STIMA, stime, s. f. Sentiment de pretuire (plina de respect) determinat de meritele sau de calitatile cuiva sau a ceva; consideratie, respect, p. ext. atitudine respectuoasa. ◊ Expr. Cu toata stima sau cu stima, formula de politete folosita, de obicei, la incheierea unei scrisori. – Din it. stima. Cf. fr. estime.

stima ~e f. 1) Sentiment favorabil determinat de o opinie buna fata de o persoana pentru meritele sau pentru calitatile acesteia; respect. Demn de ~. A inspira ~. ◊ A avea ~ pentru cineva a stima pe cineva. Cu ~, cu toata ~a formula de politete cu care se incheie o scrisoare sau o cerere. 2) Atitudine care decurge din acest sentiment. [G.-D. stimei] /<it. stima, fr. estime

VAZUT¹ ~ta (~ti, ~te) 1) v. A VEDEA si A SE VEDEA. ◊ Pe ~te a) fata de toti; b) ca sa fie vazut. 2) Care este de vaza; care se bucura de stima, de consideratie, de apreciere. /a vedea

stima vb. a aprecia, a cinsti, a considera, a onora, a pretui, a respecta, (inv.) a respectarisi, a respectalui, a respectui, a socoti. (toti il ~ in mod sincer.)

APRECIERE s. 1. v. evaluare. 2. atentie, cinste, cinstire, consideratie, onoare, pretuire, respect, stima, trecere, vaza, (livr.) condescendenta, deferenta, rating, reverenta, (inv. si reg.) seama, (reg.) pretuiala, (Mold.) lefterie, (inv.) lauda, socoteala, socotinta, (grecism inv.) sevas, (inv. fam.) bafta, (fig.) credit. (Se bucura de ~ tuturor.) 3. v. recunoastere. 4. aviz, judecata, opinie, parere, verdict. (Asteptam cu nerabdare ~ publicului.)

RESPECT respecte n. Sentiment sau atitudine de inalta stima fata de o persoana; cinste; consideratie; deferenta. ◊ A pune pe cineva la respect a face pe cineva sa se poarte respectuos; a pune la punct pe cineva. A tine pe cineva la respect (sau la distanta) a nu-i permite cuiva sa se poarte prea familiar. Cu tot respectul (sau respectele mele) formula de salut, exprimand o deosebita consideratie. /<fr. respect, lat. respectus

MULT² adv. 1) In numar mare; in cantitate mare; un timp indelungat. A produce ~. A canta ~. ◊ Cu ~ in mare masura; considerabil. Mai ~ mai cu seama; indeosebi. Cel ~ a) maximum; b) in cel mai bun caz. A fi mai ~ mort (decat viu) a) a fi cuprins de un sentiment puternic de frica; b) a fi peste masura de istovit. Din ~ in mai ~ intr-o masura tot mai mare; din ce in ce mai tare, mai intens. Mai ~ sau mai putin intr-o masura oarecare; intrucatva. Nici mai ~, nici mai putin a) atat, cat se cuvine; tocmai cat trebuie; b) se spune pentru a exprima o nedumerire, stupoare. Asta-i prea ~ asta intrece orice masura; asta-i prea-prea. ~ si bine a) mult timp; timp indelungat; b) degeaba; in zadar. A nu mai avea ~ a) a fi pe cale de a termina un lucru; b) a fi aproape de a muri. 2) La departare mare; departe. A lasa ~ in urma. 3) (deseori urmat de prea) In cel mai inalt grad; foarte tare; extrem de. ~ stimat. ~ dorit. ~ preafrumos. /<lat. multus