POARTA porti f. 1) Deschizatura intr-un gard sau zid care face posibila intrarea intr-un spatiu imprejmuit si iesirea din el. 2) Panou mobil (simplu sau dublu) care inchide aceasta deschizatura. ◊ Din ~ in ~ din casa in casa; la fiecare casa. ~-n ~ peste drum; vizavi. A se uita (sau a sta, a ramane) ca vitelul la ~ noua a ramane dezorientat, uluit in fata unei situatii neasteptate. A bate la toate portile a se adresa tuturor dupa ajutor. 3) Loc de intrare (special amenajat) intr-un oras sau intr-o cetate. 4) Cadru cuprins intre doua bare verticale unite in partea de sus printr-o orizontala si inchis printr-o plasa, in care se trimite mingea sau pucul la unele jocuri sportive. 5) inv. Curtea sultanului turcesc. ◊ ~a Otomana Imperiul Otoman. 6) Vale ingusta intre doua siruri de munti (prin care trece o apa curgatoare). [G.-D. portii] /<lat. porta

A SE REFERI ma refer intranz. 1) (despre persoane) A face trimitere. 2) A se alatura printr-un raport; a avea atributie; a se raporta. /<germ. referieren, fr. referer

ZORI vb. 1. a (se) grabi, a (se) iuti, (livr.) a (se) alerta, (inv. si pop.) a (se) pripi, a (se) sili. (Se ~ sa ajunga la timp.) 2. a (se) grabi, a (se) precipita. (Nu e nevoie sa va ~.) 3. a grabi, (fig.) a presa. (Timpul ne ~.) 4. a se grabi, (grecism inv.) a proftaxi. (Se ~ a trimite mandatul.) 5. a accelera, a grabi, a iuti, a urgenta, (astazi rar) a pripi. (A ~ incheierea unei actiuni.)

capigiu (capugiu), capigii, (capugii), s.m. (inv.) 1. portar al seraiului unui sultan. 2. trimis al Portii otomane in tarile romane la inaugurarea unei noi domnii sau la mazilirea unui domn.

A PROIECTA ~ez tranz. 1) (actiuni) A intentiona sa realizeze. Mi-am ~at pe azi sa vizionez un film. 2) (activitati, actiuni) A prevedea din timp, elaborand un proiect. 3) (raze, particule elementare, imagini) A trimite pe o suprafata. 4) (corpuri solide) A arunca cu forta intr-o anumita directie. 5) (lichide sau materiale pulverulente) A imprastia sub presiune. 6) A face sa se proiecteze. /Din proiect

1) banda f., pl. bande, bende si benzi (fr. bande, vfr. bende, d. vgerm. binda, ngerm. band, legatura, c****a, bund, alianta. V. banta, bunt, panglica). Dunga lata ca ornament pe haine (cum e la mineca): banda de catifea. Legatura, fasie de hirtie cu care se se inconjoara o carte ori un ziar care sa fie trimes pin posta: a trimete supt banda. – Si banta, pl. bente si benti.

naiba s. m. art. – D****l. Probabil din tc. (arab.) naibe „nenorocire” (Loebel 68; Seineanu, Semasiol., 61), prin intermediul tig. naibah „ghinion” (Graur 175); e mai curind o imprecatie generica decit un nume propriu al demonului. Der. propusa de la n’aiba (parte de noi) nu pare normala (duca-se pe pustiu sau uciga-l toaca sint alte denumiri ale demonului; dar duca-se sau uciga-l, separat, nu au sens). Din arab. la’ib, cf. sp. naipe (Lokotsch 1389) este putin probabil. – Der. naibui, vb. (a trimite la d****l).

A TRANSMITE transmit tranz. 1) (ceva cuiva) A trimite indirect; a da printr-un intermediar. 2) (stiri, informatii) A aduce la cunostinta publicului larg; a emite; a comunica; a relata; a difuza. 3) (lumina, caldura, sunete, mirosuri etc.) A face sa cuprinda spatii tot mai largi; a raspandi; a difuza; a propaga. 4) A face sa treaca de la un obiect la altul. 5) tehn. (miscari, impulsuri etc.) A comunica unui corp, unui dispozitiv; a imprima. [Sil. trans-mi-] /<fr. transmettre, lat. transmittere

RASCA, com. in jud. Suceava, situata in zona de contact a Subcarpatilor Neamtului cu prelungirile NE ale m-tilor Stanisoarei, pe cursul superior al raului Rasca; 5.245 loc. (2005). Expl. si prelucr. lemnului (cherestea). In satul R. se afla manastirea cu acelasi nume (de calugari), cu biserica Sf. Nicolae, ctitorie din 1540-1542 a domnului Petru Rares, cu fresce executate in 1551-1552 de pictorul grec Stamatello Cotronas. In interior se pastreaza un valoros tablou votiv infatisandu-l pe ctitor cu familia lui. Chiliile actuale dateaza din 1821-1842. iar pridvorul bisericii a fost adaugat in perioada 1611-1617. Ansamblul monahal a fost renovat in 1972 si 1991. In 1844, la aceasta manastire a fost trimis in surghiun de catre domnul mihail Sturdza, timp de sase luni, mihail Kogalniceanu. Biserica Sf. Gheorghe (1790, renovata in 1898 si 1925), in satul Buda.