METEOROGRAF, meteorografe, s. n. Aparat care masoara si inregistreaza, simultan si continuu, presiunea atmosferica, temperatura si umiditatea aerului. [Pr.: -te-o-] – Din fr. meteorographe.

RADIOSONDA, radiosonde, s. f. Instrument folosit pentru efectuarea observatiilor meteorologice (presiune, temperatura, umiditatea aerului) in paturile superioare ale atmosferei, prin semnale radio². [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiosonde, germ. Radiosonda, engl. radio-sonde.

PSICROMETRU s.n. Instrument cu care se masoara umiditatea aerului, bazat pe efectul de racire al evaporarii. [Var. psihrometru s.n. / < fr. psychrometre].

OMBROGEN, -A adj. (despre mlastini) ale carei plante isi extrag substantele nutritive necesare din umiditatea aerului. (< germ. ombrogen)

HIGROGRAMA, higrograme, s. f. Diagrama care reprezinta variatia umiditatii aerului. – Din fr. hygrogramme.

HIGROLOGIE s. f. Disciplina care se ocupa cu studiul umiditatii aerului. – Din fr. hygrologie.

HIGROMETRIE s. f. Ramura a meteorologiei care se ocupa cu descrierea metodelor si a aparatelor utilizate in determinarea umiditatii aerului atmosferic. – Din fr. hygrometrie.

HIGROSCOP, higroscoape, s. n. Instrument folosit pentru studierea variatiei umiditatii aerului atmosferic. – Din fr. hygroscope.

UMIDIFICARE, umidificari, s. f. Producere si intretinere, prin mijloace artificiale, a umiditatii aerului intr-o instalatie (industriala). – Dupa fr. humidification.

HIGROGRAMA ~e f. Diagrama care reprezinta variatia umiditatii aerului. /<fr. hygrogramme

HIGROLOGIE f. Disciplina care se ocupa cu studiul umiditatii aerului. /<fr. hygrologie

HIGROMETRIE f. Ramura a meteorologiei care se ocupa cu studierea metodelor tehnice pentru determinarea umiditatii aerului atmosferic; higroscopie. /<fr. hygrometrie

HIGROMETRU ~e n. Aparat pentru determinarea umiditatii aerului. [Sil. hi-gro-me-tru] /<fr. hygrometre

HIGROSCOP ~oape n. Aparat pentru observarea variatiilor umiditatii aerului. /<fr. hygroscope

HIGROSCOPIE f. Ramura a meteorologiei care se ocupa cu studierea metodelor tehnice pentru determinarea umiditatii aerului atmosferic; higrometrie. /<fr. hygroscopie

HIGROSTAT ~e n. Aparat pentru mentinerea constanta a umiditatii aerului (intr-o incapere, intr-o instalatie). [Sil. hi-gro-stat] /<fr. hygrostat

METEOROGRAF ~e n. Aparat pentru inregistrarea presiunii, temperaturii si a umiditatii aerului. /<fr. meteorographe

UMIDIFICARE ~ari f. Proces de mentinere a umiditatii aerului intr-o instalatie industriala. /< fr. humidification

UMIDOMETRU ~e n. 1) Aparat pentru determinarea umiditatii unui material solid. 2) rar Aparat pentru masurarea umiditatii aerului. /<fr. humidometre

TERMOHIGROGRAF s.n. Instrument pentru masurarea temperaturii si umiditatii aerului. [< fr. thermohygrographe].

HIGROGRAMA s.f. Diagrama reprezentand variatia umiditatii aerului. [< fr. hygrogramme].

HIGROMETRIE s.f. Ramura a meteorologiei care studiaza metodele si aparatele folosite pentru determinarea umiditatii aerului atmosferic; higroscopie. [Gen. -iei. / < fr. hygrometrie, cf. gr. hygros – umed, metron – masura].

HIGROMETRU s.n. Aparat pentru masurarea umiditatii aerului atmosferic. [< fr. hygrometre, cf. germ. Hygrometer].

HIGROSTAT s.n. Aparat pentru supravegherea umiditatii aerului dintr-un canal sau dintr-o incapere. [< fr. hygrostat].

METEOROGRAF s.n. Instrument de inregistrare a presiunii, a temperaturii si a umiditatii aerului. [< fr. meteorographe].

UMIDIFICARE s.f. Producerea si intretinerea prin mijloace artificiale a umiditatii aerului intr-o instalatie industriala. [Cf. fr. humidification].

AEROMETEOROGRAF s. n. aparat meteorologic pe aeronave pentru inregistrarea variatiilor presiunii, temperaturii si umiditatii aerului. (< engl. aerometeorograph)

HIDRONASTIE s. f. miscare de curbare a organelor plantelor ca raspuns la variatiile umiditatii aerului sau solului. (< fr. hydronastie)

HIDROTROPISM s. n. tropism al organelor plantelor ca raspuns la actiunea umiditatii aerului sau solului. (< fr. hydrotropisme)

HIGROGRAMA s. f. diagrama reprezentand variatia umiditatii aerului. (< fr. hygrogramme)

HIGROMETRIE s. f. ramura a meteorologiei care studiaza metodele de determinare a umiditatii aerului; higroscopie. (< fr. hygrometrie)

HIGROSCOP s. n. aparat pentru indicarea aproximativa a umiditatii aerului. (< fr. hygroscope)

METEOROGRAF s. n. instrument pentru inregistrarea presiunii, temperaturii si umiditatii aerului. (< fr. meteorographe)

TERMOHIGROMETRU s. n. aparat, termometru si higrometru, pentru masurarea temperaturii si a umiditatii aerului. (< termo- + higrometru)

UMIDIFICARE s. f. producere si intretinere prin mijloace artificiale a umiditatii aerului intr-o instalatie industriala. (< umidifica)

HIGROGRAF, higrografe, s. n. Aparat folosit pentru inregistrarea gradului de umiditate a aerului din atmosfera. – Din fr. hygrographe.

HIGROSCOPIC, -A, higroscopici, -ce, adj. Care are calitatea de a absorbi umiditatea din aer. – Din fr. hygroscopique.

HIGROGRAF ~e n. Instrument pentru inregistrarea gradului de umiditate a aerului din atmosfera. /<fr. hygrographe

DELICVESCENTA s.f. (Chim.) Proprietate a unor corpuri de a absorbi umiditatea din aer si de a se dizolva. ♦ (Fig.) Decadenta, degenerescenta. [Cf. fr. deliquescence].

HIGROSCOP s.n. Higrometru care arata variatiile de umiditate ale aerului din atmosfera. [Pl. -scoape. / < fr. hygroscope, cf. gr. hygros – umed, skopein – a cerceta].

HIGROSCOPIC, -A adj. (Despre substante) Care poate absorbi umiditatea din aer. [< fr. hygroscopique].

HIGROSCOPIC, -A adj. (despre materiale) care poate absorbi umiditatea din aer. (< fr. hygroscopique)

HIGROSTAT, higrostate, s. n. Aparat folosit pentru mentinerea umiditatii relative a aerului dintr-o incapere, dintr-o instalatie etc. – Din fr. hygrostat.

PSIHROMETRU ~e n. Instrument pentru masurarea umiditatii si temperaturii aerului. /<fr. psychometre

CLIMATIZARE s. f. 1. operatie de mentinere a puritatii, temperaturii si umiditatii relative a aerului dintr-o incapere, independent de conditiile meteorologice exterioare. 2. ansamblu de masuri prin care un aparat, o masina sunt aduse in stare de a putea functiona intr-o regiune cu o anumita clima. (< climatiza)

HIGROSTAT s. n. aparat pentru mentinerea unei umiditati constante a aerului intr-un canal sau intr-o incapere; umidostat. (< fr. hygrostat)

UMIDIFICATOR s. n. utilaj pentru mentinerea umiditatii dorite a aerului dintr-un loc determinat. (< fr. humidificateur)

UMIDOMETRU, umidometre, s. n. Instrument folosit pentru determinarea umiditatii unui corp solid sau a aerului atmosferic. – Din fr. humidometre.

UMEZITOR, umezitoare, s. n. 1. Aparat de umezit hartia prin stropire cu apa (pentru a o satina), in timpul procesului de fabricatie. 2. (In sintagma) Umezitor de aer = aparat care pulverizeaza apa si umezeste aerul adus prin conducte din exterior la o instalatie industriala, unde este nevoie de aer conditionat cu un anumit grad de umiditate. – Umezi + suf. -tor.

CONDITIONARE, conditionari, s. f. Actiunea de a conditiona. 1. Stabilire a unui raport de dependenta. 2. Operatie prin care un material, un produs etc. se aduc intr-o anumita stare de umiditate, de temperatura, de puritate etc. ◊ Conditionarea aerului = climatizare. [Pr.: -ti-o-] – V. conditiona.

umiditate f. 1) Grad de saturatie cu umezeala. ~ea aerului. 2) Lichid retinut de un corp solid sau de un mediu. ~ea solului. /<fr. humidite, lat. humiditas, ~atis

UMEZEALA, umezeli, s. f. 1. Insusirea, starea a ceea ce este umed (1); umiditate. ♦ Vaporii de apa care se afla in atmosfera, in aer sau intr-un anumit mediu. ♦ Loc umed. ♦ Igrasie. 2. Aspect pe care il au ochii inlacrimati; p. ext. stralucire a ochilor (din cauza lacrimilor). – Umezi + suf. -eala.

FRONTOGENEZA, frontogeneze, s. f. Proces meteorologic care, in cazul convergentei a doua mase de aer, formeaza o zona cu temperatura mai mare si cu umiditate. – Din fr. frontogenese.

CONDITIONAT, -A conditionati, -te, adj. (In expr.) aer conditionat = aer mentinut prin instalatii speciale in conditii optime de temperatura, umiditate si puritate. (Psih.) Reflex conditionat = raspuns bazat pe legatura nervoasa temporara formata in scoarta cerebrala intre doua focare de e*******e care coincid in timp; constituie mecanismul fiziologic universal care sta la baza activitatii nervoase superioare la om si la animale si asigura adaptarea precisa a organismului la mediul inconjurator. [Pr.: -ti-o-]. – Fr. conditionne.

CLIMATIZARE, climatizari, s. f. Operatie prin care aerul dintr-o incapere este mentinut la o anumita temperatura, umiditate, puritate etc. – Dupa fr. climatisation.

CONDITIONAT, -A, conditionati, -te, adj. (In sintagmele) aer conditionat = aer mentinut prin instalatii speciale in conditii optime de temperatura, umiditate si puritate. (Psih.) Reflex conditionat = reactie bazata pe legatura nervoasa temporara formata in scoarta cerebrala intre doua focare de e*******e care coincid in timp. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. conditionne.

CONDITIONARE ~ari f. 1) v. A CONDITIONA. 2) Determinare a raportului de dependenta dintre fapte sau fenomene. 3) Operatie prin care parametrii unei substante sau ai unui obiect (umiditate, temperatura, puritate etc.) se aduc la anumite valori. ~area aerului. ~area cerealelor. [Sil. -ti-o-] /Din a conditiona