A FELICITA felicit tranz. A trata cu urari de bine, exprimand admiratie (in legatura cu un eveniment). /<fr. feliciter

A GRATULA ~ez tranz. A trata cu urari de bine in legatura cu un eveniment; a felicita. /<lat. gratulari

ORATIE ~i f. 1) Poezie populara ritualica, ce contine urari de bine, felicitari, recitata cu diferite ocazii (de Anul Nou, la nunta, la cumetrie). 2) inv. Discurs ceremonios rostit cu anumite ocazii. [G.-D. oratiei; Sil. -ti-e] /<lat. oratio, ~onis

COMPLIMENT ~e n. 1) Cuvant de lauda, de respect, de magulire la adresa cuiva. A face un ~. 2) la pl. urari de bine comunicate unei persoane prin cineva. A transmite ~e. ◊ Fara ~ fara intentia de a maguli pe cineva. /<fr. compliment

SALUTARE ~ari f. 1) v. A SALUTA si A SE SALUTA. 2) mai ales la pl. urare de bine transmisa cuiva; complimente. ◊ ~! a) buna ziua! b) la revedere. /v. a (se) saluta

RAU³ rele n. 1) Calitate care intruchipeaza tot ce este negativ. ~l aduce daune. ◊ De ~l cuiva din cauza cuiva. Cu parere de ~ cu regret. A vrea (sau a voi, a dori) (cuiva) ~l a dori (cuiva) sa aiba parte de lucruri neplacute. De bine, de ~ desi nu este asa cum trebuie, dar te poti impaca si cu ceea ce este. A meni ~ a prezice cuiva o nenorocire; a cobi. Uita-te-ar relele! urare glumeata de bine la adresa cuiva. ~ de mare stare de boala care apare la unii calatori pe mare. ~ de munte stare de indispozitie generala care apare in timpul urcarii la mari inaltimi. 2) Principiu care vine in contradictie cu morala; fapta nesocotita. ◊ A vorbi de ~ pe cineva a barfi pe cineva. /<lat. reus

aud (est) si auz (vest), a auzi v. tr. (lat. audire, it. udire, vpv. auzir, fr. ouir, sp. oir, pg. ouvir). Prind (percep, primesc) cu simtu auzului, simt sunetu: a auzi o vorba, niste pasi, tunetu. Aflu: am auzit c´a murit, n´am auzit nimica despre asta. Ascult, cercetez: a auzi marturii [!]. Mai auzii una! exclamatiune ironica la auzu unei vesti ridicule. Sa te-auda Dumnezeu! exclamatiune pin [!] care dorim sa se implineasca urarea sau dorinta cuiva. Sa auzim de bine! formula de salutare la despartire. Ia´uzi! (din ia auzi), exclamatiune de atras atentiunea asupra unui zgomot, unui cintec sau unei vesti surprinzatoare. Aud? vorba pin care aratam ca asteptam ordinu sau ca n´am auzit bine ce s´a zis si dorim sa se repete vorba (mai intim sau mai obraznic „ce?”, mai politicos „poftim?”).

MULTUMI, multumesc, vb. IV. 1. Intranz. (La prez. ind. pers. 1 sg. si pl. este folosit adesea ca formula stereotipa, cu valoare de interj.) A exprima (cuiva) recunostinta sau satisfactia pentru o manifestare de politete, un dar, un bine etc. care i s-a facut. ♦ A raspunde la un salut, la o urare. 2. Tranz. A rasplati, a recompensa pe cineva. 3. Tranz. A satisface pe cineva, a face pe placul cuiva; a bucura. 4. Refl. A fi, a se socoti satisfacut; a nu pretinde mai mult. ♦ (Pop.) A se lasa de ceva, a renunta la..., a se satura de... [Prez. ind. si: (reg.) multam – Var.: (reg.) multami vb. IV] – Din formula de urare (la) multi ani!

URA², urez, vb. I. 1. Tranz. (Construit cu dativul) A adresa cuiva o dorinta de bine (cu prilejul unei aniversari, al unui inceput de actiune etc.); a inchina in sanatatea cuiva. 2. Intranz. A recita versuri populare care contin urari, cand se umbla cu colindul. – Lat. orare.