PODIUM s.n. (Ant.) 1. Platforma inaltata in jurul arenei unui teatru sau al unui circ roman. ♦ Treapta sau platforma ingusta si scunda la casele romane, pe care se asezau diferite obiecte casnice, urne funerare etc. 2. Estrada amenajata intr-o sala de conferinte, de spectacole etc. sau in aer liber. [Pron. -di-um, pl. -muri, var. podiu s.n. / < fr., lat. podium].

PODIUM s. n. 1. platforma inaltata fata de arena unui teatru, a unui circ roman. ◊ treapta, platforma ingusta si scunda la casele romane, pe care se asezau diferite obiecte casnice, urne funerare etc. 2. estrada amenajata intr-o sala de conferinte, de spectacole etc. sau in aer liber. ◊ mica instalatie mobila, in trepte, pe care stau sportivii invingatori in timpul cat li se inmaneaza premiile. (< lat., fr. podium, germ. Podium)

funerar, -A, funerari, -e, adj. Care tine de funeralii, privitor la funeralii; de inmormantare. ◊ urna funerara = vas in care se pastreaza cenusa unui mort incinerat. Piatra funerara sau monument funerar = lespede sau monument care se asaza pe un mormant. – Din fr. funeraire, lat. funerarius.

CENUSAR s. 1. v. urna funerara. 2. (Transilv., Mold.) lesier. (Prin ~ se strecoara lesia.) 3. (BOT.; Ailanthus altissima sau glandulosa) otetar fals, (reg.) arbore-puturos.

urna s. urna cinerara v. urna funerara; urna funerara = cenusar, urna cinerara.

CENUSAR¹ ~e n. 1) Cavitate in partea de jos a unei sobe, unde cade cenusa. 2) Bazin cu o solutie speciala de var, in care se pun pieile pentru a indeparta parul si epiderma. 3) Vas in care se pastreaza cenusa unui mort dupa incinerare; urna cinerara; urna funerara. 4) inv. Vas de diferite forme si dimensiuni, in care se scutura scrumul sau se arunca mucurile de tigara; cenusernita; scrumiera. /cenusa + suf. ~ar

EDICUL s.n. 1. Chiosc, pavilion facut de obicei in parcuri. ♦ Invelitoare, acoperitoare de protectie a unei lucrari de arta, cu infatisare de templu in miniatura sau de chiosc. 2. Nisa in care se pun portretele mortilor, urnele funerare. [< fr. edicule].

funerar, -A adj. Care tine de funeralii, referitor la funeralii; de inmormantare. ◊ urna funerara = urna in care se pastreaza cenusa unui mort incinerat; monument funerar = monument ridicat pe mormantul cuiva. [Cf. fr. funeraire, it. funerario, lat. funerarius].

EDICUL s. n. 1. monument funerar dintr-un mic edificiu in forma unui templu, pe un soclu, care adaposteste statuia celui decedat. ◊ nisa in care se pastreaza portretele mortilor, urnele funerare. 2. chiosc, pavilion, de obicei in parcuri. 3. acoperitoare de protectie a unei lucrari de arta, cu infatisare de templu in miniatura sau de chiosc. (< fr. edicule, lat. aediculum)

PULVIS ET UMBRA SUMUS (lat.) suntem pulbere si umbra – Horatiu, „Ode”, IV, 7, 16. Cenusa in urna funerara si umbra in Infern devenea omul, dupa moarte, in credinta anticilor.

EDICUL, edicule, s. n. 1. Constructie mica si usoara ridicata intr-un loc public. ♦ Constructie sau invelitoare de protectie care fereste de intemperii o lucrare de arta. 2. Tabernacul intr-un templu roman. ♦ Nisa intr-o incapere funerara, pentru portretele mortilor sau pentru urne. – Din fr. edicule, lat. aediculum.

funerar, -A adj. referitor la funeralii. ♦ urna ~a = urna in care se pastreaza cenusa unui mort incinerat; piatra ~a (sau monument) ~ = lespede sau monument pe mormantul cuiva. (< fr. funeraire, lat. funerarius)

COLUMBAR, columbare, s. n. Constructie funerara prevazuta cu firide in care se pastreaza urnele cu cenusa mortilor incinerati. – Din lat., fr. columbarium.

COLUMBAR ~e n. Constructie funerara pe langa un crematoriu, sub forma de perete cu nise, in care se zidesc urnele cu cenusa dupa incinerare. /<lat., fr. columbarium