CHIBITCA, chibitce, s. f. (Rar) Un fel de trasura usoara (acoperita). – Din rus. kibitka.

talica, talici, s.f. (inv.) trasura usoara si eleganta cu un cal.

CABRIOLETA s. f. trasura usoara, cu doua roti; sareta. (< fr. cabriolet)

CARIOLA s. f. trasura usoara cu doua roti, pe arcuri, trasa de un cal. (< fr. carriole, it. carriola)

BIHUNCA, bihunci, s. f. (Reg.) trasura usoara pe patru roti, trasa de obicei de un singur cal. – Din ucr. bihunky.

BREC¹, brecuri, s. n. trasura usoara cu patru roti, de obicei neacoperita, cu capra inalta, avand doua banci asezate fata in fata in lungul sau in latul trasurii. – Din fr., engl. break.

CARIOLA, cariole, s. f. trasura usoara cu doua roti, cu suspensie pe arcuri, trasa de un cal. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. carriole, it. carriola.

COCIE, cocii, s. f. (Inv. si reg.) trasura (usoara). ♦ Caruta. [Acc. si: cocie] – Din scr. kocija, magh. kocsi.

SULKY subst. trasura usoara, pe doua roti, utilizata in cursele de trap. [Pr.: salchi]. – Cuv. engl.

BIHUNCA ~ci f. inv. trasura usoara de curse, trasa de un singur cal. /<ucr. bihunki

BREC ~uri n. inv. trasura usoara, de obicei descoperita, prevazuta cu doua banchete lungi laterale, folosita pentru transportul de pasageri. /<engl. break

BRISCA ~ti f. trasura usoara si neacoperita, cu doua roti, trasa de un cal; sareta. /<rus. britka

CARIOLA ~e f. trasura usoara pe arcuri, cu doua roti, trasa de un cal. [Sil. -ri-o-] /<fr. cariole

SULKY [pr.: salchi] n. trasura usoara cu doua roti, utilizata in cursele de trap. /Cuv. engl.

CABRIOLETA s.f. trasura usoara, cu doua roti; brisca. [Pron. -bri-o-, var. gabrioleta s.f. / < fr. cabriolet].

CARIOLA s.f. trasura usoara cu doua roti, pe arcuri, trasa de un cal. [Pron. -ri-o-. / < it. cariola, cf. fr. cariole].

bihunca (bihunci), s. f. – trasura usoara. Rus. bigunki „trasura de curse” (Iordan, BF, VI, 163). Se foloseste numai in Mold.

brec (brecuri), s. n. – trasura usoara cu patru roti. Engl. break, prin intermediul fr. break.

BREC, brecuri, s. n. trasura usoara cu patru roti, cu capra inalta, avand doua banci asezate fata in fata in lungul sau in latul trasurii. – Fr. break (<engl.).

bihunca f., pl. i (rus. biegunok, pl. -nki, alergator). trasura usoara care se compune dintr’o scindura (pe care sezi calare) pusa pe patru roate sau numai dintr’un loc de sezut pe doua roate si care se intrebuinteaza la invatat caii la trap frumos. (V. teleaga).

FAETON, faetoane, s. n. 1. trasura inalta, usoara, cu patru roti si cu capota pentru scaunul din fata, putand transporta 6-8 persoane. 2. Vehicul usor, cu doua roti, pe arcuri, cu o singura bancheta pentru persoane, tras de un cal; sareta. [Pr.: -fa-e-] – Din fr. phaeton.

BRISCA², bristi, s. f. trasura mica, usoara, neacoperita; trasura de tara. – Rus bricka.

NADICEANCA, nadicence, s. f. (Reg.) trasura mica si usoara, neacoperita; brisca. [Var.: nadisanca s. f.] – Din ucr. naĩtycanka.

TRASURICA, trasurici, s. f. Diminutiv al lui trasura (1); trasura mica si usoara (cu doua roti). ♦ Carucior de copii. [Pl. si: trasurele] – trasura + suf. -ica.

DOCAR ~e n. trasura mica si usoara, de obicei cu doua roti, trasa de un singur cal. /<engl., fr. dogcart

FAETON s.n. 1. trasura eleganta, inalta si usoara, deschisa, de diferite forme. 2. Sareta inalta cu doua roti. // s.m. Pasare palmipeda din marile tropicale, cu cioc ascutit si coada lunga. [Pron. fa-e-. / < fr. phaeton].

FAETON¹ s. n. 1. trasura eleganta, inalta si usoara, deschisa, pe arcuri, cu o singura bancheta, trasa de un cal. 2. sareta cu patru roti si cu capota pentru scaunul din fata. ◊ autoturism asemanator cu o trasura. (< fr. phaeton)

teleaga (-egi), s. f. – Caruta mica, caruta usoara cu doua roti. – Var. telega, teliga, tileaga. Mr. tal’iga. Sl. telega, cuvint de origine dubioasa (Miklosich, Slaw. Elem., 48; Cihac, II, 406; Conev 71; cf. Vasmer, III, 89), cf. bg. taleg, sb. teljiga, pol., rus. telega, slov., mag. taliga. – Der. telegar, s. m. (cal de trasura); telegari, vb. (Olt., a obosi caii peste masura, a extenua); teleasca, s. f. (caruta mica), din rus. teljezka (Scriban).