Rezultate din textul definițiilor
OCA (‹ tc.) s. f. 1. unitate de masura pentru masa folosita in trecut, egala cu 1,271 kg in Tara Romaneasca si cu 1,291 kg in Moldova; p. ext. cantitate de marfa, de obiecte etc. egala cu aceasta unitate de masura. 2. unitate de masura a volumului folosita in trecut; a) pentru lichide, egala cu 1,288 l in Tara Romaneasca si cu 1,520 l in Moldova; b) pentru cereale, egala cu 1,698 l in Tara Romaneasca si cu 1,791 l in Moldova; p. ext. continutul acestei unitati de masura, vasul in care se masoara. ◊ Expr. Oca mica = masura falsa, mai mica decat cea legala. A prinde (pe cineva) cu ocaua mica = a prinde (pe cineva) cu o minciuna, cu o inselatorie.
JURUBITA, jurubite, s. f. Scul mic din fire textile infasurate in spire de o anumita lungime, constituind unitati de masura in filatura. – Jirebie1 + suf. -ita.
FARAD, farazi, s. m. unitate de masura a capacitatii electrice (in sistemul de unitati de masura metru-kilogram-secunda-amper), egala cu capacitatea unui condensator electric care acumuleaza o sarcina de un coulomb la tensiunea de un volt. – Din fr. farad.
METRIC, -A, metrici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Despre sisteme de unitati de masura) Care are metrul (1) drept unitate fundamentala pentru lungime. ♦ Sistem metric = sistem international de masurare a lungimilor, a greutatilor si a capacitatilor bazat pe unitati fixe, care cresc si descresc din zece in zece. 2. S. f. Ramura a poeticii care se ocupa cu studiul structurii versului si al unitatilor prozodice; totalitatea regulilor privind masura versului; sistem de construire ritmica a versului. 3. Adj. Care se refera la metru (2), compus intr-un anumit metru; privitor la structura ritmica a versurilor. 4. S. f. Ramura a muzicii care se ocupa cu studiul metrului (4). – Din fr. metrique, germ. Metrik.
DENSIGRAMA, densigrame, s. f. Scara gradata care serveste la corelarea valorilor densitatilor exprimate in diferite unitati de masura. – Din fr. densigramme.
DIMENSIUNE, dimensiuni, s. f. 1. Marime (lungime, latime sau inaltime) necesara la determinarea intinderii figurilor si a corpurilor (geometrice). ◊ Expr. (Fam.) A patra dimensiune = ceva imposibil, ceva neconceput inca de mintea omeneasca. ♦ Spec. Marime fizica considerata din punctul de vedere al legaturii dintre unitatea sa de masura si unitatile marimilor fundamentale ale unui sistem de unitati de masura. 2. Marime, masura, proportie. [Pr.: -si-u-] – Din fr. dimension, lat. dimensio, -onis.
STANJEN, stanjeni, s. m. I. unitate de masura pentru lungime, folosita inaintea introducerii sistemului metric, care a variat, dupa epoca si regiune, de la 1,96 m la 2,23 m; lungime sau cantitate de material corespunzatoare acestei unitati de masura. ◊ Stanjen pescaresc = masura de lungime folosita de pescari, egala cu aproximativ 1,50 m. Stanjen marin = masura de lungime egala cu 1,83 m. ♦ unitate de masura pentru volumul lemnelor asezate in stiva, egala cu opt steri. II. (Bot.) Stanjenel. [Var.: (reg.) stangen s. m.] – Din bg. sta(n)zen.
ARIE1 ~i f. 1) Loc special amenajat unde se aduna si se treiera cerealele; fatare. 2) Orice suprafata plana. 3) Marime a unei suprafete (exprimata in unitati de masura). ~a cercului. 4) Teritoriu ocupat in permanenta de anumite fiinte sau plante. 5) Loc (de raspandire) al anumitor fenomene, activitati; domeniu. ~a preocuparilor. [G.-D. ariei; Sil. -ri-e] /<lat. area
ETALON ~oane n. 1) unitate de baza intr-un sistem de masurare. 2) Model legal, de mare precizie, al unei unitati de masura (a greutatii, lungimii etc.), care serveste ca baza de comparare. /<fr. etalon
METRIC1 ~ca (~ci, ~ce) 1) (despre sisteme de unitati de masura) Care are metrul drept unitate de baza; bazat pe metru. Sistem ~. 2) Care tine de metru; masurat in metri. Spatiu ~. /<fr. metrique, germ. Metrik
OCA ~le f. inv. 1) unitate de masura a greutatii si capacitatii (egala, aproximativ, cu un kilogram sau cu un litru si jumatate). ◊ ~ mica masura falsa, mai mica decat cea legala. A prinde pe cineva cu ~ua mica a prinde pe cineva cu o minciuna. 2) Vas care corespunde acestei unitati de masura. 3) Cantitate de marfa masurata cu acest vas. [Art. ocaua; G.-D. ocalei] /<turc. okka
GIGA- Element de compunere savanta care, antepus denumirii unei unitati de masura, o multiplica de un miliard de ori, adica avand semnificatia de 109. [< fr. giga-, cf. gr. gigas – gigant].
LITRU s.m. 1. unitate de masura pentru capacitati, egala aproximativ cu volumul unui decimetru cub de apa distilata. 2. Vas de aceasta capacitate. // -litru – element secund de compunere savanta, cu semnificatia „litru” (folosit mai ales la formarea multiplilor si a submultiplilor acestei unitati de masura). [< fr. litre, it. litro, cf. gr. litron].
PICO- Element prim de compunere savanta, folosit in terminologia stiintifica la formarea numelor de unitati de masura si care arata ca unitatea respectiva contine un bilion de unitati de baza. [< fr., germ. pico-, cf. it. piccolo – mic].
DECIGRAD, decigrade, s. n. unitate subdivizionara de masura, egala cu a zecea parte dintr-un grad (1). – Din fr. decigrade.
DECIGRAM, decigrame, s. n. unitate subdivizionara de masura pentru masa, egala cu a zecea parte dintr-un gram. – Din fr. decigramme.
DECILITRU, decilitri, s. m. unitate subdivizionara de masura pentru volum, egala cu a zecea parte dintr-un litru. – Din fr. decilitre.
ACRU1, acri, s. m. unitate de masura pentru suprafete de teren cu valori variabile (in jur de 4000 m2). – Din fr. acre.
ANCABLURA, ancabluri, s. f. unitate de masura pentru lungime egala cu a zecea parte dintr-o mila marina. – Din fr. encablure.
ARSIN, arsini, s. m. Veche unitate de masura pentru lungime, egala cu 0,711 m. – Din rus. arsin.
BANITA, banite, s. f. unitate de masura de capacitate pentru cereale, a carei valoare a variat (in provinciile romanesti) in jurul a 21-34 l; dubla (1). ♦ Vas special (facut din doage) care are aceasta capacitate. – Din bg. banica.
BAR1, bari, s. m. unitate de masura a presiunii atmosferice egala cu un milion de barii. – Din fr. bar.
BARIE, barii, s. f. unitate de masura pentru presiune, egala cu presiunea unei forte de o dina pentru un centimetru patrat. – Din fr. barye.
BARIL, barili, s. m. unitate de masura pentru capacitati, egala cu circa 160 de litri, intrebuintata, in special, in S.U.A. si in Anglia. – Din fr. baril.
BEL, beli, s. m. unitate de masura pentru intensitatea sunetelor. – Din fr. bel.
BIOT, bioti, s. m. (Fiz.) unitate de masura tolerata pentru intensitatea curentului electric, egala cu 10 amperi. [Pr.: bi-ot] – Din fr. biot.
BIT, biti, s. m. (Inform.) unitate de masura pentru cantitatea de informatie (3) dintr-un semnal, corespunzator logaritmului in baza 2. – Din engl., fr. bit.
BUSEL, busei, s. m. unitate de masura engleza pentru volum, egala cu 36 de litri. – Din engl. bushel.
CABLU, cabluri, s. n. 1. Funie groasa obtinuta prin rasucirea unor (grupuri de) fire vegetale sau metalice, folosita la utilajul de transport sau de ridicat. 2. Conducta electrica formata din mai multe fire izolate (acoperite cu un invelis vegetal sau metalic). 3. unitate de masura pentru distante, egala cu a zecea parte dintr-o mila marina, adica cu 185,2 m; ancablura. – Din fr. cable.
CALORIE, calorii, s. f. unitate de masura egala cu cantitatea de caldura care ridica temperatura unui gram de apa distilata de la 19,5 la 20,5 °C; unitate de masura care indica valoarea energetica a unui aliment. ◊ (Fiz.) Calorie mare = kilocalorie. – Din fr. calorie.
CANDELA, candele, s. f. 1. Lampa cu ulei, care se pune la icoane sau la morminte sau care servea, in trecut, la iluminat. 2. unitate de masura pentru calcularea intensitatii unui izvor de lumina. 3. Stalp rotund de lemn, intrebuintat pentru sustinerea boltilor unui tunel pana la turnarea betonului. – Din sl. kanudilo sau ngr. kandila, (2) din fr. candela.
CARAT, carate, s. n. 1. Indice pentru continutul relativ in aur al aliajelor acestuia, egal cu a 24-a parte din masa totala. 2. unitate de masura a greutatii pietrelor pretioase, egala cu 0,2 grame. [Var.: carata s. f.] – Din fr. carat.
CENTI- Element de compunere care intra in denumirea submultiplilor unitatilor de masura pentru a exprima a suta parte din intreg. – Din fr.. it. centi-. Cf. lat. centum.
CHINTAL, chintale, s. n. unitate de masura pentru greutati egala cu o suta de kilograme. – Din fr. quintal.
FON, foni, s. m. (Fiz.) unitate de masura pentru nivelul de intensitate al unui sunet, apreciat dupa senzatia auditiva pe care o produce acesta. – Din fr. phone.
GALON2, galoane (galoni), s. n. (m.) 1. unitate de masura pentru capacitate folosita in tarile de limba engleza si egala cu circa patru litri. 2. (Rar) Sticla mai mare in care se pastreaza bauturi. – Din fr. gallon.
GAMA s. m. invar., s. f. 1. S. m. invar. A treia litera a alfabetului grecesc (folosita adesea si ca simbol in matematica, fizica etc.) 2. S. f. (Fiz.: in sintagma) Raze (sau radiatie) gama = radiatie emisa de corpurile radioactive, avand o putere de patrundere extrem de mare. 3. S. f. (Fiz.) unitate de masura a masei egala cu o milionime de gram. – Din fr. gamma.
GAUSS, gausi, s. m. unitate de masura a inductiei magnetice in sistemul electromagnetic C.G.S. (centimetru, gram, secunda). – Din fr. gauss.
GIGACALORIE, gigacalorii, s. f. (Fiz.) unitate de masura egala cu un miliard de calorii. – Din fr. gigacalorie.
GILBERT, gilberti, s. m. (Fiz.) unitate de masura (tolerata) a tensiunii magnetice si magnetomotoare. [Pr.: jilber – Abr.: Gb] – Din engl., fr. gilbert.
GRAM, grame, s. n. unitate de masura pentru masa (ori greutatea) unui corp, egala cu a mia parte dintr-un kilogram. ◊ Gram-forta = unitate de masura pentru forta, egala cu a mia parte dintr-un kilogram-forta. – Din fr. gramme.
HANTRU, hantri, s. m. unitate de masura conventionala, care reprezinta echivalentul energetic corespunzator executarii cu tractorul a unei araturi normale pe o suprafata de un hectar de teren. – H[ectar] + a[ratura] + n[ormala] + tr[actor].
HECTAR, hectare, s. n. unitate de masura pentru suprafete agrare, egala cu aria unui patrat cu latura de 100 de metri. [Abr.: ha] – Din fr. hectare.
HECTOGRAM, hectograme, s. n. unitate de masura pentru greutati, egala cu 100 de grame. – Din fr. hectogramme, germ. Hektogramm.
HECTOLITRU, hectolitri, s. m. unitate de masura pentru volume, egala cu 100 de litri, folosita mai ales pentru masurarea cerealelor. [Abr.: hl] – Din fr. hectolitre, germ. Hektoliter.
HECTOMETRU, hectometri, s. m. unitate de masura pentru distanta, egala cu 100 de metri. [Abr.: hm] – Din fr. hectometre, germ. Hektometer.
HECTOWATT, hectowati, s. m. unitate de masura a puterii, egala cu 100 de wati. – Din fr. hectowatt, germ. Hektowatt.
HENRI s. m. (Fiz.) unitate de masura a inductivitatii. – Din fr. henry.
HERTZ, hertzi, s. m. (Fiz.) unitate de masura pentru frecventa, egala cu frecventa unei miscari periodice a carei perioada este de o secunda; ciclu pe secunda. [Pr.: hert. – Abr.: Hz] – Din germ. Hertz (n. pr.), fr. hertz.
HIDROGRAD, hidrograde, s. n. (Geogr.) unitate de masura a nivelului apelor curgatoare, egala cu a zecea parte din amplitudinea maxima. – Hidro- + grad.
HILER, hilere, s. n. Veche unitate de masura egala cu doua prajini si trei palme.
HIRTA, hirte, s. f. (Reg.) unitate de masura pentru suprafete, egala cu un sfert de pogon. – Din germ. Viertel.
ICHILIC, ichilici, s. m. 1. Veche unitate de masura de capacitate, egala cu 50 de dramuri. 2. Moneda de argint turceasca, care a circulat in tarile romane, in prima jumatate a sec. XIX. – Din tc. ikilik.
INCH s. m. unitate de masura pentru lungime, egala cu 2,54 cm, folosita in Anglia si in Statele Unite ale Americii. [Pr.: inci] – Cuv. engl.
INCOMENSURABIL, -A, incomensurabili, -e, adj. 1. Care nu poate fi masurat; foarte mare, nemasurat, nelimitat. ♦ Care nu poate fi evaluat, care este foarte valoros. 2. (Mat.; despre marimi) Care nu au o unitate de masura comuna, care sa se cuprinda de un numar intreg de ori in fiecare dintre ele. – Din fr. incommensurable.
IUGAR, iugare, s. n. Veche unitate de masura pentru suprafete agrare, folosita in Transilvania, egala cu 0,5775 de hectare. [Var.: jugar s. n.] – Din lat. jugerum.
JIREBIE1, jirebii, s. f. (Reg.) Grup de treizeci de fire de tort, formand o unitate de masura la urzit, la depanat etc. – Cf. magh. zsereb.
JOULE, jouli, s. m. unitate de masura a energiei, egala cu lucrul mecanic efectuat de forta de un newton, cand punctul ei de aplicatie se deplaseaza cu un metru in directia si in sensul fortei. [Pr.: jul] – Din fr., enlg. joule.
KILO2- Element de compunere care intra in denumirea unitatilor de masura pentru a exprima multiplicarea de o mie de ori. – Din fr. kilo, gr. kilioi „mie”.
KILOCALORIE, kilocalorii, s. f. unitate de masura pentru energia termica, egala cu o mie de calorii; calorie mare. [Abreviat: kcal] – Din fr. kilocalorie.
KILOGRAM, kilograme, s. n. 1. unitate de masura pentru masa in sistemul metric; (sens curent) unitate de masura pentru greutate, egala cu o mie de grame; kil. ◊ (Fiz.) Kilogram-forta = unitate de masura a fortei, a carei valoare este egala cu greutatea prototipului international de masa, masurata in vid, la acceleratia gravitationala normala. ◊ Etalon metalic egal cu un kilogram (1). 2. (Impr.) Litru. [Scris si: chilogram. – Abr.: kg] – Din fr. kilogramme.
KILOGRAMMETRU, kilogrammetri, s. m. unitate de masura pentru lucrul mecanic, egala cu lucrul mecanic efectuat pentru ridicarea unei greutati de un kilogram la inaltimea de un metru [Scris si: chilogrammetru] – Din fr. kilogrammetre.
KILOHERTZ, kilohertzi, s. m. unitate de masura pentru frecventa, egala cu o mie de hertzi. [Pr.: -hert. – Abr.: kHz] – Din fr. kilohertz.
KILOLITRU, kilolitri, s. m. unitate de masura pentru capacitati, egala cu o mie de litri. (sil. -tru) [Scris si: chilolitru. – Abr.: kl] – Din fr. kilolitre.
KILOMETRU, kilometri, s. m. unitate de masura pentru lungime, egala cu o mie de metri. ◊ Kilometru pe ora = unitate de masura pentru viteza, egala cu viteza unui mobil care parcurge 1 kilometru intr-o ora. Kilometru lansat = proba sportiva (cu bicicleta, motocicleta, etc.) in care performanta consta in timpul realizat pe distanta de un km din momentul in care sportivul trece in viteza linia de start si pana la linia de sosire. (sil. -tru) [Scris si: chilometru. – Abr.: km] – Din fr. kilometre.
KILOTONA, kilotone, s. f. (Fiz.) unitate de masura pentru masa, egala cu o mie de tone. [Abr.: kt] – Din fr. kilotonne.
KILOVOLT, kilovolti, s. m. unitate de masura pentru tensiunea electrica sau diferenta de potential electric, egala cu o mie de volti. [Abr.: kV] – Din fr. kilovolt.
KILOVOLTAMPER, kilovoltamperi, s. m. unitate de masura pentru puterea electrica aparenta, egala cu o mie de voltamperi. (sil. mf. -volt-) [Abr.: kVA] – Din fr. kilovoltampere.
KILOWATT, kilowati, s. m. unitate de masura a puterii, egala cu o mie de wati. ◊ Compus: kilowatt-ora = unitate de masura a energiei, egala cu energia produsa intr-o ora de o sursa cu puterea de un kilowatt. [Abr.: kW] – Din fr. kilowatt.
MACH, machi, s. m. (Fiz.) unitate de masura pentru viteza miscarii fluidelor, utilizata in aerodinamica si in tehnica rachetelor, egala cu 340 m/s. ◊ Numarul lui Mach = raport intre viteza unui proiectil, avion etc. intr-un fluid si cea a sunetului. [Pr.: mah] – Din engl., fr. mach.
MILA2, mile, s. f. unitate de masura pentru lungimi folosita in trecut, care a variat in timp si de la o tara la alta; (azi) unitate de masura pentru lungimi egala cu 1609,3 m, folosita in Marea Britanie si in S.U.A. ◊ Mila marina = unitate de masura pentru lungimi, folosita in navigatie, egala cu 1852 m. – Din pol. mila.
PIEZ1, piezi, s. m. unitate de masura a presiunii, submultiplu al atmosferei. – Din fr. pieze.
SCALAR2, -A, scalari, -e, adj., s. m. (Marime) care are o valoare determinata printr-o unitate de masura si printr-un numar real. – Din germ. Scalar, fr. scalaire.
TOL1, toli, s. m. unitate de masura pentru lungimi folosita in Anglia si in Statele Unite ale Americii, egala cu 25,4 mm. – Din germ. Zoll.
UNCIE, uncii, s. f. Veche unitate de masura pentru greutati (folosita si astazi in Anglia), a carei valoare a variat intre circa 28 si 35 de grame. – Din lat. uncia.
unitate, unitati, s. f. 1. Numarul unu. ♦ Marime care serveste ca masura de baza pentru toate marimile de acelasi fel. unitate de masura. ◊ (In sintagma) unitate astronomica = unitate folosita pentru exprimarea distantelor in sistemul solar, egala cu distanta medie de la Soare la Pamant. 2. Insusirea a tot ce constituie un intreg indivizibil. 3. Coeziune, omogenitate, solidaritate, unire; tot unitar, indivizibil. * Regula celor trei unitati (de loc, de timp si de actiune) = regula caracteristica teatrului clasic (antic si modern), dupa care opera dramatica trebuie sa fie dezvoltarea unei actiuni unice, care se desfasoara in acelasi loc si intr-un interval de 24 de ore. 4. Cea mai mica formatie, organizatie economica, administrativa, militara, sanitara etc. care alcatuieste un intreg si actioneaza dupa un plan general. – Din fr. unite, lat. unitas, -atis.
VADRA, vedre, s. f. 1. Veche unitate de masura a capacitatii, folosita pentru lichide, echivalenta cu circa zece ocale (astazi cu circa 10 litri) 2. Vas de lemn sau de metal cu care se scoate apa din fantana, in care se pastreaza sau cu care se transporta diferite lichide. – Din sl. vedro.
VAGON, vagoane, s. n. 1. Vehicul de mari dimensiuni (propulsat sau autopropulsat), care circula pe sine si care serveste la transportul persoanelor, al marfurilor etc. ◊ Vagon de dormit = vagon cu cabine in care sunt instalate paturi pentru dormit; wagon-lit. Casa (sistem) vagon = casa ale carei incaperi se insira una dupa alta, ca vagoanele unei garnituri de tren. ◊ Compuse: vagon-restaurant = vagon amenajat pentru a servi ca restaurant; vagon-cisterna = recipient de forma cilindrica montat pe sasiu, folosit pentru transportul lichidelor pe calea ferata. 2. Cantitate de marfuri, de materiale care intra intr-un vagon (1) si care serveste ca unitate de masura. – Din fr. wagon.
VAR2 s. m. (Fiz.) unitate de masura pentru puterea reactiva. – Din fr., engl. var.
VARSECUNDA, varsecunde, s. f. (Fiz.) unitate de masura pentru energia reactiva. [Abr.: vars] – Din fr. varseconde.
WATT, wati, s. m. (Fiz.) unitate de masura a puterii egala cu puterea care corespunde schimbului de energie sau lucrului mecanic de un joule intr-o secunda. – Din fr., engl. watt.
WATTORA, wattore, s. f. unitate de masura pentru energia electrica egala cu 3600 de jouli. – Watt + ora (dupa fr. watt-heure).
WEBER, weberi, s. m. unitate de masura, in sistemul international, pentru fluxul magnetic. – Din fr. weber.
YARD, yarzi, s. m. unitate de masura engleza pentru lungime, egala cu 0,914398 m. – Din engl. yard.
MAGNETON, magnetoni, s. m. (Fiz.) unitate de masura pentru magnetizatia electronului si a nucleelor atomice. – Din fr. magneton.
MAJA, maji, s. f. 1. Veche unitate de masura pentru greutati, variind, dupa epoci si regiuni, intre 50 kg si 100 de ocale. 2. (Reg.) Cantar pentru greutati mari. 3. Navod. – Din magh. mazsa.
ATMOSFERA, (3) atmosfere, s. f. 1. Invelis gazos care inconjoara pamantul; aer; spec. aer pe care il respira cineva. ♦ (Fig.) Mediul social inconjurator; ambianta. ♦ (Fig.) Stare de spirit care se creeaza in jurul cuiva sau a ceva. 2. Masa de gaze si de vapori aflata intr-un spatiu in care au loc reactii chimice. 3. unitate de masura a presiunii gazelor. – Din fr. atmosphere.
MAXWELL, maxwelli, s. m. (Fiz.) unitate de masura a fluxului magnetic. [Pr.: maxuel] – Din fr. maxwell, germ. Maxwell.
DIOPTRIE, dioptrii, s. f. unitate de masura a puterii unei lentile, avand la baza puterea lentilei cu distanta focala de un metru. [Pr.: -di-op-] – Din fr. dioptrie.
LIVRA, livre, s. f. 1. unitate de masura pentru greutati, de aproximativ 0,500 kg, folosita in special in tarile anglo-saxone. 2. Veche moneda franceza. – Din fr. livre.
POVARA, poveri, s. f. 1. Greutate (mare) pe care cineva o are de carat; sarcina, incarcatura. ◊ Loc. adj. De povara = (despre animale) folosit pentru carat greutati. 2. Fig. Suferinta fizica sau morala; chin, apasare, truda, zbucium. ♦ Obligatie, insarcinare grea. 3. Veche unitate de masura pentru greutati, egala cu 100-125 de ocale, folosita la evaluarea cantitatii marfurilor. [Var.: (reg.) povoara s. f.] – Cf. sl. poduvora „targa”.
PRAJINA, prajini, s. f. 1. Bucata de lemn lunga si subtire, de obicei folosita pentru a fixa sau a sustine ceva. ◊ Expr. A nu-i (mai) ajunge (nici) cu prajina la nas, se spune despre un om increzut, infumurat. A paste (pe cineva) cu prajina = a urmari (pe cineva) pentru a-i face rau. A lua (pe cineva) cu prajina = a alunga pe cineva. ♦ Epitet depreciativ pentru o persoana foarte inalta (si slaba). 2. Tija lunga (de metal) cu diverse intrebuintari (tehnice). 3. Bara de lemn, de bambus, de fibre sintetice, de metal, folosita in atletism la saritura in inaltime; proba atletica practicata cu acest instrument. 4. Veche unitate de masura pentru lungimi, echivalenta cu circa 5- 7 metri; veche unitate de masura pentru suprafete, egala cu circa 180-210 metri patrati. ♦ (Concr.) Instrument cu care se facea altadata masuratoarea acestor lungimi si suprafete. – Et. nec.
RADIAN, radiani, s. m. unitate de masura pentru unghiuri, egala cu un unghi la centrul unui cerc cuprinzand un arc de cerc a carui lungime este egala cu raza cercului [Pr.: -di-an] – Din fr. radian.
SECUNDA, secunde, s. f. 1. unitate de masura a timpului egala cu a 60-a parte din durata unui minut; p. ext. timp foarte scurt; clipa, moment. 2. (Muz.) Intervalul dintre doua sunete ale gamei aflate pe doua trepte alaturate. – Din fr. seconde.
FOT, foti, s. m. unitate de masura a iluminarii, reprezentand iluminarea unei suprafete de un centimetru patrat care primeste fluxul de un lumen repartizat uniform. – Din fr. phot.
FRANKLIN, franklini, s. m. unitate de masura a sarcinii electrice. – Din fr. franklin.
AMPER, amperi, s. m. unitate de masura pentru intensitatea curentului electric. ◊ Compus: amper-ora = unitate de masura pentru sarcina electrica egala cu cantitatea de electricitate transportata de un curent electric cu intensitatea de un amper printr-un conductor in timp de o ora, egala cu 3600 coulombi. – Din fr. ampere.
AMPER-SPIRA, amper-spire, s. f. unitate de masura pentru tensiunea magnetomotoare si pentru solenatie. – Amper + spira.
FRIGORIE, frigorii, s. f. unitate de masura a frigului, egala cu o calorie. – Din fr. frigorie.
AMPERORA, amperore, s. f. unitate de masura pentru cantitatea de electricitate, egala cu 3600 C. – Amper + ora (dupa fr. ampere-heure).
PALMAC, palmace, s. n. Veche unitate de masura pentru lungime, folosita mai ales in Moldova, egala cu 3,4 cm si echivaland aproximativ cu a opta parte dintr-o palma1 (1). – Din tc. parmak (dupa palma1).
PASCAL1, pascali, s. m. unitate de masura pentru presiune, egala cu presiunea exercitata de un newton pe o suprafata de un metru patrat. – Din fr. pascal.
SIDERAL, -A, siderali, -e, adj. Care tine de astri, privitor la astri, care vine de la astri, in raport cu pozitia acestora; astral. ◊ An sideral = interval de timp (de 365 de zile, 9 ore si 9 secunde) in care Soarele, in miscarea lui aparenta, plecand de la o stea, ajunge iarasi acolo. Zi siderala = timp scurs intre doua treceri consecutive ale unei stele la acelasi meridian. Ora siderala = a 24-a parte dintr-o zi siderala. Minut sideral = a 60-a parte dintr-o ora siderala. Timp sideral = timp a carui unitate de masura este ziua siderala. – Din fr. sideral, lat. sideralis.
ANGSTROM, angstromi, s. m. (Fiz.) unitate de masura pentru lungimi de unda egala cu a zecea milioana parte dintr-un milimetru. – Din fr. angstrœm.
MICRON, microni, s. m. unitate de masura pentru lungime egala cu a mia parte dintr-un milimetru; micrometru (2), micromilimetru. – Din fr. micron, germ. Mikron.
AR, ari, s. m. unitate de masura pentru suprafetele de teren, egala cu 100 m2. – Din fr. are.
VECTOR, vectori, s. m. Marime matematica sau fizica definita printr-o valoare numerica, o unitate de masura, o directie si un punct de aplicatie (reprezentata grafic printr-un segment de dreapta orientat). ◊ (Adjectival) Raza vectoare. – Din fr. vecteur.
PER prep. (Termen comercial folosit in legatura cu pretul unei marfi raportat la o unitate de masura) Pentru, de fiecare. – Din it., germ. per.
METRU, metri, s. m. 1. unitate fundamentala de masura pentru lungime din sistemul metric. 2. Instrument (alcatuit dintr-o rigla, banda gradata de metal, de lemn etc.) egal cu un metru (1) si divizat in centimetri si milimetri, cu care se masoara lungimile. ♦ Bucata de lemn (de foc) lunga de aproximativ un metru (1); stiva de lemne (de foc) egala cu aproximativ un metru cub. 3. Grup de silabe constituind unitatea de masura a versului; p. ext. ritm determinat de impartirea unui vers in silabe. 4. (Muz.) Ordinea succesiunii unitatilor de timp, determinata de accente tari sau slabe; sistemul de organizare a ritmului; ritm, cadenta. – Din fr. metre, lat. metrum.
PFUND, pfunzi, s. m. 1. (Inv. si pop.) unitate de masura a greutatii, egala cu circa 0,5 kg sau (reg.) cu 0,25 kg; livra. 2. Veche unitate monetara germana. [Pl. si: (n.) pfunduri. – Var.: fund, funt, (reg.) punt s. m.] – Din germ. Pfund.
POGON, pogoane, s. n. 1. unitate de masura pentru suprafete de teren agricol, a carei marime variaza, dupa epoci si regiuni, in jurul unei jumatati de hectar. 2. Bucata de pamant (agricol) de un pogon (1); teren cultivat, plantatie de aceasta marime. ♦ Cantitate de produse obtinute de pe un pogon (2). – Din bg. pogon.
VOLT, volti, s. m. (Fiz.) unitate de masura a tensiunii electrice, a tensiunii electromotoare si a diferentei de potential, egala cu tensiunea de la capetele unui conductor care, strabatut de un curent de un amper, dezvolta o putere de un watt. – Din fr. volt.
VOLTAMPER, voltamperi, s. m. unitate de masura a puterii electromagnetice aparente a unei circuit electric de curent alternativ la capetele caruia tensiunea este de un volt si prin care trece un curent de un amper. [Scris si: volt-amper] – Din fr. voltampere.
ELECTRONVOLT s.m. unitate de masura a energiei egala cu energia castigata de un electron accelerat la o diferenta de potential de un volt. (din fr. electron-volt)
CINZEACA, cinzeci, s. f. unitate de masura de capacitate (pentru bauturi) egala cu aproximativ 0,16 litri. ♦ Sticluta care are aceasta capacitate si in care se serveste o bautura alcoolica; continutul unei asfel de sticlute; (reg.) singeapa. – Din cincizeci.
OBOROC, oboroace, s. n. 1. (In evul mediu, in Tara Romaneasca si in Moldova) Danie. 2. masura de capacitate de 44 sau de 22 de ocale, folosita in trecut. ♦ Vas mare de forma cilindrica, larg la gura, facut de obicei din scoarta de tei, care serveste ca unitate de masura pentru cereale sau pentru pastrarea si transportul acestora; continutul acestui vas. ◊ Expr. A pune (sau a ascunde, a tine etc.) ceva sub obroc = a feri ceva de vazul lumii, a tine ascuns, a ascunde bine ceva. 3. Cos de nuiele fara fund cu care se prind pestii. [Var.: obroc s. n.] – Din ucr. uborok.
OHM, ohmi, s. m. unitate de masura a rezistentei electrice, in sistemul de unitati metru-kilogram-secunda-amper, egala cu rezistenta pe care o opune un conductor electric strabatut de un curent de un amper la tensiunea de un volt. [Pr.: om] – Din fr. ohm.
OERSTED, oerstezi, s. m. unitate de masura a intensitatii campului magnetic. [Pr.: orsted] – Din fr. oersted.
SUC, sucuri, s. n. (Reg.) unitate de masura a lungimii egala cu a sasea parte dintr-un stanjen. – Din germ. Schuh.
VERSTA, verste, s. f. unitate de masura pentru distante folosita in trecut (mai ales in Rusia), egala cu 1,067 km. – Din rus. versta.
FALCE, falci, s. f. Veche unitate de masura pentru suprafete agricole, folosita in Moldova, echivalenta cu circa un hectar si jumatate. – Lat. falx, -cis.
OCA, ocale, s. f. Veche unitate de masura pentru capacitati si greutati, egala cu circa un litru (sau un kilogram) si un sfert; p. ext. cantitate de marfa, de obiecte etc. egala cu aceasta unitate de masura; vasul cu care se masoara. ◊ Oca mica = masura falsa, mai mica decat cea legala. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) cu ocaua mica = a prinde (pe cineva) cu o minciuna, cu o fapta necinstita. [Pl. si: oca, oca. – Var.: (inv. si reg.) oca s. f.] – Din tc. okka.
FUS2, fusuri, s. n. (In industria pielariei) unitate de masura pentru piele, egala cu 929 cm2; bucata de piele avand aceasta suprafata. [Pl. si: fuse] – Din germ. Fuss.
FUNIE, funii, s. f. 1. Franghie1. ◊ Funie de ceapa (sau de usturoi) = impletitura, cununa de ceapa sau de usturoi. ◊ Expr. Drept ca funia in traista (sau in sac) = stramb, rasucit; fig. nedrept, necinstit. A vorbi de funie in casa spanzuratului = a vorbi despre un lucru care poate supara pe cineva dintre cei de fata, daca este interpretat ca o aluzie la ei. A (i) se apropia sau a-i ajunge (cuiva), a i se strange funia de (sau la) par, se spune despre cei ajunsi intr-o situatie extrem de dificila. A juca pe funie = a umbla pe funie, facand diferite figuri; fig. a fi abil, dibaci. 2. Veche unitate de masura de lungime (a carei valoare a variat dupa epoci) cu care se masura pamantul. 3. (In sintagma) Funie de mosie (sau de pamant) = suprafata de teren de dimensiuni reduse, avand de obicei forma unei fasii inguste. 4. Impletitura din paie sau din talas, utilizata la confectionarea miezurilor lungi la formele pentru turnare. – Lat. funis.
CORET, corete, s. n. (Reg.) unitate de masura pentru capacitate, echivalenta cu aproape un hectolitru si un sfert, intrebuintata mai ales pentru cereale. – Din ucr. korec, pol. korzec.
LUX1, lucsi, s. m. unitate de masura a iluminarii, egala cu iluminarea unei suprafete care primeste un flux luminos de un lumen, repartizat uniform pe un metru patrat. – Din fr. lux.
LEGHE, leghe, s. f. unitate de masura pentru distantele terestre sau maritime, variind intre 4 si 5,5 km. – Din it. lega.
LUMANARE, lumanari, s. f. 1. Obiect de luminat in forma de cilindru subtire, facut din ceara sau din alta materie grasa solidificata, avand la mijloc un fitil de material textil, care, aprins, arde cu flacara, producand lumina. ◊ Loc. adv. si adj. (Drept) ca lumanarea = foarte drept. La lumanare = la lumina lumanarii. ◊ Expr. A cauta (pe cineva sau ceva) cu lumanarea = a cauta (pe cineva sau ceva) cu multa staruinta. A tine (cuiva) lumanarea = a veghea pe cineva in momentul mortii (tinandu-i lumanarea aprinsa). 2. (Inv.) unitate de masura conventionala pentru intensitatea luminii, aproximativ egala cu o candela. 3. Planta erbacee cu flori galbui, dispuse intr-un spic lung (Verbascum phlomoides). – Lat. luminaria.
LUMEN, (1) lumeni, s. m. (2) lumene, s. n. 1. S. m. unitate de masura a fluxului luminos. 2. S. n. Canal al unui organ anatomic cavitar (intestin, vas sangvin) sau al unor fibre textile. – Din fr. lumen.
LITRU, litri, s. m. 1. unitate de masura pentru capacitati, egala cu volumul ocupat de un kilogram de apa pura la temperatura de plus patru grade Celsius si la presiunea de o atmosfera. 2. Vas care are aceasta capacitate. 3. Cantitate de lichid egala cu un litru (1). – Din fr. litre.
MEGAWATT, megawati, s. m. (Fiz.) unitate de masura pentru putere, egala cu un milion de wati. – Din fr. megawatt.
MEL, meli, s. m. (Fiz.) unitate de masura pentru inaltimea sunetului, egala cu a mia parte din inaltimea unui sunet care are o putere de o mie de hertzi. – Din engl. mel.
MULTIPLU, -A, multipli, -e, s. m. adj. 1. S. m. (Mat.) Numar intreg divizibil cu un numar intreg dat; produs rezultat din inmultirea unui numar dat cu un numar intreg. 2. S. m. (Mat.) Fiecare dintre unitatile de masura mai mari decat unitatea-tip, considerate in raport cu aceasta. 3. Adj. (La pl.) Care este in numar mai mare si de mai multe feluri; numeros, felurit. 4. Adj. (La sg.) Care are o structura complexa, care prezinta aspecte diverse; multilateral. – Din fr. multiple, lat. multiplus.
MICROAMPER, microamperi, s. m. unitate de masura pentru intensitatea curentului electric, egala cu o milionime de amper. [Pr.: -cro-am-]. – Din fr. microampere.
MICROCOULOMB, microcoulombi, s. m. unitate de masura pentru capacitatea electrica, egala cu o milionime de coulomb. [Pr.: -cu-] – Din fr. microcoulombe.
MICROFARAD, microfarazi, s. m. unitate de masura pentru capacitatea electrica, egala cu o milinionime de farad. – Din fr. microfarad.
MICROGRAM, micrograme, s. n. unitate de masura a masei egala cu o milionime de gram; gama (3). – Din fr. microgramme.
MILIBAR, milibari, s. m. unitate de masura pentru presiune, egala cu o miime de bar. – Din fr. millibar.
MILIGRAM, miligrame, s. n. unitate de masura pentru greutati, reprezentand a mia parte dintr-un gram. – Din fr. milligramme.
MILILITRU, mililitri, s. m. unitate de masura pentru volum, reprezentand a mia parte dintr-un litru. – Din fr. millilitre.
MILIMETRU, milimetri, s. m. unitate de masura pentru lungime, egala cu a mia parte dintr-un metru. – Din fr. millimetre.
MILIVOLT, milivolti, s. m. unitate de masura a tensiunii electrice si electromotoare, egala cu a mia parte dintr-un volt. – Din fr. millivolt.
MIIME, miimi, s. f. Numar egal cu a mia parte dintr-o unitate; a mia parte dintr-un intreg. ♦ unitate de masura pentru unghiuri, folosita in geometrie, in artilerie etc. – Mie + suf. -ime.
MILIAMPER, miliamperi, s. m. unitate de masura a intensitatii curentului electric, egala cu a mia parte dintr-un amper. [Pr.:-li-am-] – Din fr. milliampere.
MIRIAGRAM, miriagrame, s. n. unitate de masura pentru greutati, egala cu 10000 de grame. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. myriagramme.
MIRIALITRU, mirialitri, s. m. unitate de masura pentru capacitati, egala cu 10000 de litri. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. myrialitre.
MIRIAMETRU, miriametri, s. m. unitate de masura pentru lungimi, egala cu 10000 de metri. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. myriametre.
COALA, coli, s. f. Foaie dreptunghiulara de hartie (alba sau colorata), de celofan, de carton etc. ♦ (Si in sintagma coala de tipar) unitate de masura pentru volumul unei carti, unui articol etc., egala cu 16 pagini tiparite. ♦ (Si in sintagma coala editoriala) unitate de masura pentru volumul unei carti, unui articol etc., egala de obicei cu 20 de pagini dactilografiate. Coala de autor = coala editoriala egala cu 40 000 de semne tipografice sau cu 3 000 cm2 de desen. ♦ Totalitatea marcilor sau timbrelor tiparite pe aceeasi foaie dreptunghiulara de hartie si nedesprinse unele de altele. [Pl. si: coale] – Din ngr. kolla.
NIT2, niti, s. m. (Fiz.) unitate de masura a luminatiei. [Abr.: nt] – Din fr., engl. nit.
RAD, razi, s. m. (Fiz.) unitate de masura egala cu doza radiatiei care cedeaza o energie de 100 de ergi unui gram din substanta in care este absorbita. – Din fr. rad.
NEWTON, newtoni, s. m. unitate de masura pentru forta in sistemul de unitati metru-kilogram-secunda, egala cu forta care imprima unui corp de 1 kg o acceleratie de 1 m pe secunda la patrat1) vezi nota. [Pr.: nĩuton] – Din fr. newton, germ. Newton.
NEPER, neperi, s. m. unitate de masura a nivelului de transmisiune al unui semnal electric sau acustic. – Din fr. neper.
ELECTRON-VOLT, electron-volti, s. m. unitate de masura a energiei, egala cu energia dobandita de un electron accelerat la o diferenta de potential de un volt. – Din fr. electron-volt.
ERG1, ergi, s. m. (Fiz.) unitate de masura a energiei, egala cu lucrul mecanic efectuat de o forta de o dina care isi deplaseaza punctul de aplicatie cu un centimetru. – Din fr. erg.
DRAHMA, drahme, s. f. 1. unitate monetara in Grecia moderna; moneda de argint in Grecia antica. 2. Veche unitate de masura pentru greutati (cu valori variabile). – Din ngr. drahmi, fr. d*****e.
DRAM, dramuri s. n. 1. Veche unitate de masura pentru greutate (egala cu 3,18-3,23 grame) si pentru capacitate (egala cu 3,23-3,80 centimetri cubi). ♦ (Pop.) Gram. 2. (Adesea fig.) Bucatica, farama, crampei, strop, pic. – Din ngr. drami.
SULITA, sulite, s. f. 1. Arma de atac formata dintr-o prajina de lemn terminata cu un varf de fier ascutit, folosita mai ales in antichitate si in evul mediu; lance. ♦ Fig. Intepatura, ironie indreptata impotriva cuiva. ♦ (Sport) Instrument folosit in probele de aruncari la atletism, de forma unei prajini lungi din lemn sau din metal, cu un varf metalic ascutit si cu un manson situat in jurul centrului de greutate; p. ext. proba sportiva practicata cu acest instrument. 2. Fig. (Pop.) unitate de masura a timpului, egala cu circa o ora si jumatate, calculata dupa spatiul strabatut de un astru pe cer, incepand de la rasaritul lui. [Pl. si: suliti] – Din sl. sulica.
DEBYE s. m. (Fiz.) unitate de masura a momentului electric. [Pr.: debai – Abr.: D] – Din engl., fr. debye.
DECAGRAM, decagrame, s. n. unitate de masura pentru greutati, egala cu zece grame. – Din fr. decagramme.
DECALITRU, decalitri, s. m. unitate de masura pentru volum egala cu zece litri. – Din fr. decalitre.
TALANT, talanti, s. m. 1. unitate de masura pentru greutati, de marime variabila, folosita in Grecia antica. 2. Moneda de aur sau de argint, cu valoare variabila, folosita in Grecia antica. – Din sl. talanutu.
DECAMETRU, decametri, s. m. unitate de masura pentru lungime egala cu zece metri. ♦ Instrument de masura pentru lungime, format dintr-o panglica sau un lant de zece metri, care serveste la masuratori de teren. – Din fr. decametre.
DECAR1, decari, s. m. unitate de masura pentru suprafete de pamant, egala cu zece ari. – Deca- + ar.
DECASTER, decasteri, s. m. unitate de masura egala cu zece steri, folosita pentru volumul lemnelor. – Din fr. decastere.
TERMIE, termii, s. f. (Fiz.) unitate de masura a cantitatii de caldura, egala cu caldura produsa prin transformarea in energie termica a unei unitati de lucru mecanic. – Din fr. thermie, germ. Thermie.
TONA, tone, s. f. unitate de masura a masei, egala cu 1000 de kg. ◊ Tona-kilometru = unitate de masura pentru exprimarea volumului transporturilor pe o linie de cale ferata, egala cu deplasarea unei greutati de o tona pe distanta de 1 km. Tona-registru = unitate de masura pentru volumul interior al unei nave comerciale, egala cu 2,832 m3. – Din fr. tonne.
TORR, torri, s. m. unitate de masura a presiunii, egala cu presiunea exercitata de o coloana de mercur inalta de 1 mm la temperatura de 0°C. – Din fr. torr.
TESLA s. f. (Fiz.) unitate de masura a inductiei magnetice. – Din fr. tesla.
TAR, taruri, s. m. Veche unitate de masura pentru greutati, egala cu 125 de ocale. ♦ Sarcina, povara. – Din magh. tar.
REM, remi, s. m. (Fiz.) unitate de masura a dozelor de radiatie raportate la efectul lor biologic (egala cu doza primita de un anumit tesut iradiat astfel incat doza absorbita sa fie de un rad). – Din engl., fr. rem.
RUMB, rumburi, s. n. 1. Gura de aerisire a magaziilor unui slep, situata pe punte. 2. unitate de masura pentru unghiuri, folosita la roza vanturilor, egala cu a 32-a parte dintr-un cerc. – Din fr., rus. rumb.
RUTHERFORD, rutherforzi, s. m. (Fiz.) unitate de masura pentru radioactivitate egala cu un milion de dezintegrari pe secunda emise de un element radioactiv. [Pr.: radarford. – Abr.: Rd] – Din fr., engl. rutherford.
COMENSURABIL, -A, comensurabili, -e, adj. (Mat.; despre doua sau mai multe marimi) Care pot fi masurate cu aceeasi unitate de masura, valorile amandurora fiind multipli intregi ai unitatii folosite. – Din fr. commensurable, lat. commensurabilis.
DENIER, denieri, s. m. unitate de masura pentru greutatea liniara a firelor si a fibrelor de matase naturala si vegetala sau a celor sintetice, cu ajutorul careia se apreciaza finetea acestora. – Din fr. denier.
DINA, dine, s. f. (Fiz.) unitate de masura a fortei, egala cu forta care imprima unui corp cu masa de un gram acceleratia de un centimetru pe secunda la patrat. – Din fr. dyne.
RONTGEN s. m. unitate de masura a dozei radiatiilor X sau Y. ◊ Radiatii X sau Y. [Pr.: ront-ghen. – Var.: roentgen s. m.] – Din germ. Rontgen[strahlen].
DECI1- Element de compunere savanta care intra in denumirea submultiplilor unitatilor de masura pentru a exprima a zecea parte din intreg. – Din fr. deci-.
DECIBEL, decibeli, s. m. unitate de masura a intensitatii sonore, egala cu o zecime dintr-un bel. – Din fr. decibel.
DECIMETRU, (1) decimetri, s. m., (2) decimetre, s. n. 1. S. m. unitate de masura pentru lungime, egala cu a zecea parte dintr-un metru. 2. S. n. Rigla gradata cu lungimea de zece centimetri. – Din fr. decimetre.
KELVIN s.m. unitate de masura a temperaturii, egala cu 1/273,16 din temperatura absoluta a punctului triplu al apei. (cf. engl., fr. kelvin) [def. MDN]
KILOBAIT s.m. (Inform.) unitate de masura pentru memorie, de 1024 de baiti; kilooctet. (din engl. kilobyte)
KILOCICLU, kilocicli, s.m. unitate de masura a frecventei egala cu 1000 de cicli; kilohertz. (Simb. kc) [Sil. -clu; sg. art. kilociclul; pl. art. kilociclii] (din fr. kilocycle) [def. MDN si NODEX]
KILOGRAM-FORTA-METRU, kilograme-forta-metru, s.n. unitate de masura a lucrului mecanic si a energiei, egala cu efortul depus de o forta de un kilogram-forta la deplasarea pe o distanta de un metru. (Sil. -gram-, -tru) [sg. art. kilogramul-forta-metru; Simb. kgf.m]
KILOGRAMMETRU, kilogrammetri, s.m. unitate de masura a lucrului mecanic si a energiei, egala cu efortul necesar pentru deplasarea unei greutati de 1 kg cu 1 m. (Sil. -gram-, -tru) [sg. art. kilogrammetrul, pl. art. kilogrammetrii; Simb. kgm] (din fr. kilogrammetre) [def. MDN]
KILOPARSEC, kiloparseci, s.m. unitate de masura a distantelor interastrale, de 1000 de parseci. (‹ kilo- + parsec)
SAVART, savarti, s. m. unitate de masura pentru intervalele muzicale, de 301 ori mai mica decat o octava. [Var.: savar s. m.] – Din fr. savart.
SIEMENS s. n. (Fiz.) unitate de masura egala cu conductanta unui conductor a carui rezistenta electrica este de un ohm. [Pr.: zimans] – Din fr. siemens, germ. Siemens.
SON, (1) soni, s. m., (2) sonuri, s. n. 1. S. m. unitate de masura a tariei sunetelor. 2. S. n. (Rar) Sunet; ton. – Din fr. son, lat. sonus.
STADIU, stadii, s. n. 1. Fiecare dintre perioadele distincte in evolutia unui proces istoric, social, politic etc. sau a unui fenomen din natura; faza, etapa. 2. Veche unitate de masura pentru lungime la greci, care varia intre 147 si 192 de metri. – Din fr. stade, lat. stadium.
STOKES s. m. (Fiz.) unitate de masura a viscozitatii cinematice in sistemul CGS. [Pr.: stocs] – Din fr., engl. stokes.
STEN, steni, s. m. unitate de masura a fortei egala cu forta care imprima o acceleratie de un metru patrat pe secunda unei mase de o tona. – Din fr. sthene.
STER, steri, s. m. unitate de masura pentru volume egala cu un metru cub, intrebuintata la masurarea lemnelor asezate in stive. – Din fr. stere.
STERADIAN, steradieni, s. m. unitate de masura pentru unghiurile corpurilor solide. [Pr.: -di-an] – Din fr. steradian.
SUBMULTIPLU, submultipli, s. m. (Mat.) Marime care se cuprinde de un numar intreg de ori intr-o marime de aceeasi natura. ♦ unitate de masura derivata care reprezinta o asemenea marime. – Sub1- + multiplu (dupa fr. sous-multiple).
CUB, cuburi, s. n. 1. Corp geometric cu sase fete patrate, egale intre ele. 2. Produs al inmultirii unui numar cu sine insusi de doua ori. ♦ (Adjectival; in sintagma) Metru (sau decimetru, centimetru etc.) cub = unitate de masura pentru volume, egala cu volumul unui corp de forma cubica, avand latura egala cu un metru (sau cu un decimetru etc.) – Din fr. cube, lat. cubus.
COULOMB, coulombi, s. m. unitate de masura pentru sarcina electrica, egala cu cantitatea de electricitate care traverseaza intr-o secunda sectiunea unui conductor strabatut de un curent electric constant de 1 amper. [Pr.: culomb] – Din fr. coulomb.
CVADRAT2, cvadrati, s. m. unitate de masura pentru lungime, egala cu 18,04 milimetri, folosita in tipografie. ♦ Albitura tipografica avand aceasta lungime. – Din germ. Quadrat, fr. quadrat.
CURIE2 s. m. unitate de masura pentru radioactivitate. [Pr.: cu-ri] – Din fr. curie.
BARIE s. (FIZ.) microbar. (~ este o unitate de masura pentru presiune.)
OBRAT s. (inv.) trasura. (~ul era o unitate de masura agrara egala cu 6 prajini.)
PRAJINA s. 1. v. par. 2. v. bat. 3. opintitor. (~ la o barca.) 4. (pop.) proptea, (Mold.) cracana. (~ de rufe.) 5. (reg.) lumanare, prastina. (~ la cumpana fantanii.) 6. (reg.) bucata. (Vechea unitate de masura agrara numita ~.)
acru (unitate de masura) s. m. (sil. -cru), art. acrul; pl. acri, art. acrii
atmosfera s. f. (sil. mf. -sfe-), g.-d. art. atmosferei; (unitate de masura) pl. atmosfere
bar (unitate de masura) s. m., pl. bari
candela s. f., g.-d. art. candelei; pl. candele; (unitate de masura) simb. cd
carat (unitate de masura, cota de participare) s. n., pl. carate
centimetru (unitate de masura) s. m. (sil. -tru), art. centimetrul; pl. centimetri, art. centimetrii; simb. cm
cot (unitate de masura) s. m., pl. coti
curie (unitate de masura) s. m. [pron. fr. cu-ri]; simb. Ci
decar (unitate de masura) s. m. (sil. mf. -ar), pl. decari
erg (unitate de masura) s. m., pl. ergi
gal (persoana, unitate de masura) s. m., pl. gali
galon (siret, panglica, unitate de masura, sticla) s. n., pl. galoane
gref (unitate de masura) s. n./s. m., pl. grefuri/grefi
inch (unitate de masura pentru lungime) s. m. [pron. engl. inci]
mila (unitate de masura) s. f., g.-d. art. milei; pl. mile; (marina) simb. Mm, (terestra) simb. mi
minut (unitate de masura) s. n., pl. minute; abr. min., simb. 9
nit s. m. (unitate de masura a luminatiei), pl. niti
pfund (unitate de masura) s. m., pl. pfunzi
rontgen/roentgen (unitate de masura) s. m. [pron. germ. ront-ghen], pl. rontgeni/roentgeni; simb. r
son (unitate de masura) s. m., pl. soni
talant (unitate de masura, moneda) s. m., pl. talanti
tol (unitate de masura) s. m., pl. toli
ACRU2 ~i m. unitate de masura pentru suprafete de teren (egala cu aproximativ 4047 m2). /<fr. acre
AMPER ~i m. unitate de masura a intensitatii curentului electric. /<fr. ampere
AMPER-ORA ~e f. unitate de masura pentru cantitatea de curent electric care strabate un conductor in decursul unui interval de timp, cand curentul are intensitate de un amper. /<fr. ampere-heure
AN2 ~i m. Perioada de timp cuprinzand 12 luni, in care Pamantul face o revolutie in jurul Soarelui. ◊ ~ bisect (sau bisectil) an avand 366 de zile. An-lumina unitate de masura egala cu distanta strabatuta de lumina in vid intr-un an. Pe ~ in cursul unui an. ~ agricol perioada de timp de la o toamna la alta, cat tine ciclul de lucrari agricole. Cu ~ii a) timp indelungat; b) cu trecerea anilor. ~i de zile ani in sir. Din ~ in paste foarte rar. /<lat. annus
AR ~i m. unitate de masura pentru suprafete de teren, egala cu 100 de metri patrati. /<fr. are
ARSIN ~i m. Veche unitate de masura pentru lungime, egala cu 0,711m. /<rus. arsin
ATMOSFERA2 ~e f. fiz. unitate de masura pentru presiune.[G.-D. atmosferei; Sil. -mo-sfe-] /<fr. atmosphere, gr. atmosphaira
BANITA ~e f. 1) inv. unitate de masura cu capacitatea intre 20 si 30 l, folosita la masurarea cerealelor; dimerlie. 2) Vas din doage, avand o asemenea capacitate. ◊ Cu ~a foarte mult. [G.-D. banitei] /<bulg. banica
BAR1 ~i m. unitate de masura a presiunii atmosferice, egala cu presiunea exercitata de o megadina pe o suprafata de un centimetru patrat. /<fr., engl. bar
BARIE ~i f. unitate de masura a presiunii, egala cu presiunea unei forte de o dina pe un centimetru patrat. [Art. baria; G.-D. bariei; Sil. -ri-e] /<fr. barye
BARIL ~i m. unitate de masura a capacitatii, egala aproximativ cu 160 l, folosita, mai ales, in S.U.A. si in Anglia, pentru produsele petroliere. /<fr. baril
BEL ~i m. unitate de masura a intensitatii sunetelor. /<fr. bel
BIT biti m. unitate de masura a cantitatii de informatie, exprimata in sistemul binar. /<engl. bi[nary digi]t
CABLU ~ri n. 1) Franghie groasa din fire vegetale sau metalice rasucite, folosita la tractiune sau la ridicat greutati. ~ de acostare. ~ de remorcare. 2) Conductor electric format din fire metalice izolate. 3) unitate de masura a lungimii (egala cu o zecime de mila marina) folosita in navigatie. /<fr. cable
CALORIE ~i f. 1) fiz. unitate de masura a energiei termice, egala cu caldura necesara pentru a ridica temperatura unui gram de apa distilata de la 19,5° la 20,5°C la presiune normala. 2) unitate de masura care indica energia furnizata organismului de un aliment. [Art. caloria; G.-D. caloriei; Sil. -ri-e] /<fr. calorie
CANDELA ~e f. 1) Lampa mica cu ulei care se aprinde la icoane sau la morminte. 2) unitate de masura pentru intensitatea fluxului de lumina. 3) Stalp de lemn menit sa sustina bolta unui tunel pana la turnarea betonului. /<sl. kanudilo, ngr. kandila
CARAT ~e n. 1) Cantitate de aur curat continuta intr-un aliaj egala cu a 24-a parte din masa totala. Aur de 18 ~e. 2) unitate de masura pentru masa pietrelor pretioase, egala cu 0,2 g. /<fr. carat
CEAS1 ~uri n. 1) unitate de masura a timpului (egala cu a douazeci si patra parte dintr-o zi); ora. Un ~ si jumatate. 2) Interval (scurt) de timp. ◊ Cu ~urile (sau cu ~ul) foarte mult timp. ~ul mortii momentul de sfarsit al vietii. ~ul incercarilor moment in care cineva trebuie sa dea dovada de tarie de caracter si de prezenta de spirit. Intr-un ~ rau (sau greu) intr-un moment neprielnic, nefast. Intr-un ~ bun intr-un moment prielnic. Din ~ in ~ foarte curand. In ~ul al doisprezecelea in ultima clipa. 3) Lectie predata timp de 45 de minute intr-o institutie de invatamant; ora. ~ academic. 4) Aparat care masoara si indica timpul; ceasornic. ~ de mana. ~ de masa. ~ de buzunar. ~ de perete. ◊ A merge ca ~ul a functiona foarte bine. /<sl. tasi
CENTIAR ~i m. 1) unitate de masura a suprafetei (egala cu a suta parte dintr-un ar sau cu un metru patrat). 2) Suprafata de pamant de aceasta marime. [Sil. -ti-ar] /<fr. centiare
CENTIGRAD1 ~e n. unitate de masura a temperaturii (egala cu a suta parte dintr-un grad). /<fr. centigrade
CENTIGRAM ~e n. unitate de masura a greutatii (egala cu a suta parte dintr-un gram). /<fr. centigramme
CENTILITRU ~i m. unitate de masura a capacitatii (egala cu a suta parte dintr-un litru). /<fr. centilitre
CENTIMETRU2 ~i m. unitate de masura a lungimii (egala cu a suta parte dintr-un metru). ◊ ~ patrat (cm2) unitate subdivizionara de masura a suprafetei, egala cu aria unui patrat ale carui laturi au lungimea de un centimetru. ~ cub (cm3) unitate subdivizionara de masura a volumului, egala cu volumul unui cub ale carui laturi au lungimea de un centimetru. /<fr. centimetre
CHILA1 ~e f. inv. unitate de masura pentru capacitate egala cu 430 de litri in Moldova si cu 680 de litri in Tara Romaneasca. /<turc. kile
CHINTAL ~e n. unitate de masura a greutatii (egala cu o suta de kilograme) folosita pentru cantarirea, mai ales, a cerealelor. /<fr. quintal
CINZEACA ~eci f. 1) Veche unitate de masura pentru lichide egala cu 0,16 litri. 2) Vas de sticla cu aceasta capacitate. /Din cincizeci
COALA coli f. 1) Foaie dreptunghiulara de hartie, de carton etc. de dimensiuni diferite. 2) unitate de masura pentru volumul productiei editoriale si tipografice, egala cu 16 pagini tiparite. ~ de autor. ~ editoriala. [G.-D. colii; Sil. coa-la] /<ngr. kolla
COFA ~e f. 1) Vas din doage cercuite, cu o singura toarta, avand forma de cilindru sau de trunchi de con, in care se pastreaza apa. ◊ A pune (sau a baga) in ~ pe cineva a) a pune in incurcatura pe cineva; a dezorienta; b) a-si demonstra superioritatea fata de cineva intr-un domeniu de activitate. Ploua (sau toarna) cu ~a ploua tare. 2) (in Moldova medievala) unitate de masura pentru lichide egala cu aproximativ 1,288 l. /cf. bulg., sb. kofa
COMENSURABIL ~a (~i, ~e) mat. (despre marimi) Care are o unitate de masura comuna; in stare de a fi masurat cu aceeasi unitate de masura. Linii ~e. Numere ~e. /<fr. commensurable, lat. commensurabilis
COT3 coti m. inv. Veche unitate de masura pentru lungimi egala cu aproximativ 60 cm. ◊ A scoate limba de-un ~ a) a se sufoca de oboseala; b) a depune eforturi ce depasesc propriile puteri. /<lat. cubitus
CUB2 ~i adj. : Metru (sau centimetru, decimetru etc.) ~ unitate de masura pentru volume, egala cu volumul unui corp de forma cubica avand latura cat dimensiunea liniara respectiva. /<fr. cube, lat. cubus
CURIE2 [pr.: chiuri] m. unitate de masura a radioactivitatii. /<fr. Curie n. pr.
DECAGRAM ~e n. unitate de masura a greutatii egala cu zece grame. /<fr. decagramme
DECALITRU ~i m. unitate de masura a capacitatii egala cu zece litri. /<fr. decalitre
DECAMETRU ~i m. 1) unitate de masura a lungimii egala cu zece metri. 2) Panglica sau lant cu o astfel de lungime, folosita la masurari pe teren. /<fr. decametre
DECAR ~i m. 1) unitate de masura a suprafetei egala cu zece ari. 2) (la cartile de joc) Carte marcata cu zece semne de aceeasi culoare. /<ngr. dekari
DECASTER ~i m. unitate de masura egala cu zece steri, folosita la cubajul lemnelor. /<fr. decastere
DECENIU ~i n. 1) unitate de masura a timpului egala cu zece ani. 2) Perioada de zece ani consecutivi; decada. [Sil. -ce-niu] /<lat. decennium, it. decennio
DECIBEL ~i m. unitate de masura a intensitatii sunetelor egala cu a zecea parte dintr-un bel. /<fr. decibel.
DECIGRAM ~e n. unitate de masura a greutatii egala cu a zecea parte dintr-un gram. /<fr. decigramme
DECILITRU ~i m. unitate de masura a capacitatii egala cu a zecea parte dintr-un litru. /<fr. decilitre
DECIMETRU ~i m. unitate de masura a lungimii egala cu a zecea parte dintr-un metru. /<fr. decimetre
DECISTER ~i m. unitate de masura a volumului (folosita la cubajul lemnelor) egala cu a zecea parte dintr-un ster. /<fr. decister
DEGET ~e n. 1) (la om) Fiecare dintre prelungirile mobile cu care se sfarsesc mainile si picioarele. ◊ A arata (pe cineva) cu ~ul a semnala (pe cineva) batjocurii pulbice (incriminandu-l); a compromite (pe cineva). A-si musca ~ele a regreta; a se cai. A juca (sau a invarti) (pe cineva) pe ~e a amagi; a duce de nas. A sti (ceva) pe ~e a cunoaste in detalii; a sti in amanunte. A scapa printre ~e a se strecura pe neobservate, evitand dificultatile. A avea (ceva) in (la) ~ul cel mic a sti la perfectie. A-i pune (cuiva) ~ul pe rana a aminti (cuiva) lucruri neplacute sau nedorite; a depista elementul esential al unei probleme, al unei situatii. A pune ~ul (pe un act) a aplica amprenta digitala in loc de semnatura. 2) (la unele animale) Fiecare dintre prelungirile mobile de la sfarsitul labei. 3) Parte a unei manusi care acopera prelungirile mainii. 4) pop. unitate de masura a lungimii, suprafetei sau capacitatii, egala cu latimea unui deget. 5) tehn. (la seceratori sau cositori) Piesa care sprijina plantele in momentul taierii, separandu-le in fasii inguste. /<lat. digitus
DESETINA ~e f. inv. 1) unitate de masura pentru suprafete egala cu 1,09 hectare. 2) Impozit anual in natura egal cu a zecea parte din produsul obtinut; zeciuiala; dijma. /<bulg., sb. desetina
DIMERLIE ĩ f. inv. unitate de masura a capacitatii, cu valoare variind intre 20 si 30 kg, folosita la masurarea cerealelor; banita. [Art. dimirlia; G.-D. dimirliei; Sil. -li-e] /cf. turc. demirli
DINA ~e f. fiz. unitate de masura a fortei egala cu forta care imprima unui corp cu masa de un gram o acceleratie de un centimetru pe secunda la patrat. /<fr. dyne
DIOPTRIE ~i f. fiz. unitate de masura a puterii optice a lentilelor. [Art. dioptria; G.-D. dioptriei; Sil. -tri-e] /<fr. dioptrie
DRAM ~uri n. 1) inv. unitate de masura a greutatii si a capacitatii, folosita in Moldova si in Muntenia. 2) Cantitate foarte mica (din ceva); pic; strop; faramitura; picatura. /<ngr. drami
ELECTRONVOLT ~ti m. unitate de masura a energiei electrice egala cu energia dobandita de un electron accelerat la diferenta de potential de un volt. /<fr. electron-volt
ERG ~gi m. fiz. unitate de masura a energiei, egala cu lucrul mecanic dezvoltat cu o forta de o dina, cand aceasta isi deplaseaza punctul de aplicatie pe distanta de un centimetru. /<fr. erg
FALCE falci f. (in trecut) 1) unitate de masura a suprafetei agricole (egala aproximativ cu un hectar si jumatate). 2) Suprafata de pamant de aceasta marime. /<lat. falx, ~cis
FARAD ~zi m. fiz. unitate de masura a capacitatii electrice. /<fr. farad
FIRTA ~e f. (in trecut) 1) unitate de masura a suprafetei (egala cu un sfert de pogon). 2) Suprafata de pamant de aceasta marime. /cf. germ. Viertel
FON ~i m. fiz. unitate de masura a intensitatii sunetelor. /<fr. phone
FOT foti m. fiz. unitate de masura a iluminarii (egala cu 10000 de lucsi). /<fr. phot
FRIGORIE ~i f. unitate de masura a frigului, egala cu o calorie. /<fr. frigorie
FUNIE ~i f. 1) Sfoara groasa, confectionata prin rasucirea mai multor fire unul in jurul altuia; franghie. ◊ Drept ca ~a in sac (sau in traista) a) stramb; sucit; b) nedrept; necinstit. A (i) se apropia (sau a (i) se strange, a-i ajunge) ~a de par (sau la par) a ajunge intr-o situatie critica, la deznodamant. A juca pe ~ a) a executa numere de acrobatie pe o funie intinsa; b) a fi foarte activ (si docil). A vorbi de ~ in casa spanzuratului a vorbi in prezenta cuiva despre ceva care ii aminteste de lucruri neplacute. 2) inv. unitate de masura pentru lungime folosita, in trecut, la masurarea pamantului. [Art. funia; G.-D. funiei; Sil. -ni-e] /<lat. funis
FUS3 ~uri n. 1) unitate de masura a suprafetei pieilor (egala cu 929 cm2). 2) Bucata de piele avand o astfel de suprafata. /<germ. Fuss
GAL2 ~i m. fiz. unitate de masura a acceleratiei (egala cu 1 cm pe secunda la patrat). /<fr. gal
GALON1 ~oane n. 1) (mai ales in tarile anglofone) unitate de masura a volumului (egala cu circa 4 litri). 2) Garafa pentru bauturi avand o asemenea capacitate. /<fr., engl. gallon
GAUSS ~si m. unitate de masura a inductiei magnetice. /<fr. gauss
GALEATA ~eti f. 1) Vas (de lemn, de metal sau de material plastic) de forma tronconica si cu toarta mobila, folosit pentru a transporta sau a pastra apa si alte lichide; caldare. ◊ A ploua cu ~eata a ploua foarte tare. 2) Vas din doage pentru muls laptele; donita. 3) Continutul unui asemenea vas. 4) inv. unitate de masura a capacitatii (pentru lichide si cereale). [G.-D. galetii] /<lat. galleta
GIGACALORIE ~i f. fiz. unitate de masura egala cu un miliard de calorii. /<fr. gigacalorie
GRAD ~e n. 1) unitate de masura a mai multor marimi fizice variabile (temperatura, densitate, presiune etc.). ◊ ~ de comparatie categorie gramaticala specifica pentru adjectiv si adverb avand trei aspecte: pozitiv, comparativ si superlativ. ◊ ~ de rudenie raport de apropiere intre rude. 2) unitate de masura a unghiurilor, a longitudinii si a latitudinii. 3) Diviziune pe scara unui instrument de masura; gradatie. 4) (la expresiile algebrice) Maxim al sumei exponentilor necunoscutelor unui termen. ~ul unui monom. ◊ Ecuatie de ~ul intai (sau doi) ecuatie a carei necunoscuta este la puterea intai (sau a doua). 5) fig. Treapta de dezvoltare a ceva; masura in care se manifesta evolutia unui lucru; nivel. ~ de cultura. ◊ In cel mai mare ~ la maximum. In cel mai mic ~ la minimum. 6) Treapta intr-o ierarhie. Diploma de ~ul I. ~ de capitan. 7) Etapa in evolutia unui proces; treapta. 8) Calificare dobandita intr-un domeniu de activitate; titlu. ~ stiintific. /<fr. grade, lat. gradus
GRAM ~e n. unitate de masura a greutatii egala cu a mia parte dintr-un kilogram. /<fr. gramme, lat. gramma
GREUTATE ~ati f. 1) Forta exercitata asupra unui corp sau cu care un corp este atras de pamant. ◊ ~ specifica a) greutatea unitatii de volum dintr-un corp; b) valoare. 2) Valoarea numerica a unui corp aflat la cantarire. ~atea unei banderole. 3) Piesa de metal etalonata, care serveste drept unitate de masura la cantarit. 4) sport Obiect metalic, de forma sferica, folosit in probele atletice de aruncari. 5) sport Dispozitiv de atletica grea, constand dintr-o bara de metal prevazuta la capete cu discuri de diferite dimensiuni; haltera. 6) Ceea ce se incarca intr-un vehicul (pentru a fi transportat); incarcatura. 7) Factor care incurca la realizarea unui lucru; dificultate. ◊ Cu (mare) ~ foarte greu. 8) fig. Senzatie neplacuta apasatoare. A simti o ~ pe suflet. 9) fam. Importanta recunoscuta intr-un anumit domeniu; pondere. 10) Putere de convingere in ceva; grad de incredintare de ceva. ~atea documentului. 11) Caracter grav; gravitate. ~atea crimei. [G.-D. greutatii] /<lat. grevitas, ~atis
HECTAR ~e n. 1) unitate de masura pentru suprafete de teren egala cu 100 de ari. 2) Suprafata de pamant de aceasta marime. /<fr. hectare
HECTOGRAM ~e n. unitate de masura pentru greutati, egala cu 100 de grame. /<fr. hectogramme
HECTOLITRU ~i m. unitate de masura a capacitatii, egala cu 100 de litri. /<fr. hectolitre
HECTOMETRU ~i m. unitate de masura a lungimii, egala cu 100 de metri. /<fr. hectometre
HENRI m. fiz. unitate de masura a inductivitatii. /<fr. henry
HERTZ [pr.: hert] ~i m. fiz. unitate de masura a frecventei, egala cu frecventa unui proces periodic, care se repeta o data la fiecare secunda. /<fr. hertz
HIDROGRAD ~e n. geogr. unitate de masura a nivelului apelor curgatoare, egala cu a zecea parte din amplitudinea maxima. /Hidro- + grad
IARD iarzi m. unitate de masura engleza pentru lungime egala cu 0,91 m. [Monosilabic.] /<engl. yard
JIGHIUTA ~e f. pop. unitate de masura la depanat si la urzit, egala cu treizeci de fire; jirebie. /v. jirebie
JIREBIE ~i f. unitate de masura la depanat si la urzit (tortul), egala cu treizeci de fire. [G.-D. jirebiei; Sil. -bi-e] /<ung. zsereb
JOULE [pr.: fr. jul, engl. giul] ~i m. unitate de masura a energiei, egala cu lucrul mecanic efectuat de forta unui newton. /<engl. joule
JUMATATE ~ati f. 1) Fiecare dintre cele doua parti egale in care poate fi impartit un intreg. ◊ ~ de masura masura incompleta, partiala. Pe (sau in) ~ a) in doua parti egale sau aproximativ egale; b) partial; incomplet. A face ceva pe ~ a nu duce pana la capat un lucru inceput. A spune cu ~ de gura a) a vorbi cu glas slab, abia auzit; b) a vorbi in mod nehotarat, fara convingere. Cu ~ de inima (sau cu inima pe ~) fara curaj; indecis. 2) fam. Persoana casatorita de s*x feminin in raport cu barbatul ce i-a devenit sot; femeie; nevasta. 3) Punct care marcheaza mijlocul unei distante in spatiu sau al unui interval in timp. La ~ de drum. La o ~ de secol. 4) unitate de masura a capacitatii sau a greutatii, egala cu 1/2 de litru sau de kilogram. [G.-D. jumatatii] /Orig. nec.
JURUBITA ~e f. Scul mic de fire textile continue, infasurate in spire, de o anumita lungime, constituind in filatura o unitate de masura. /jirebie + suf. ~ita
KELVIN m. unitate de masura a temperaturii in sistemul international. /< engl., fr. kelvin
KILOAMPER ~i m. unitate de masura pentru intensitatea curentului electric egala cu 1000 de amperi. /< fr. kiloampere
KILOCALORIE ~i f. unitate de masura pentru energia termica egala cu 1000 de calorii. [G.-D. kilocalorieii /< fr. kilocalorie
KILOCICLU ~i m. unitate de masura a frecventei egala cu 1000 de cicli. /< fr. kilocycle
KILOGRAM -e n. unitate de masura pentru masa egala cu 1000 de grame. ◊ ~-forta unitate de masura pentru forta egala cu greutatea unui corp cu masa de un kilogram. [Sil. -lo-gram] /< fr. kilogramme
KILOGRAMMETRU -i m. unitate de masura pentru lucrul mecanic efectuat pentru ridicarea unei greutati de un kilogram la inaltimea de un metru. /< fr. kilogrammetre
KILOHERTZ [pr.: kiloherti ~i m. unitate de masura pentru frecventa egala cu 1000 de hertzi. /< fr. kilohertz
KILOJOULE ~i m. unitate de masura a lucrului mecanic egala cu 1000 de jouli. /<fr. kilojoule
KILOLITRU -i m. unitate de masura pentru capacitati egala cu 1000 de litri. /<fr. kilolitre
KILOMETRU -i m. unitate de masura pentru distante egala cu 1000 de metri. [Sil. -me-tru] /< fr. kilometre
KILOOHM ~i m. unitate de masura a rezistentei electrice egala cu 1000 de ohmi. /<germ. Kiloohm
KILOTONA ~e f. unitate de masura pentru masa egala cu 1000 de tone. /< fr. kilotonne
KILOVOLT ~ti m. unitate de masura pentru tensiune electrica egala cu 1000 de volti. /< fr. kilovolt
KILOWATT ~ti m. unitate de masura pentru putere egala cu 1000 de wati. ◊ ~-ora unitate de masura pentru energia produsa intr-o ora de un sistem cu putere de un kilowatt. /< fr. kilowatt
LEGHE ~ f. unitate de masura a distantelor, folosita in unele tari din Europa Occidentala, care variaza intre 3000 si 7500 m. /<it. lega
LITRA ~e f. 1) pop. unitate de masura a capacitatii, egala cu un sfert de litru. 2) inv. unitate de masura pentru greutate egala cu un sfert de kilogram. [Sil. li-tra] /<ngr. litra
LITRU ~i m. unitate de masura pentru capacitate, egala aproximativ cu volumul unui kilogram de apa. [Sil. li-tru] /<fr. litre
LUMEN2 ~i m. unitate de masura a intensitatii fluxului luminos. /<fr. lumen
LUX2 lucsi m. unitate de masura a iluminarii, echivaland cu iluminarea unei suprafete care primeste un flux luminos de un lumen, repartizat uniform pe un metru patrat. /<fr. lux
A masura masor 1. tranz. 1) (valori, marimi fizice) A stabili prin comparare cu o unitate de masura etalon de aceeasi speta. ~ cu metrul. ◊ ~ din ochi (sau cu ochiul) a) a masura cu aproximatie, fara a folosi instrumente sau aparate de masura; b) a privi (pe cineva) din cap pana-n picioare; a examina cu atentie. 2) (spatii, distante etc.) A strabate (pe jos) de la un capat la altul. 4) (cuvinte, expresii etc.) A utiliza in mod echilibrat; a cumpani. 2. intranz. A avea drept masura. /<lat. mensurare
MEGAHERTZ [pr.: megahert] ~i m. unitate de masura a frecventei egala cu un milion de hertz. /<germ. Megahertz, fr. megahertz
MEGATONA ~e f. unitate de masura a greutatii egala cu un milion de tone. /<fr. megatonne, engl. megatone
MEGAWATT [pr. megavat] ~ti m. unitate de masura a puterii curentului electric egala cu un milion de wati. /<fr. megawatt
MEGOHM [pr.: megom] ~i m. unitate de masura a rezistentei electrice egala cu un milion de ohmi. /<fr. megohm
METROLOGIE f. Ramura a fizicii care se ocupa cu studiul unitatilor de masura si al metodelor de masurare precisa. /<fr. metrologie
METRU ~i m. 1) unitate de masura a lungimii, egala cu aproximativ a patruzecea milioana parte din meridianul terestru. 2) Instrument de masura a lungimii egala cu aceasta unitate. /<fr. metre, lat. metrum
MICROAMPER ~i m. unitate de masura a intensitatii curentului electric egala cu a milioana parte dintr-un amper. [Sil. -cro-am-] /<fr. microampere
MICROBAR ~e n. unitate de masura a presiunii egala cu a milioana parte dintr-un bar. /<engl. microbar
MICROFARAD ~zi m. unitate de masura a capacitatii electrice egala cu a milioana parte dintr-un farad. /<fr. microfarad
MICRON ~i m. unitate de masura a lungimii egala cu a milioana parte dintr-un metru. /<fr. micron, germ. Mikron
MILA2 ~e f. unitate de
masura a lungimii (avand in diferite state diferite valori).
◊ ~ marina unitate de
masura a distantei pe apa egala cu 1,852 km. /<pol.
mila
MILIAMPER ~i m. unitate de masura a intensitatii curentului electric egala cu a mia parte dintr-un amper. [Sil. -li-am-] /<fr. milliampere
MILIGRAM ~e n. unitate de masura a greutatii egala cu a mia parte dintr-un gram. /<fr. milligramme
MILILITRU ~i m. unitate de masura a capacitatii egala cu a mia parte dintr-un litru. /<fr. millilitre
MILIMETRU ~i m. unitate de masura a lungimii egala cu a mia parte dintr-un metru. /<fr. millimetre
MILIVOLT ~ti m. unitate de masura a tensiunii electrice, a fortei electromotoare si a diferentei de potential, egala cu a mia parte dintr-un volt. /<fr. milivolt
MINUT ~e n. 1) Interval de timp egal cu a saizecea parte dintr-o ora. 2) Rastimp de durata foarte mica; clipa; moment; clipita; secunda. 3) mat. unitate de masura pentru unghiuri egala cu a saizecea parte dintr-un grad. 4) la pl. Mancare (frugala) pregatita pe loc la comanda consumatorului. /<fr. minute, it. minuto, rus. minuta, germ. Minute
MODUL2 ~e n. 1) (in arhitectura clasica) unitate de masura pentru determinarea proportiilor elementelor componente ale unei constructii. 2) Coeficient care caracterizeaza proprietatea de rezistenta mecanica a materialelor. ~ de torsiune. 3) Parte componenta (si detasabila) a unui ansamblu. ~ de biblioteca. 4) Parte principala a unui vehicul spatial. /<fr. module
MOL1 ~i m. unitate de masura a capacitatii de materie; molecula-gram. /<fr. mole, germ. Mol
MOLECULA ~e f. Partea cea mai mica dintr-o substanta, care pastreaza proprietatile chimice si structura substantei respective. *Molecula-gram unitate de masura a capacitatii de materie; mol. /<fr. molecule
NEWTON [pr. niuton] ~i m. unitate de masura pentru forta, egala cu forta care imprima unui corp de 1 kg o acceleratie de 1 m pe secunda la patrat1) vezi nota. /<fr. newton, germ. Newton
OBOROC oace n. inv. 1) Recipient cilindric larg la gura, facut, de obicei, din coaja de tei, servind la pastrarea si la transportarea cerealelor. 2) Continut al unui asemenea recipient. 3) unitate de masura a capacitatii folosita, de regula, pentru cereale. ◊ ~ mare oboroc cu o capacitate de 44 de ocale. ~ mic oboroc cu o capacitate de 22 ocale. 4) Unealta primitiva de pescuit, in forma de cilindru fara fund, impletita din nuiele. /
OBRAT ~e n. (in trecut) unitate de masura a lungimii (egala cu 26,76 m). [Sil. o-brat] /<sl. obratu
OHM (pr.: om) ~i m. fiz. unitate de masura a rezistentei electrice egala cu rezistenta unui conductor, prin care trece un curent electric de un amper, cand diferenta de potential la capetele lui este de un volt. /<fr. ohm
ORA ore f. 1) unitate de masura a timpului (egala cu a douazeci si patra parte dintr-o zi si cuprinzand 60 de minute sau 3.600 de secunde); ceas. ◊ ~ de ~ mereu, intruna. Din ~ in ~ cu regularitate la un interval de un ceas. Pe ~ in timp de o ora. ~ academica 45 de minute. 2) Distanta care poate fi parcursa intr-un interval de o asemenea durata. Parisul se afla la trei ore de zbor. 3) Moment al zilei calculat de la miezul noptii (sau de la amiaza). Ora 10. ◊ De ultima ~ foarte actual; recent; nou de tot. 4) Durata de timp nedeterminata. ◊ La ora actuala in prezent. 5) Timp rezervat dinainte pentru o anumita activitate. ◊ Ore de primire timp din ziua de lucru a unei persoane oficiale rezervat primirii solicitantilor. 6) Expunere sistematica si organizata dupa un program a unei materii de studiu intr-o institutie de invatamant. ~ de literatura. [G.-D. orei] /<lat. hora, it. ora
PALMAC ~ce n. (in trecut) unitate de masura a lungimii (egala cu aproximativ 1/8 de palma). /<turc. parmak
PARMAC ~ci m. 1) Stalp la prispa sau la pridvor care sustine streasina acoperisului; pop. 2) (in Moldova sec. XVIII) unitate de masura pentru lungime (egala cu o jumatate de palma). /<turc. parmak
PARSEC ~ci n. astr. unitate de masura a distantei (egala cu 3,26 ani-lumina). /<fr. parsec
PASCAL1 ~i m. unitate de masura pentru presiune (egala cu un newton pe metru patrat). /<fr. pascal
PATRAT2 ~ta (~ti, ~te) 1) (despre obiecte, contururi) Care are patru laturi egale si patru unghiuri drepte. Camera ~ta. Oglinda ~ta. ◊ Cap ~ om prost. 2): Metru (milimetru, centimetru, kilometru) ~ unitate de masura a suprafetelor egala cu aria unui patrat, avand latura de lungimea respectiva. [Sil. -trat] /Din patru
PIEZ ~i m. fiz. unitate de masura a presiunii (egala cu presiunea produsa de forta de un sten distribuita uniform pe o suprafata de un metru patrat). /<fr. pieze
POGON ~oane n. 1) unitate de masura pentru suprafete de teren agricol, egala aproximativ cu jumatate de hectar. 2) Lot de pamant de aceasta marime. /<bulg. pogon
POVARA poveri f. 1) Incarcatura grea; greutate mare. ◊ Cal (sau animal) de ~ cal (sau animal) folosit pentru transportarea greutatilor. 2) fig. Fapt care apasa greu pe sufletul cuiva. ~a anilor de razboi. 3) inv. unitate de masura a greutatii (egala cu greutatea incarcaturii care putea fi dusa de un cal). /cf. sl. poduvora
PRAJINA ~i f. 1) Bat lung si subtire, folosit pentru a sprijini ceva sau pentru a ajunge la un obiect inalt. ◊ A scoate pe cineva in ~ (sau in protap) a destainui in public tainele cuiva. A nu-i ajunge nici cu ~a la nas a fi foarte infumurat. 2) fig. Persoana (foarte) inalta si subtire. 3) sport Bara lunga de bambus sau de alt material (elastic), intrebuintat drept suport la proba de sarituri in inaltime. 4) Proba sportiva executata cu astfel de bara. 5) Veche unitate de masura pentru lungimi (egala cu aproximativ 7 m). ◊ ~ falceasca veche unitate de masura pentru suprafete (egala cu aproximativ 180 m2). [G.-D. prajinii] /<bulg. prajina
PUD ~uri n. (in trecut) unitate de masura a greutatii (egala cu 16,38 kg). /<rus. pud
RADIAN ~i m. mat. unitate de masura a unghiurilor plane. [Sil. -di-an] /<fr. radian
REM ~i m. unitate de masura a dozelor de radiatie, raportate la efectul lor biologic. /<engl., fr. rem
ROENTGEN [pr.: rontghen] ~i m. fiz. unitate de masura pentru radiatii. ◊ Aparat ~ aparat folosit in medicina pentru efectuarea roentgenoscopiei. [Var. rontgen] /<germ. Rontgen
RUMB ~uri n. mar. unitate de masura pentru unghiuri egale cu a treizeci si doua parte din orizontul vizibil. /<fr. rumb
SANGEAPA ~epe f. rar (in trecut) unitate de masura a capacitatii (egala aproximativ cu 0,16 l). /Orig. nec.
SECUNDA ~e f. 1) unitate de masura a timpului egala cu a saizecea parte dintr-un minut. 2) fig. Interval de timp foarte scurt; clipa; clipita; moment. ◊ Intr-o ~ intr-o clipa; imediat. (Asteptati) o ~ (asteptati) un moment; o clipa; imediat. 3) unitate de masura a unghiurilor egala cu a 3600-a parte dintr-un grad. 4) muz. Interval dintre doua trepte alaturate ale gamei. [G.-D. secundei] /<lat. secundus, fr. seconde, germ. Sekunde
SFOARA sfori f. 1) Fir confectionat din fibre vegetale sau sintetice prin rasucire, folosit, mai ales, pentru legat. A lega cu ~. ◊ Tras cu ~a (asezat) in linie dreapta; bine aliniat. A intinde ~a prea tare (sau prea mult) a depasi limita in procesul realizarii unui lucru. A trage pe ~ a pacali. A trage sforile a pregati in taina ceva reprobabil. 2) Multime de obiecte similare insirate pe astfel de fir; sirag. O ~ de ardei. 3) inv. unitate de masura pentru suprafete, folosita la masurarea pamantului (avand diferite valori in diferite perioade). 4) inv. Fasie (ingusta) de pamant arabil. [G.-D. sforii] /cf. sl. suvoru, ucr. svora
SIDERAL ~a (~i, ~e) 1) Care tine de astri; propriu astrilor; astral. 2) Care provine de la astri; astral. Lumina ~a. ◊ Zi ~a interval de timp intre doua treceri consecutive ale oricarei stele la acelasi meridian. Timp ~ timp care are drept unitate de masura ziua siderala. /<fr. sideral, lat. sideralis
SON2 ~i m. fiz. unitate de masura a intensitatii sunetelor. /<fr. son, lat. sonus
STANJEN1 ~i m. unitate de masura a lungimii variind de la 1,96 m la 2,23 m. ◊ ~ pescaresc unitate de masura a lungimii egala cu 1,83 m. ~ de lemne unitate de masura a lemnelor de foc egala cu opt metri cubi. /<sl. senzini
STEN ~i m. fiz. unitate de masura a fortei egala cu forta care imprima o acceleratie de un metru pe secunda la patrat unei mase de o tona. /<fr. sthene
STER ~i m. unitate de masura pentru volume egala cu un metru cub (folosita la cubajul lemnelor). /<fr. stere
STERADIAN ~eni m. mat. unitate de masura a unghiurilor spatiale. /<fr. steradian
TALANT ~ti m. (in Grecia antica) 1) unitate de masura a greutatii (egala cu aproximativ 26 kg). 2) Moneda (de aur sau argint) de diferite valori. /<sl. talantu, gr. talanton
TAR1 ~i m. (in trecut) unitate de masura a greutatii (egala cu 125 de ocale). /<ung. tar
TERMIE ~i f. fiz. unitate de masura a cantitatii de caldura egala cu caldura produsa prin transformarea in energie termica a unei unitati de lucru mecanic. /<fr. thermie
TEX2 ~uri n. unitate de masura a gradului de finete a firelor textile, egala cu greutatea in grame a o mie de metri de fir. /<fr. tex
TONA ~e f. unitate de masura a masei egala cu 1000 de kg. ◊ ~-kilometru unitate de masura echivalenta cu transportul unei tone pe distanta de 1 km intr-o unitate de timp determinata. ~-registru unitate de masura a capacitatii de incarcare a unei nave (egala cu 2.832 m3). /<fr. tonne
TORR torri m. unitate de masura a presiunii egala cu presiunea exercitata de o coloana de mercur inalta de 1 mm pe o suprafata de 1 cm2, la temperatura de 00 C. /<fr. torr
TOL1 ~i m. (in Marea Britanie, S.U.A. si in alte tari) unitate de masura a lungimii (egala cu 25,4 mm). /<germ. Zoll
UNCIE ~i f. (in unele tari) unitate de masura a greutatii, egala cu aproximativ 35 de grame. [G.-D. unciei] /<lat. uncia
VERSTA ~e f. unitate de masura a distantei egala cu 1.067 m, folosita in trecut. [Sil. ver-sta] /<rus. versta
VOLT ~ti m. fiz. unitate de masura a tensiunii electrice, a fortei electromotoare, egala cu tensiunea de la capetele unui conductor cu un curent de un amper, care dezvolta o putere de un watt. /<fr. volt
WATT wati m. fiz. unitate de masura a puterii egala cu puterea care dezvolta o energie de un joule pe secunda. /< fr., engl. watt
WATTORA ~e n. unitate de masura pentru energia electrica, egala cu 3600 jouli. [Sil. watt-o-] /watt + ora
WEBER ~i m. unitate de masura a fluxului de inductie magnetica. /< fr. weber
RUP, rupi, s. m. (Inv., sec. XVIII) unitate de masura a lungimii, egala cu o optime de cot (II.). (din tc. rub; cf. rubia si ngr. ρούπι, sp. arroba)
AMPER s.m. unitate de masura a intensitatii curentului electric in sistemul metru-kilogram-secunda-amper, reprezentand intensitatea unui curent constant de un volt care strabate un conductor cu rezistenta de un ohm. [< fr. ampere, cf. Ampere – fizician francez].
AMPERORA s.f. unitate de masura practica pentru cantitatea de electricitate, egala cu cantitatea de electricitate care strabate un conductor in timp de o ora cand curentul are intensitatea de un amper. [< fr. ampere-heure].
ANGSTROM s.m. unitate de masura pentru lungimi de unda, care se foloseste in optica, spectrografie, cristalografie si fizica atomica, egala cu 1/10000 dintr-un micron. [Pl. -mi. / Cf. fr. angstrom, cf. Angstrom – fizician suedez].
BEL s.m. unitate de masura pentru intensitatea acustica, reprezentand raportul logaritmic dintre intensitatea undei sonore masurate si intensitatea la pragul de audibilitate. [< fr. bel, cf. Bell – fizician american].
BUSEL s.m. unitate de masura pentru capacitati, engleza si americana, egala cu aproximativ 36 de litri. [Pl. -li, scris si bushel. / < engl. bushel].
CONGIU s.n. (Ist.) unitate de masura pentru lichide la romani, cu capacitatea de aproximativ trei litri. [Pron. -giu. / < lat. congius].
CVADRAT s.m. (Poligr.) unitate de masura pentru lungime egala cu 18,04 mm, folosita in tipografie. ♦ Bucatica de metal cu care se umplu golurile dintre cuvinte sau dintre randuri, avand aceasta lungime. [Var. cuadrat s.m. / < fr. cadrat, germ. Quadrat].
CHINTAL s.n. unitate de masura egala cu 100 kg (folosita mai ales pentru cereale). [Var. cvintal s.n. / < fr. quintal, cf. ar. quintar].
CURIE s.m. unitate de masura a radioactivitatii, egala cu activitatea unui material radioactiv in care se dezintegreaza 3,7·1010 nuclee pe secunda. [Pron. cu-ri. / < fr. curie, cf. Curie – fizician francez].
DEBYE s.f. unitate de masura a momentului electric. [Pron. de-bai. / < fr. debye, cf. Debye – fizician si chimist olandez].
DECALITRU s.m. unitate de masura pentru capacitati, egala cu 10 litri. ◊ Dublu-decalitru = unitate de masura de capacitate pentru cereale, egala cu 20 de litri; (concr.) vas cu capacitatea de 20 de litri. [Cf. fr. decalitre].
DECINEPER s.m. unitate de masura a nivelului de transmisiune a unui semnal electric, acustic etc., corespunzand unei zecimi de neper. [< fr. decineper].
STER s.m. unitate de masura (egala cu 1 m3), folosita mai ales la cubajul lemnelor de foc. ◊ Dublu-ster = unitate de masura de volume pentru lemne, egala cu 2 m3. [< fr. stere, it. stero, cf. gr. stereos – solid].
ENGLER s.n. (Tehn.) unitate de masura a viscozitatii uleiurilor minerale. [< fr., it., engl. engler, cf. K. Engler – chimist german].
FARAD s.m. unitate de masura pentru capacitatea electrica, egala cu capacitatea unui condensator care, incarcat cu o sarcina de un coulomb, da o diferenta de potential de un volt. [< fr., it. farad, cf. M. Faraday – fizician englez].
FATHOM s.m. (Mar.) unitate de masura pentru lungimi, folosita la masurarea adancimilor, a paramelor si a lanturilor de ancora, egala cu 1,852 m. [Pron. fatom. / < engl. fathom].
FON s.m. (Fiz.) unitate de masura a intensitatii sunetelor, apreciata dupa senzatia sonora pe care o produce. [< fr. phone].
FRANKLIN s.m. (Fiz.) unitate de masura a sarcinii electrice, egala cu sarcina unui corp punctual care, la distanta de 1 cm de un alt corp punctual incarcat cu aceeasi sarcina, este supus in vid unei forte de o dina. [< fr., engl. franklin, cf. (Benjamin) Franklin – fizician american].
FUNT s.m. unitate de masura engleza si americana pentru masa, egala cu 0,453592 kg. [Var. pfund, fund s.m. / < germ. Pfund, cf. engl. found].
GAUSS s.m. unitate de masura a inductiei magnetice in sistemul C.G.S. electromagnetic, egala cu a mia parte din unitatea de inductie magnetica in sistemul M.K.S. [Pron. gaus. / < fr. gauss, cf. Gauss – matematician si fizician german].
GILBERT s.f. (Fiz.) unitate de masura a tensiunii magnetice, egala cu tensiunea magnetica produsa pe o portiune cu lungimea de un centimetru a unei linii de camp magnetic uniform, a carui intensitate este de un oersted. [< engl., fr. gilbert, cf. Gilbert – fizician englez].
GRAM s.n. unitate de masura reprezentand a mia parte dintr-un kilogram. ◊ Gram-forta = unitate de masura pentru forta, egala cu a mia parte dintr-un kilogram-forta. // Element secund de compunere savanta cu semnificatia „gram”, folosit in terminologia metrologica pentru formarea denumirilor multiplilor si submultiplilor gramului. [< fr. gramme, cf. germ. Gramm, gr. gramma].
HECTOPIEZ s.m. unitate de masura pentru presiune, egala cu 100 piezi; bar. [Pron. -piez. / < fr. hectopieze].
CICLU s.n. 1. Serie, lant de fenomene, de stari etc., care se produc totdeauna in aceeasi ordine. ♦ Serie, numar de luni, de ani etc., dupa care se reproduc constant anumite fenomene in aceeasi ordine. ♦ Serie de productii literare, de opere stiintifice etc. cu tema comuna. 2. Lant inchis de atomi din molecula unei substante. 3. Totalitatea starilor succesive prin care trece un sistem fizic intr-o transformare ciclica. 4. unitate de masura pentru frecventa (la v******i), reprezentand frecventa unei v******i cu perioada de o secunda. [Pl. -uri. / < lat. cyclus, cf. it. ciclo, fr. cycle, gr. kyklos – cerc].
HERTZ s.m. (Fiz.) unitate de masura pentru frecventa, egala cu frecventa unei miscari periodice a carei perioada este de o secunda; ciclu (4). [Pl. -tzi, scris si hert. / < fr. hertz, cf. Hertz – fizician german].
KILOWATT-ORA s.m. unitate de masura a energiei, egala cu lucrul mecanic efectuat intr-o ora de un sistem care are o putere de un kilowatt. [Cf. fr. kilowatt-heure].
LAMBERT s.m. (Fiz.) unitate de masura pentru luminanta, egala cu radiatia unei surse de lumina care emite un flux luminos de un lumen pentru fiecare cm2 din suprafata ei. [< fr. lambert, cf. Lambert – fizician german].
LUMEN s.m. (Fiz.) unitate de masura a fluxului luminos emis de catre o sursa punctiforma cu intensitatea de o candela in unitatea de unghi solid de 1 steradian. // s.n. Canal al unui organ cavitar sau al unor fibre textile. ♦ Cavitatea celulara. [< fr. lumen, cf. lat. lumen – lumina].
MACH s.m. (Fiz.) unitate de masura pentru viteza, utilizata in aerodinamica si in tehnica rachetelor, egala cu 340 m/s. ◊ Numarul lui Mach = raport intre viteza unui corp intr-un fluid si viteza sunetului in acelasi fluid. [Pron. mah. / < fr., it. mach, germ. Mach, cf. E. Mach – fizician german].
MAXWELL s.m. (Fiz.) unitate de masura a fluxului magnetic, egala cu fluxul produs de o inductie magnetica de 1 gauss care strabate o suprafata de 1 cm2. [Pron. maxuel. / < fr. maxwell, germ. Maxwell, cf. C. Maxwell – fizician englez].
MEDIMNA s.f. unitate de masura din vechea Atena, cu o capacitate de circa 52 de litri. [< gr. medimnos, cf. fr. medimne].
MEGAELECTRONVOLT s.m. unitate de masura pentru energie, egala cu un milion de electronvolti. [< fr. megaelectronvolt].
MEGAPARSEC s.m. unitate de masura a distantelor interastrale, egala cu un milion de parseci. [< fr. megaparsec].
METRU1 s.m. 1. unitate de masura a lungimii din sistemul metric, care reprezinta a patruzecea milioana parte din meridianul terestru. 2. Instrument de masura facut din lemn, din metal etc. avand lungimea de un metru (1). [< fr. metre, cf. gr. metron – masura].
-METRU Element secund de compunere savanta, cu semnificatia unitatii de masura „metru1 (1) [in DN]”. [Cf. gr. metron – masura].
MICROCURIE s.f. unitate de masura a radioactivitatii, egala cu a milioana parte dintr-o curie1) vezi nota. [Gen. -iei. / cf. fr. microcurie].
MICROLITRU s.m. unitate de masura, egala cu a milioana parte dintr-un litru. [Cf. fr. micro-litre].
MILIHENRY s.m. (Fiz.) unitate de masura pentru inductanta, egala cu a mia parte dintr-un henry. [Var. (dupa alte surse) milihenri. / < germ. Millihenry].
MILILAMBERT s.m. (Fiz.) unitate de masura pentru stralucire, egala cu a mia parte dintr-un lambert. [< fr. millilambert].
MILIWATT s.m. (Fiz.) unitate de masura a puterii, egala cu a mia parte dintr-un watt. [< fr. milliwatt].
MODUL1 s.m. 1. (Mat.) Valoare absoluta a unei marimi reale (fara sa se ia in considerare semnul algebric). ♦ (Statist.) Varianta a caracteristicii (4) [in DN], inregistrata la cele mai multe unitati ale unei colectivitati statistice; valoare a caracteristicii cu cea mai mare frecventa. ◊ Modul al unui numar complex = radacina patrata a sumei patratelor partii reale si a coeficientului partii imaginare; modul al unui numar real = valoare absoluta a numarului. 2. Coeficient care caracterizeeaza o proprietate mecanica oarecare. ♦ Raportul dintre diametrul primitiv al unei roti dintate si numarul dintilor acesteia. ◊ Modul de elasticitate = marime reprezentand raportul dintre efortul unitar normal si lungirea specifica corespunzatoare a unei piese solicitate la intindere sau incovoiere. 3. unitate de masura, in special pentru apele curgatoare. ◊ Modul de irigatie = cantitatea de apa necesara in unitatea de timp pentru irigarea unui hectar. [Pl. -li, (s.n.) -luri. / < fr. module, cf. lat. modulus].
MODUL2 s.m. Parte, portiune dintr-un ansamblu, conceput separat sau separabil. ◊ Modul lunar = dispozitiv autonom al unui vehicul de lansare sau al unei nave spatiale, care poate functiona independent, servind pentru aselenizare. ♦ (Telec.) Bloc alcatuit din microelemente (tranzistoare, diode, bobine etc.) care indeplineste functia de etaj sau de celula intr-un aparat sau intr-o instalatie electronica. ♦ (Arhit.) unitate de masura aleasa arbitrar pentru a determina proportiile elementelor de arhitectura ale unui edificiu. [Pl. -li, (s.n.) -le. / < fr., engl. module].
NEPER s.m. (Fiz.) unitate de masura a nivelului de transmisiune a unui semnal electric, acustic etc., reprezentand nivelul corespunzator unei amplificari a semnalului transmis de 2,718 ori si egal cu 8,686 decibeli. [Cf. fr. neper, it., engl. neper < J. Neper – matematician scotian].
NIT s.m. (Fiz.) unitate de masura pentru luminanta, reprezentand luminanta uniforma a unei surse de lumina plane cu aria de un metru patrat, care emite in directia normala o intensitate luminoasa de o candela. [Pl. niti. / < fr. nit, cf. lat. nit(idus) – stralucitor].
OERSTED s.m. (Fiz.) unitate de masura pentru intensitatea unui camp magnetic, egala cu intensitatea campului magnetic caruia ii corespunde in vid inductia magnetica de un gauss. [Pron. or-sted. / < fr. oersted, cf. Oersted – fizician danez].
PICOFARAD s.m. (Electr.) unitate de masura a capacitatii electrice, egala cu a bilioana parte dintr-un farad; micromicrofarad. [Pl. -azi. / < germ. Picofarad].
POISE s.m. (Fiz.) unitate de masura a viscozitatii dinamice, reprezentand viscozitatea unui fluid in care, pentru a deplasa tangential cu viteza de 1 cm/s o suprafata plana de 1 cm2, este necesara o forta de o dina. (< fr. poise)
REM s.m. (Fiz.) unitate de masura a dozelor de radiatie raportate la efectul lor biologic, egala cu doza primita de un anumit tesut iradiat cu o doza absorbita de un rad. [< engl., fr. rem. / < r(ontgen) e(quivalent) m(an) – echivalentul in raze X pentru un organism uman].
RUTHERFORD s.m. (Fiz.) unitate de masura a activitatii unei surse radioactive, egala cu un milion de dezintegrari pe secunda. [Pron. radafod. / < fr. rutherford, cf. E. Rutherford, fizician englez].
SAVART s.n. unitate de masura pentru intervalele muzicale. [Pl. -rte, (s.m.) -rti. / < fr. savart, cf. Savart – fizician francez].
SECUNDA s.f. 1. unitate de timp egala cu a 60-a parte dintr-un minut; timp foarte scurt; moment, clipa. 2. unitate de masura pentru unghiuri, egala cu a 3600-a parte dintr-un grad sexagesimal. 3. (Muz.) Interval format din doua trepte alaturate ale unei game; treapta a doua de la o treapta data. 4. A doua pozitie (de aparare) la scrima. [Pl. -de. / < fr. seconde, cf. lat. secundus].
SET s.n. 1. Parte a unui meci de tenis, de volei etc., determinata de atingerea unui anumit numar de puncte inscrise in favoarea unei echipe sau a unui jucator. 2. Ansamblu de piese, de instrumente de acelasi fel sau deosebite, folosite intr-o anumita munca sau exploatare; garnitura. 3. unitate de masura tipografica, egala cu 0,019598 mm. [Pl. -turi. / < engl., fr. set].
SILVA s.f. (Silv.) unitate de masura conventionala, egala cu un metru cub, care sta la baza unui tarif unic de cubaj, folosita in silvicultura. [< lat. silva – padure].
SON s.m. (Fiz.) unitate de masura a intensitatii sunetelor, egala cu intensitatea unui sunet cu frecventa de 1000 de hertzi si cu nivelul de intensitate de 40 de foni. [< fr. son].
STILB s.m. unitate de masura a luminantei, egala cu stralucirea unei surse luminoase cu aria de un cm2.
STOKES s.m. unitate de masura a viscozitatii cinematice, egala cu raportul dintre viscozitatea dinamica si densitate. [Pron. stoucs, pl. stoksi. / < fr. stokes, cf. Stokes – fizician englez].
TERMIE s.f. 1. (Liv.) Temperatura. 2. (Fiz.) unitate de masura a cantitatii de caldura, egala cu caldura produsa prin transformarea in energie termica a unei unitati de lucru mecanic; megacalorie. // Element secund de compunere savanta cu semnificatia „caldura”, „temperatura”. [< fr. thermie, it. termia, cf. gr. thermon].
UNCIE s.f. 1. A douasprezecea parte dintr-o livra la romani. 2. unitate de masura pentru greutati, egala cu 28,349 g, folosita in tarile anglo-saxone. [Gen. -iei. / cf. lat. uncia, fr. once].
VOLT s.m. unitate de masura a fortei electromotoare, a tensiunii electrice si a diferentei de potential, corespunzand tensiunii electrice care, aplicata unui conductor cu rezistenta de un ohm, produce un curent de un amper. [< fr. volt, cf. Volta – fizician italian].
VU s.m. invar. unitate de masura a volumului semnalelor audio in transmisiunile prin electrocomunicatii. [< fr. vu].
WATT s.m. unitate de masura a puterii electromagnetice, egala cu puterea unui joule pe secunda. [Pron. vat, pl. wati. / < engl. watt, cf. J. Watt – mecanician si inventator englez].
WATTORA s.f. unitate de masura a energiei electrice, egala cu puterea furnizata de un watt intr-o ora. [Pron. vat-. / cf. it. wattora, fr. wattheure].
VOLTAMPER s.m. unitate de masura a puterii electromagnetice aparente a unui curent alternativ, egala cu puterea dezvoltata de un curent de un amper sub tensiunea alternativa de un volt. [< fr. voltampere].
BUSHEL /busel/ s. m. unitate de masura pentru capacitati, de 36 l, in Marea Britanie si S.U.A. (< engl. bushel)
ACRU s.m. unitate de masura egala cu 4046,856 m2, folosita in India, Anglia, America de Nord etc. [Pl. -ri. / cf. fr. acre, it. acro, lat.t. acrum < germ. Acker].
AMPERSPIRA s.f. unitate de masura a fortei magnetomotoare a curentului electric. [< fr. amperspire].
AR s.m. unitate de masura pentru suprafete de teren, egala cu 100 m2. [< fr. are, cf. lat. area – suprafata].
ATMOSFERA s.f. I. 1. Stratul de aer care inconjoara Pamantul. 2. (Fig.) Stare de spirit; situatie, stare, mediu in care traieste cineva, ceva. II. unitate de masura a presiunii gazelor, egala cu greutatea unei coloane de mercur la 0° cu o sectiune de 1 cm2, inalta de 76 cm. [Cf. fr. atmosphere, it. atmosfera < gr. atmosphaira < atmos – abur, sphaira – sfera].
BAR s.m. unitate de masura a presiunii, reprezentand presiunea exercitata de o forta de o megadina pe o suprafata de 1 cm². [< fr. bar].
BARIE s.f. unitate de masura pentru presiune egala cu presiunea de o dina pe centimetru patrat. [Pl. -ii, gen. -iei. / < fr. barye].
BARIL s.m. unitate de masura pentru volume in S.U.A. si in Anglia (folosita mai ales pentru produse petroliere), egala cu 158,98 litri. [Pl. -li, (s.n.) -luri. / < fr. baril, cf. engl. barrel].
BIOT s.m. unitate de masura pentru intensitatea curentului electric, egala cu 10 amperi. [Pron. bi-ot. / < fr. biot].
CALORIE s.f. unitate de masura a caldurii, reprezentand cantitatea de caldura necesara pentru a ridica temperatura unui gram de apa cu un grad centigrad.; (curent) cantitatea de energie pe care o dezvolta in corpul omului alimentele in procesul anabolismului. [Gen. -iei. / < fr. calorie, cf. lat. calor – caldura].
CARAT s.n. 1. unitate de masura a proportiei de aur in aliaje, egala cu a 24-a parte din masa totala a aliajului. 2. unitate de greutate pentru pietrele pretioase, egala cu 0,2053 g. 3. Fiecare din cele 24 de cote in care era divizata proprietatea unei nave, incepand cu dreptul roman. ♦ Cota de participare la o societate comerciala. [Pl. -te. / < fr. carat, it. carato, cf. ar. qirat – a douazeci si patra parte].
camana, s.f. (inv.) 1. unitate de masura de greutate (a cincea parte dintr-un chintal, dintr-o maja). 2. impozit pe carciumi, pivnite, poloboace etc. 3. setca pentru cega.
DECAGRAM s.n. unitate de masura pentru greutati, egala cu 10 gr. [Cf. fr. decagramme].
DECAMETRU s.m. unitate de masura pentru lungimi, egala cu 10 m. ♦ Instrument de masura format dintr-o panglica sau dintr-un lant, cu lungimea de 10 m. [Cf. fr. decametre].
DECASTER s.m. unitate de masura egala cu zece steri, folosita la cubajul lemnelor. [Cf. fr. decastere].
DECIBEL s.m. unitate de masura a intensitatii sonore a sunetului, corespunzand unei zecimi de bel. [Pl. -li. / cf. fr. decibel].
