URS (lat. ursus) s.m I. Numele mai multor mamifere din familia Urside: 1. Urs brun, urs omnivor din Europa si din Asia temperata, vara patrunzand si in tundra, cu corpul masiv, lung de c. 2 m, acoperit cu blana de culoare bruna (Ursus arctos); in general sunt pasnici, dar daca se simt amenintati sau deranjati de la mancare pot deveni foarte agresivi. Ataca frecvent vitele, iar daca sunt infometati patrund si in livezi, in gospodariile satesti si corturile turistilor pentru a cauta hrana. Fiind o specie periclitata la nivel european, vanarea u.b. este strict reglementata prin lege. In Romania, ca urmare a masurilor sustinute de protectie, se gasesc cele mai importante efective de u.b. din Europa (cu exceptia spatiului ex-sovietic). Iarna isi petrec mare parte din timp dormind, dar nu este vorba de o hibernare propriu-zisa. 2. Urs alb (sau polar) (Ursus maritimus, Thalassarctos maritimus) = specie de urs carnivor din regiunile arctice, lung de 2,8 m, cu blana alba, care se hraneste in special cu foci; poate ajunge la greutatea de c. 700 kg. Urs grizzly v. grizzly. Urs andin (urs negru cu ochelari), specie de urs preponderent ierbivor, raspandit in reg. muntoase din America de Sud, pana la 3.000 m alt. (Tremarctos ornatus). Poate atinge 1,8 m lungime; blana este neagra, cu cercuri albe in jurul ochilor si o pata alba pe gat. ◊ Urs negru asiatic (urs himalayan, urs tibetan), specie de urs raspandita in Asia (Himalaya, Tibet, Afghanistan, Pakistan, Indochina, China, pana in extremul Orient al Federatiei Ruse). Are blana neagra cu putin alb pe piept, si atinge 1,3-1,6 m lungime (Selenarctos thibetanus). ◊ Urs negru american, specie de urs raspandita in America de Nord (in prezent indeosebi in parcuri nationale si alte arii protejate), de 1,5-1,8 m lungime, cu blana neagra sau cafeniu inchis (Euarctos = Ursus americanus). Efective mari de gasesc in Parcul National Yellowstone. ◊ Urs indian, specie de urs de 1,4-1,8 m lungime, cu blana neagra in amestec cu cafeniu si cenusiu, pe piept cu o pata deschisa la culoare in forma literei V, raspandit in India (la poalele Himalayei) si in Sri Lanka (Melursus ursinus). ◊ Urs panda v. panda. ◊ Urs de pestera (Ursus spelaeus) specie de urs, care a trait in Pleistocen in reg. muntoase din Europa. Eta cu c. 1/3 mai mare decat ursul brun actual, de care se deosebeste si prin forma craniului (prevazut cu o creasta sagitala si o puternica depresiune frontala), cu dentitie caracteristica de ierbivor. A fost vanat de omul din Neanderthal, dar si de stramosii omului actual, In pesterile din Alpi s-au gasit mari acumulari de cranii dispuse si decorate in mod caracteristic, probabil datorita unor ritualuri practicate de vanatorii primitivi. Numeroase oase de u. de p. se gasesc si in pesterile din Carpati. V. si Pestera Ursilor. 3. Urs de mare, mamifer marin din ordinul pinipede, familia otariide, cu corp fusiform, acoperit cu o blana deasa, membrele adaptate pentru pentru inot, pavilioane auditive evidente (spre deosebire de foci la care acestea lipsesc). Isi duc viata in larg, hranindu-se cu pesti, dar in perioada de reproducere si crestere a puilor se aduna in numar mare pe tarmuri. ◊ U. de m. nordic (Callorhinus ursinus) traieste in N Oc. Pacific; masculii pot atinge 200 kg, in timp ce femelele sunt mult mai mici. Alte specii se intalnesc in emisfera sudica, in special in apele antarctice, dar ajung si pe tarmurile Americii de Sud si in ins. Galapagos. Sin. foca cu blana. Intens vanati pentru blana, ceea ce a dus la restrangerea efectivelor. II. 1. Grinda longitudinala a unui pod de lemn. 2. Fig. Om ursuz, greoi, nesociabil.

GRIZZLY s. m. Rasa de urs brun, de talie mare, agresiv, care traieste in America de Nord (ursus arctos horribilis). – Cuv. engl.

GRIZZLY s. m. rasa de urs brun din America de Nord, de talie mare, carnivor si agresiv. (< engl. grizzly, fr. grizzli)

KATMAI, parc national din pen. Alaska (14.887 km²), care include, alaturi de vulcanul omonim (alt.: 2.047 m; un crater cu diametrul de 3 km si adancimea de 1.000 m, unul dintre cele mai largi din lume; cea mai puternica eruptie avand loc la 5 iun. 1912) si un vast sistem de fumarole („Valea celor zece mii de fumarole”), lacuri, ghetari, golfuri, fiorduri, varfuri muntoase, paduri, pasuni etc. Fauna este formata din ursi bruni, elani, vidre, nurci s.a. Declarat monument al naturii (1918) si parc national (1980).

urs ursi m. 1) Mamifer omnivor, de talie mare, greoi si masiv, cu blana deasa, de obicei de culoare bruna, cu botul alungit si coada scurta. ◊ ~ alb (sau polar) urs cu blana alba raspandit in regiunile arctice. A se aduna (sau a se uita) ca la ~ a se aduna multa lume sa priveasca ceva neobisnuit. De cand avea ~ul coada din timpuri foarte indepartate. ~ul nu joaca de voie, ci de nevoie constrangerea e necesara pentru acei care nu inteleg de buna voie (ca trebuie sa faca ceva). Cum merge ~ul la deal incet si apasat; greoi. Mierea-~ului planta erbacee de padure, avand tulpina e****a, slab ramificata, cu frunze late, paroase si cu flori mici, rosii, violacee sau albe. 2) fig. Om greoi si matahalos. ◊ A trai ca ~ul in barlog a evita societatea; a duce un mod de viata retras. 3) reg. Bot de mamaliga cu branza in mijloc; cocolos; bulz. /<lat. ursus

URS, ursi, s. m. 1. Mamifer omnivor cu trupul masiv, acoperit de o blana bruna-negricioasa sau roscata, cu botul ascutit si cu coada scurta (Ursus arctos). * Urs alb (sau polar) = specie de urs cu blana alba, care traieste in regiunile arctice (Ursus maritimus). * Expr. A vinde pielea ursului din padure = a conta pe un lucru inainte de a fi sigur ca-l poti obtine. A trage nadejde ca ursul de coada = a nadajdui lucruri imposibil de realizat. A se aduna ca la urs = a se aduna in numar foarte mare. ♦ Epitet dat unui om greoi, ursuz, nesociabil. 2. (Reg.) Bot de mamaliga cu branza la mijloc. 3. (Reg.) Fiecare dintre grinzile longitudinale ale unui pod de lemn. ♦ Fiecare dintre stalpii care sustin talpa prispei la casele taranesti. – Lat. ursus.