AVENTURIN s. n. varietate de cuart cu numeroase foite de mica galbena sau verzuie, care reflecta lumina. (< fr. aventurine)

CALCEDONIE s. f. varietate de cuart translucida, cristalizata, alba, cenusie sau albastruie, piatra semipretioasa, abraziv etc. (< fr. calcedonie)

CITRIN s. n. varietate de cuart de culoare galbena. (< fr. citrine)

MORION² s. n. 1. casca, coif cu marginile rasfrante in sus. 2. varietate de cuart brun-inchis, folosita la confectionarea bijuteriilor. (< fr. morion)

AVENTURIN s. n. (Geol.) varietate de cuart ce contine numeroase foite de mica galbene sau verzi, care reflecta puternic lumina. – Din fr. aventurine.

CITRIN s. n. varietate de cuart de culoare galbena. – Din fr. citrine.

MORION, (1) morioane, s. n. 1. Coif metalic cu marginea rasfranta si cu o creasta inaltata pe calota, utilizat in sec. XVI. 2. varietate de cuart de culoare neagra sau bruna, utilizata ca piatra semipretioasa la confectionarea unor bijuterii. [Pr.: -ri-on] – Din fr. morion.

RUBICEL, rubiceli, s. m. (Min.) varietate de cuart de culoare rosie-violeta. – Din fr. rubicelle.

AVENTURIN n. geol. varietate de cuart avand numeroase foite de mica care reflecta intens lumina. /<fr. aventurine

AGAT s.n. varietate de cuart, dura, de diferite culori, folosita ca piatra semipretioasa. [Var. agata s.f. / < fr. agate].

MORION² s.n. varietate de cuart de culoare brun-inchis, folosita la confectionarea bijuteriilor. [Pron. -ri-on. / < fr. morion, cf. sp. morra – crestetul capului].

AMETIST s.n. varietate de cuart de culoare violeta, folosita ca piatra semipretioasa. [Pl. -te, -turi. / < fr. amethyste, cf. lat. amethystus, gr. amethystos].

AVENTURIN s.n. varietate de cuart cu numeroase foite de mica galbena sau verzui, care reflecta puternic lumina. [< fr. aventurine].

CITRIN s.n. varietate de cuart de culoare galbena. [< fr. citrine, it. citrino, cf. lat. citrinus].

OPAL s.n. 1. varietate de cuart amorf, incolor sau de culori variate, folosit ca piatra semipretioasa. 2. Tesatura subtire si stravezie de bumbac, din care se fac bluze, camasi etc. [Pl. opale, opaluri. / < fr. opale, cf. germ. Opal, lat. opalus].

AVENTURIN (‹ fr. {i}) s. n. varietate de cuart galben, rosu sau brun, cu irizatii datorate incluziunilor de mica si de oxizi de fier. 2. Varietate de plagioclaz acid cu reflexe aurii scinteietoare, datorate incluziunilor de solzi de oligist. Este utilizat ca piatra semipretioasa.

AMETIST, ametiste, s. n. varietate de cuart de culoare violeta, folosit ca piatra semipretioasa. – Fr. amethyste (lat. lit. amethystus).

AVENTURIN s. n. (Geol.) varietate de cuart care contine numeroase foite de mica galbene sau verzui, care reflecta puternic lumina. – Dupa fr. aventurine.

CITRIN (‹ fr. {i}; {s} lat. citrus „lamiie”) s. n. varietate de cuart de culoare galbena utilizata uneori ca piatra semipretioasa.

AMETIST, ametiste, s. n. varietate violeta de cuart, folosita ca piatra semipretioasa. – Din fr. amethyste, lat. amethystus.

AMETIST s. n. varietate violacee de cuart, piatra semipretioasa. (< fr. amethyste, gr. amethystos)

OPAL s. n. 1. varietate amorfa de cuart, de diferite culori, piatra semipretioasa. 2. tesatura subtire si stravezie de bumbac, din care se fac bluze, camasi etc. (< fr. opale, germ. Opal, lat. opalus)

FAIANTA, faiante, s. f. Produs ceramic (sub forma de placi) cu masa alba, poroasa, acoperita cu smalt, asemanator cu portelanul, fabricat prin ardere dintr-un amestec de caolin, feldspat, cuart etc.; (la pl.) varietati din produsul descris mai sus. ♦ Obiect de olarie facut din acest produs ceramic (adesea colorat). – Din fr. faience, it. faenza.

CRISTAL, (2) cristale si (1) cristaluri, s. n. 1. Sticla de o fabricatie speciala, transparenta si perfect incolora, cu insusirea de a refracta puternic lumina, intrebuintata pentru fabricarea lentilelor optice si a unor obiecte de lux. ♦ Obiect fabricat din cristal (1). 2. Substanta minerala solida, omogena, cu o structura interna regulata, care se prezinta sub forma unor poliedre. ◊ Cristal de stanca = varietate transparenta, incolora, de cuart, care se prezinta in cristale mari si care este folosita in industria optica, in radiotehnica, ca piatra semipretioasa etc. 3. (In sintagma) Cristale lichide = substante mezomorfe folosite la realizarea unor dispozitive optoelectronice de afisare. – Din fr. cristal, lat. crystallus.

SILOXID s. m. varietate de sticla de cuart folosita la fabricarea vaselor de laborator. – Siliciu + oxid.

CRISTAL¹ ~e n. Corp solid, transparent si incolor, cu fete plane si cu o forma geometrica de poliedru. ◊ ~-de-stanca varietate in-colora, transparenta, de cuart. /<fr. cristal, lat. cristallus

SILOXID s.m. varietate de sticla de cuart, din care se fac vase de laborator. [Et. incerta].

CALCEDONIE (dupa fr. {i}; {s} lat. chalcedonius „din Calcedonia”) s. f. varietate criptocristalina anhidra, de cuart, cu structura fibroasa, formata prin depunere din solutii coloidale concentrate sau rezultata din deshidratarea si recristalizarea gelurilor de silice (opal). Contine incluziuni de oxid de fier, carbonat de calciu, rutil, are luciu de ceara; prezinta urmatoarele varietati: safirin, serdolic, plasma, crizopraz si heliotrop. Apare si sub forma de cremene in calcare. Utilizata ca piatra semipretioasa, in mecanica de precizie si ca material abraziv.

HIALIT (‹ fr.; {s} gr. hyalos „cuart”, „sticla”) s. n. varietate de opal incolora, transparenta, cu aspect de stalactite sau de globule reniforme, formata prin alteratia hidrotermala a silicatilor. Predomina in trunchiurile arborilor silicifiati.

CREMENE, (rar) cremeni, s. f. 1. varietate de roca sedimentara silicioasa, alcatuita din calcedonie, opal si cuart, care are proprietatea sa produca scantei atunci cand este lovita cu obiecte de otel. 2. Bucatica de cremene (1) folosita la scaparat cu amnarul. *Expr. Cat ai da in cremene = intr-o clipa. 2. Bucatica de cremene (1) care inlocuia la armele vechi capsa de aprindere si care, lovita de cocos, producea scantei si aprindea praful de pusca. – Din bg. kremeni.

HIALITA s.f. 1. varietate de opal care are transparenta. 2. Sticla neagra de Boemia. 3. Inflamatie a corpului vitros. [Pron. hi-a-, var. hialit s.n. / < germ. Hyalit, cf. gr. hyalos – sticla, cuart].

cuart (‹ germ., fr.) s. n. Dioxid de siliciu natural, divers colorat: incolor (cristal de stinca), violet (ametist), negru (morion), galben (citrin), verde cu microgeode de actinot (prasen), galben cu irizatii (aventurin). Prezinta varietati criptocristaline: calcedonie, crisopraz, opal, jasp, silex, diatomit, gelzerit. Se formeaza in toate procesele petrogenetice si este cel mai raspindit mineral din natura (16%), alaturi de feldspati. Utilizat ca piatra semipretioasa, in optica, in ind. sticlei etc.