unde pot ierna vasele plutitoare. ♦ Scobitura in malul unui rau, unde se aduna pestele. 2. Zagaz facut spre a abate sau a opri apa din cursul ei. ♦ Ingraditura din stuf sau din nuiele, care se asaza in rau pentru prinderea pestelui; p. ext. locul astfel ingradit. Zatoane circulare. – Rus, ucr. zaton.

PATERA ~e f. (in antichitate) vas asemanator cu o farfurie adanca care se folosea la libatii. /<fr. patere, lat. patera

ZATON, zatoane, s. n. (Reg.) 1. Lac lung si ingust pe tarmul marii, despartit de mare numai printr-o limba ingusta de pamant. ♦ Loc din cursul unui rau cu apa domoala si adanca, unde se pot adaposti iarna vasele plutitoare. ♦ Scobitura in malul unui rau, unde se aduna pestele. 2. Zagaz facut spre a abate sau a opri apa din cursul ei. ♦ Spec. Ingraditura din stuf sau din nuiele, care se asaza in rau pentru prinderea pestelui; p. ext. locul astfel ingradit. Zatoane circulare. – Din rus., ucr. zaton.

LIGHEAN, lighene, s. n. vas de metal, de portelan etc. larg si putin adanc, intrebuintat la spalatul corpului, al vaselor, al rufelor etc. ♦ Continutul unui asemenea vas. – Din tc. ligen, legen.

COMA¹, come, s. f. Pierdere totala prelungita a cunostintei, a sensibilitatii si motricitatii, asemanatoare cu un somn adanc, provocata de o ruptura a vaselor creierului, de diabet, de uremie sau de alte boli. ♦ (Impr.) Agonie. ◊ (Arg., loc. adj. si adv.) De coma = extraordinar, nemaipomenit. – Din fr. coma.

A SORBI sorb tranz. 1) (bauturi sau mancaruri lichide) A bea sau a manca tragand in gura putin cate putin. 2) A inghiti dintr-o data (lasand vasul gol). 3) fig. A trage in piept cu nesat; a inspira adanc. ~ mireasma trandafirilor. ◊ ~ pe cineva cu ochii (sau din ochi, cu privirea) a se uita cu multa dragoste la cineva; a fi indragostit de cineva. /<lat. sorbere

CAUS ~e n. 1) vas de lemn in forma de lingura mare, folosit in gospodarie pentru a lua sau a incarca materiale pulverulente, graunte si, rar, lichide. ◊ A-si face mana (sau mainile) ~ a apropia degetele si a adanci palma in forma de lingura. 2) Cantitate de materiale care incape intr-un astfel de vas. 3) Cupa excavatorului; bena. [Sil. ca-us] /<lat. cau + suf. ~us

URCIOR¹, urcioare, s. n. 1. vas de lut (smaltuit) cu gatul stramt, cu una sau doua toarte, folosit pentru pastrarea lichidelor. 2. (Rar) Loc mai adanc in albia unei ape curgatoare, unde se formeaza vartejuri; bulboaca, bulboana. [Var.: ulcior s. n.] – Lat. urceolus.

FUND s. 1. dos. (Intoarce vasul cu ~ul in sus.) 2. v. tocator. 3. (pop.) carpator, (reg.) masa, (Transilv. si Maram.) tabla. (~ de mamaliga.) 4. v. codarla. 5. dos, spate. (In ~ul curtii.) 6. v. adanc. 7. adanc, adancime, afund, profunzime, strafund. (Din ~ul lacului.) 8. v. sezut.

BUDAI, budaie, s. n. (Reg.) 1. vas de lemn in care se pastreaza laptele, se duc bucatele la camp, se tin bauturi etc. ♦ Putinei. 2. Trunchi scobit, intrebuintat ca ghizd la fantana; p. ext. fantana putin adanca. [Var.: budui s. n.] – Magh. bodony.

stiob¹, stioburi, s.n. (reg.) 1. vas de lemn (de diferite forme si dimensiuni) in care se varsa laturile; jghiab pentru porci. 2. trunchi de copac scorburos sau scobit, ingropat in pamant si servind ca ghizd la o fantana putin adanca.

stiubei, stiubeie si stiubeiuri, s.n. (reg.) 1. vas facut dintr-un trunchi de copac scobit (in care se pastreaza alimente, obiecte casnice sau in care se oparesc rufele). 2. stup primitiv, facut dintr-un trunchi de copac scorburos, sau scobit; totalitatea albinelor dintr-un asemenea stup. 3. adapost pentru stupi. 4. trunchi de copac scorburos sau scobit care, ingropat in pamant, serveste ca ghizd la o fantana putin adanca. 5. (inv.) apeduct. 6. fantana cu izvorul la mica adancime, care are ca ghizd un trunchi de copac scorburos. 7. fantana cu apa sarata. 8. deschizatura facuta in acoperisul unei case pentru luminarea sau aerisirea podului.

SORBI, sorb, vb. IV. Tranz. 1. A bea ceva tragand in gura putin cate putin, cu buzele tuguiate (si cu zgomot). ♦ A bea repede si cu lacomie, dintr-o singura inghititura (golind vasul). ◊ Expr. A sorbi (pe cineva) intr-o lingura (sau intr-un pahar) de apa, se spune: a) cand cineva se uita cu mare dragoste la altcineva; b) cand cineva isi manifesta antipatia fata de altcineva. A sorbi cuvintele (sau vorbele, scrisul etc.) cuiva = a asculta sau a citi cu mare atentie si interes pe cineva. 2. A inghiti. ♦ Fig. A preocupa, a captiva. 3. A trage in piept (cu nesat), a inspira adanc (aer, vant, miresme). – Lat. *sorbire (= sorbere).