LAMA¹ s. f. 1. foaie metalica subtire. 2. limba (unui cutit), partea de metal taioasa a unui obiect. 3. bucata subtire de sticla pe care se asaza substantele ce trebuie examinate la microscop. 4. strat foarte subtire de lichid. 5. val marin provocat de furtuna. (< fr. lame)

RESAC, resacuri, s. n. val marin sau oceanic produs prin intoarcerea violenta a apei care a lovit un obstacol si care se combina continuu cu valul direct, prezentand aspectul unei explozii. – Din fr. ressac.

RESSAC (‹ fr.) s. n. val marin sau oceanic de interferenta, care, izbindu-se continuu cu valul direct, prezentand aspectul unei explozii.

VAREC s. n. Numele unor alge brune marine azvarlite de valuri pe tarm, care servesc ca ingrasamant pentru pamanturile nisipoase, ca materie prima pentru fabricarea sodei, iodului etc. – Din fr. varech.

VAREC s.n. Alga marina aruncata de valuri pe tarmul marii, care se foloseste ca ingrasamant, la fabricarea sodei etc. [< fr. varech < cuv. scandinav].

CORDON s.n. I. 1. Cingatoare (de panza, de piele etc.), centura, curea. 2. Conductor electric de lita (rasucita), izolat si strans intr-un invelis protector. 3. Corp fibros. ♦ Structura anatomica cilindrica lunga. 4. Cordon litoral = forma de relief din zona tarmurilor joase, rezultand din acumularea aluviunilor aduse de valuri si de curenti marini, care separa un golf de mare; perisip. 5. Margine a unei monede cu grosimea mai mare decat partea centrala. II. Sir de posturi militare care efectueaza serviciul de paza; linie, sir de soldati care pastreaza ordinea in anumite situatii. ◊ Cordon sanitar = totalitatea masurilor de izolare la care este supusa o localitate sau o tara bantuita de o contagiune; (concr.) patrula, formatie militara care asigura aceasta izolare. [Pl. -oane, var. cordun s.n. / < fr. cordon, cf. it. cordone].

CORDON s. n. I. 1. cingatoare (de stofa, de piele etc.) 2. conductor electric de lita, izolat si strans intr-un invelis protector. 3. corp fibros. ◊ structura anatomica cilindrica lunga. 4. ~ litoral = fasie ingusta de uscat rezultata din acumularea aluviunilor aduse de valuri si de curentii marini, care separa marea de un golf sau de o laguna; perisip. 5. margine a unei monede cu grosimea mai mare decat partea centrala. 6. (arhit.) mulura orizontala pe un perete. II sir de posturi militare de paza; sir de soldati care pastreaza ordinea in anumite pozitii. ♦ ~ sanitar = totalitatea masurilor de izolare la care este supusa o zona bantuita de o contagiune; formatie militara care asigura aceasta izolare. (< fr. cordon)

FALEZA s. f. mal inalt si abrupt format prin actiunea de eroziune a valurilor de-a lungul tarmurilor marine. ◊ fasie ingusta de pamant, special amenajata pe malul marii pentru plimbare. (< fr. falaise)

FALEZA s.f. Tarm abrupt format prin actiunea de eroziune a valurilor de-a lungul tarmurilor lacustre, marine sau oceanice. ♦ Fasie ingusta de pamant, special amenajata pe malul marii pentru plimbare. [< fr. falaise].

AIVAZOVSKI, Ivan Konstantinovici (1817-1900), pictor rus. Maestru al peisajului marin, redat intr-o viziune romantica („Al noualea val”).

SCIFOZOARE s. n. pl. clasa de celenterate marine: polipii in forma de cupa si meduze fara val; acalefe. (< fr. scyphozoaires)

SCIFOZOARE s.n.pl. Clasa de celenterate marine, cuprinzand polipii in forma de cupa si meduzele fara val; (la sg.) animal din aceasta clasa. [Pron. -zo-a-., sg. scifozoar. / < fr. scyphozoaires, cf. gr. skyphos – ceasca, zoon – animal].

DERIVA ~e f. 1) Deviere a unei nave sau a unui avion sub actiunea vantului sau a curentilor marini. ◊ A merge in ~ a naviga in voia vantului si a valurilor. 2) mil Unghi format de planul de tragere indirecta a unei arme cu planul de ochire. 3) Parte anterioara, fixa, a ampenajului vertical al unui avion. /<fr. derive

SNORKELING (‹ engl.) s. n. Practicarea inotului la suprafata sau imediat sub suprafata apei echipat cu o masca transparenta si un tub scurt pentru respiratie (numit in engleza snorkel). Se practica in ape linistite, fara valuri mari (d. ex. in lagune si in zone cu recife de coral), indeosebi in scopul observarii animalelor marine.

Alcyone 1. Una dintre pleiade, fiica lui Atlas si a Pleionei. 2. Fiica lui Aeolus, despre care legenda spune ca traia atit de fericita impreuna cu sotul ei Ceyx, incit a trezit gelozia Herei, care i-a metamorfozat pe amindoi in pasari de mare. Dupa o alta versiune, Ceyx, pornit sa consulte un oracol, si-a gasit moartea in valuri, inecat de o furtuna. Distrusa de durere, Alcyone s-a aruncat si ea in mare. Induiosati de nenorocirea ei, zeii i-au metamorfozat pe amindoi in pasari marine.