ASINCRON, -A, asincroni, -e, adj. (Despre masini electrice sau despre modul lor de functionare) Care are turatia motorului diferita de a campului magnetic al statorului. – Din fr. asynchrone.

CELERIMETRU ~e n. Aparat pentru masurarea turatiei motoarelor sau a unor piese tehnice; tahometru. /<fr. celerimetre

TAHOMETRU ~e n. Aparat pentru masurarea turatiei motoarelor sau a unor piese tehnice ale unei masini; celerimetru. [Sil. -me-tru] /<germ. Tachometer

TURA², turez, vb. I. Tranz. A mari turatia unui motor. (< turatie)

TAHIMETRU s.n. 1. Instrument prevazut cu un dispozitiv special, care permite determinarea directa a distantei pana la punctul vizat prin citire pe o mira asezata in acest punct; stadimetru; taheometru. 2. Instrument pentru determinarea frecventei miscarilor unui organ, turatiei motoarelor etc.; tahometru; celerimetru. ♦ Aparat pentru masurarea vitezei curentului cursurilor de apa. [< fr. tachymetre].

TAHOMETRU s.n. Instrument pentru masurarea turatiei motoarelor; tahimetru (2). ♦ Tahometru electric = tahogenerator. [< fr. tacheometre, germ. Tachometer, cf. gr. tachos – viteza, metron – masura].

ACCELERATOR, -OARE, acceleratori, -oare, adj. subst. 1. Adj. Care accelereaza. 2. S. n. Mecanism care permite accelerarea turatiilor unui motor; pedala care comanda acest mecanism. ♦ Instalatie pentru accelerarea microparticulelor. 3. S. m., adj. (Substanta) care se adauga unor materiale pentru a mari viteza unor reactii chimice sau a unor procese fizico-chimice. – Din fr. accelerateur.

COMPOUNDARE s. f. Metoda de reglare a tensiunii la generatoare sau a turatiei la motoarele de curent continuu, care consta in e*******a suplimentara a masinii cu un curent egal sau proportional cu curentul din indus. [Pr.: -paun-] – Cf. compound.

ACCELERATOR, -OARE adj. Care accelereaza. // s.n. 1. Dispozitiv prin care se mareste viteza, turatia (unui motor la autovehicule etc.); pedala care comanda acest dispozitiv. 2. Instalatie care imprima particulelor elementare (electroni, protoni etc.) viteze foarte mari. 3. procedeu folosit in cinematografie pentru imprimarea unor miscari de desfasurare lenta. // adj., s.m. (Substanta) care mareste viteza unei reactii chimice sau a unui proces fizico-chimic. [Pl. -toare, (s.m.) -tori. / Cf. fr. accelerateur, it. acceleratore, engl. accelerator].

COMPOUNDARE s.f. 1. Metoda de reglare a tensiunii generatoare sau a turatiei la motoarele de curent continuu, bazata pe e*******a suplimentara a masinii. 2. Adaugare de grasimi sau de derivati ai acizilor grasi unui ulei mineral pentru a-i imbunatati calitatile. [Var. compundare s.f. / < compounda].

RODAJ s.n. 1. Folosire a unui motor la turatii si la sarcini crescande pentru a se obtine o ajustare si o rectificare cat mai buna a pieselor; perioada in care un motor functioneaza in felul acesta. 2. Faptul de a roda (2); rodare. [< fr. rodage].

ACCELERATOR, -OARE I. adj. care accelereaza. II. s. n. 1. dispozitiv prin care se mareste viteza, turatia (unui motor); pedala care comanda acest dispozitiv. 2. (cinem.) procedeu de imprimare a unor miscari de desfasurare lenta. 3. instalatie complexa care imprima particulelor elementare viteze foarte mari. III. s. m. substanta care mareste viteza unei reactii chimice; produs destinat a reduce durata de priza si de intarire a betonului. (< fr. accelerateur)

COMPOUNDARE PAUN-/ s. f. 1. metoda de reglare a tensiunii generatoare sau a turatiei la motoarele de curent continuu, prin e*******a suplimentara a masinii cu un curent egal sau proportional cu cel indus. 2. adaugare de grasimi sau de derivati ai acizilor grasi unui ulei mineral pentru a-i imbunatati calitatile. (dupa fr. compoundage)

REPRIZA s. f. 1. partida formata dintr-un anumit numar de puncte. ◊ fiecare dintre fazele diferite ale unei intreceri sportive. ◊ grup de calareti care isi dreseaza caii sub comanda in acelasi timp. 2. accelerare a turatiei unui motor in scopul obtinerii unei cresteri de putere intr-un timp foarte scurt. 3. reluare a unei operatii tehnice intrerupte. 4. sectiune a unei forme muzicale (sonata, fuga etc.), in care se expune din nou un material tematic prezentat anterior. (< fr. reprise)

ACCELERATOR, -OARE, s. n. 1. Mecanism care permite iutirea turatiilor unui motor; pedala care comanda acest mecanism. 2. Substanta care se adauga unor materiale pentru a grabi desfasurarea unor fenomene fizico-chimice. – Dupa fr. accelerateur.

A SE AMBALA ma ~ez intranz. 1) (despre cai) A trece la fuga in galop. 2) (despre motoare) A depasi turatia normala. 3) (despre persoane) A capata tot mai mult suflet; a se umple de elan; a se insufleti; a se inflacara; a se anima; a se antrena. /< fr. emballer

AMBALA vb. I. tr. 1. a impacheta pentru transportat. 2. a face un motor sa depaseasca turatia normala. II. refl. 1. (despre cai) a-si lua avant. 2. (fig.; despre oameni) a se lasa purtat de manie, de entuziasm; a se inflacara. (< fr. /s'/emballer)

AMBALA vb. I. I. tr. A impacheta ceva (in hartie, carton etc.) pentru a putea fi transportat. II. refl. 1. (Despre cai) A-si lua vant; a scapa din frau. 2. (Fig.; despre oameni) A se inflacara, a se entuziasma, a se pasiona, a se aprinde. 3. (Despre motoare, masini) A depasi turatia normala. [< fr. (s')emballer].

DEZAMBALA vb. 1. tr. 1. a scoate din ambalaj. 2. a face ca un motor ambalat sa revina la turatia normala. II. refl. (fig.) a se elibera de griji, a se retrage dintr-o actiune. (< fr. desemballer)

AMBALA², ambalez, vb. I. Refl. 1. (Despre motoare, p. ext. despre masini) A trece peste turatia obisnuita. ◊ Tranz. Soferul a ambalat motorul. 2. (Despre cai) A-si lua vant, a scapa fara a mai putea fi oprit. 3. Fig. A se lasa cuprins de pasiune; a se aprinde. – Fr. (s')emballer.

OVERDRIVE s.n. Dispozitiv interpus in transmisia unui automobil pentru a multiplica turatia rotilor sau a micsora pe aceea a motorului in scopul diminuarii uzurii si consumului. [Pron. ova-draiv. / < engl. over-drive].

OVERDRIVE DRAIV/ s. n. 1. dispozitiv interpus in transmisia unui automobil pentru a multiplica turatia rotilor sau a micsora pe aceea a motorului, in scopul diminuarii uzurii si consumului; schimbator de viteza automat. 2. difuzor pentru frecvente. (< engl. overdrive)

REPRIZA, reprize, s. f. 1. Fiecare dintre intervalele sau etapele succesive de timp care imparte in parti egale durata totala a unei intreceri sportive, intre care se interpun pauze variabile dupa natura jocului. 2. Durata a unei faze intr-o operatie tehnica; etapa de lucru. ◊ Loc. adv. In reprize = pe rand, in etape. 3. Trecere a unui motor de autovehicul de la un regim de mers cu turatia joasa la unul cu turatia inalta, printr-o accelerare brusca. 4. Reluare sau repetare a unei operatii tehnice intrerupte. 5. Defect la suprafata unei piese turnate datorat umplerii incomplete a formelor de turnare, care se prezinta sub forma santurilor, a unor rotunjiri etc. – Din fr. reprise.

SUPRAALIMENTARE, supraalimentari, s. f. Faptul de a (se) supraalimenta; supraalimentatie. ♦ (Tehn.) Alimentare cu o incarcatura suplimentara a unui motor cu ardere interna pentru asigurarea puterii necesare la functionarea in aer rarefiat (la altitudine) sau cand turatiile sunt foarte mari. [Pr.: -pra-a-] – V. supraalimenta.

VOLANT¹, volanti, s. m. 1. Piesa mare in forma de roata, de obicei foarte grea, montata pe arborele motor al unor masini cu piston, care serveste ca element de reglare a miscarii si de uniformizare a turatiei. 2. Piesa complexa din mecanismul masinilor batatoare in industria textila, care, printr-o invartire rapida in interiorul unui invelis, scarmana bumbacul presat de valtul de alimentare. – Din fr. volant.