MACES, macesi, s. m. Gen de arbusti cu spini, cu flori rosii, trandafirii, galbene sau albe si cu fructe rosii; trandafir salbatic, cacadar, ruja, rasura², rug¹. (Rosa). [Var.: macies s. m.] – Et. nec.

CACADAR s. v. maces, trandafir salbatic.

MACES s. (BOT.; Rosa canina) trandafir salbatic, (pop.) rasura, (reg.) cacadar, maracine, rug, ruja, rujita, sipica, (Ban.) scobituri (pl.).

RASURA s. v. maces, pilitura, rasatura, trandafir salbatic.

RUG s. v. curpen, maces, maracine, mur, roza, salcam, spin, trandafir, trandafir salbatic, vrej, zmeur, zmeurar.

RUJA s. v. bujor, iarba-osului, imbujorare, impurpurare, maces, malaoi, nalba, roseala, roseata, roza, rumeneala, smirdar, trandafir, trandafir salbatic.

RUJITA s. v. maces, trandafir salbatic.

SIPICA s. v. maces, muscatul-d******i, sirinderica, trandafir salbatic.

TRANDAFIR s. I. 1. (BOT.; Rosa) roza, (inv. si reg.) rug, (reg.) ruja. 2. (BOT.) trandafir salbatic (Rosa canina) = maces, (pop.) rasura, (reg.) cacadar, maracine, rug, ruja, rujita, sipica, (Ban.) scobituri (pl.). II. patrician. (A mancat un ~ bine fript.)

RASURA¹ ~i f. 1) Specie de arbori spinosi, cu flori roz sau albe si cu fructe mici, rosii; trandafir salbatic; maces. 2) Arbore din aceasta specie. 3) Larva de efemera. 4) la pl. Dureri pe care le simte lehuza dupa nastere. /Orig. nec.

cacasder, cacasderi, s.m. (reg.) maces, rasura, trandafir salbatic.

oglej s.m. (reg.) trandafir salbatic.

maces (macesi), s. m. – Trandafir-salbatic (Rosa canina). – Var. macies. Megl. maces. Origine indoielnica. Poate dintr-un bg. meceska (sipka), planta. Arbustul se numeste in bg. diva sipka „trandafir salbatic”, dar cf. numele lat. si sp. Cf. si slov. maces(en) „zada”. Alte explicatii sint insuficiente: de la maracinis (Cretu 345); din sb. mekusa „mar sau para moale” (Cihac, II, 180), legat de maci; din mag. Matyas „Matei”, ipoteza care nu explica megl. (Tiktin; Scriban). – Der. macese (var. maceasa), s. f. (fructul macesului).

TRANDAFIR, trandafiri, s. m. 1. Nume dat unor specii diverse de plante perene sau de arbusti ornamentali din familia rozaceelor, cu ramuri spinoase, cu flori divers colorate si placut mirositoare, folosite mult in industria parfumurilor (Rosa). ◊ trandafir salbatic = maces. ◊ Compuse: (Bot.) trandafiri-de-munte = smirdar; Trandafir-galben = teisor (2) (Kerria-japonica); (Zool.); trandafir-de-mare = actinie. 2. (In sintagma) Lemn de trandafir = lemnul unor arbori din America de Sud, din care se fac mobile de lux. 3. Carnat din carne de porc tocata mare, cu satarul, si condimentata cu mult piper si usturoi. – Din ngr. triandafillo „treizeci de foi” (apropiat, prin etimologie populara, de fir).

SCOBITURI s. pl. v. maces, trandafir sal-batic.

RUG² ~i m. 1) Tulpina taratoare a unor plante erbacee. 2) Planta erbacee cu tulpina spinoasa, cu flori albe sau roz si cu fructe negre comestibile; mur. 3) trandafir salbatic; maces; rasura; ruja. /<lat. rubus

RUJA ~e f. 1) Planta erbacee cu tulpina dreapta si inalta, cu frunze alungite, carnoase si cu flori galbene-purpurii, dispuse in inflo-rescente. 2) pop. trandafir salbatic; maces; rug; rasura. 3) fig. pop. Culoare rosie a fetei; roseata. /< bulg., sb. ruza

MAR¹ meri m. Pom fructifer din familia rozaceelor, cu flori albe-trandafirii si fructe comestibile. ◊ ~ paduret mar salbatic cu fructe mici si foarte acre. De florile ~ului fara nici un rost; in zadar. A trai ca in flori de ~ a fi fericit. /<lat. melus

MAZARE f. 1) Planta leguminoasa alimentara si furajera, cu flori albe sau trandafirii si cu fructul in forma de pastaie, cu seminte rotunde. ◊ ~-salbatica planta agatatoare cu flori rosii deschise. 2) Fructul si samanta acestei plante. 3) Mancare pregatita din boabele acestei plante. [G.-D. mazarii] /Cuv. autoht.

GERANIU s. m. planta salbatica sau cultivata, cu flori ornamentale. ♦ ulei de ~ = ulei eteric cu miros de trandafir, folosit in parfumerie si cosmetica. (< fr. geranium, gr. geranion)

GERANIU s.m. Planta salbatica sau cultivata, cu flori ornamentale; muscata. V. pelargonie. ◊ Ulei de geraniu = ulei eteric cu miros de trandafir, folosit in parfumerie si in cosmetica. [Pron. -niu. / < fr. geranium, cf. gr. geranion].

BUSUIOC¹ s. n. 1. Planta erbacee de gradina cu tulpina paroasa, cu flori albe sau trandafirii si cu miros placut (Ocimum basilicum). ◊ Compuse: busuioc-rosu = planta erbacee ornamentala, cu flori mici, rosii, dispuse in spice (Amaranthus caudatus); busuioc-salbatic = planta erbacee cu tulpina paroasa si flori violete (Brunella vulgaris). 2. (Reg.) Numele unui dans popular si al melodiei dupa care se executa. [Var.: bosuioc s. n.] – Bg. bosilek, sb. bosiljak.

trandafir¹ ~i m. 1) Arbust decorativ cu tulpina inalta, ramificata si cu tepi, cu flori placut mirositoare (folosite in industria parfumurilor); roza. 2) Floare a acestui arbust. ◊ ~ salbatic arbust cu flori roz sau albe si cu fructul oval, carnos, de culoare rosie; maces; rasura; ruja. 3) rar Carnati preparati din carne de porc cu mult piper si usturoi. /<ngr. tr[i]antafillon

MAZARE s. f. Planta erbacee de cultura, din familia leguminoaselor, cu flori albe sau trandafirii si cu seminte sferice, comestibile, inchise in pastai (Pisum sativum). ◊ Mazare de camp = planta asemanatoare cu mazarea, cultivata ca nutret pentru vite (Pisum arvense). Mazare salbatica = planta erbacee agatatoare cu flori rosii, parfumate (Pisum elatius). ♦ P. restr. Pastaile (cu seminte) sau semintele comestibile ale acestei plante; p. ext. mancare pregatita din aceste seminte. – Cf. alb. modhulle.