PROGNOZA ~e f. Ipoteza emisa asupra posibilitatilor de desfasurare a unor evenimente, actiuni sau fenomene, bazata pe cunoasterea imprejurarilor care le genereaza; pronostic. ◊ ~ meteorologica timpul care se prevede pentru o anumita perioada; timpul probabil. /<fr. prognose, germ. Prognose

SINOPTIC, -A adj. Care permite sa se vada dintr-o privire diferitele parti ale unui tot. ♦ Harta sinoptica = harta cu date culese simultan in diferite localitati asupra diferitelor elemente meteorologice, cu ajutorul carora se stabileste timpul probabil pentru urmatoarele 48 de ore. [< fr. synoptique, cf. gr. syn – cu, opsomai – voi vedea].

PROBABIL, -A, probabili, -e, adj. Care se poate produce, intampla; care poate fi adevarat. ◊ timpul probabil = conditiile meteorologice care se prevad pentru zilele urmatoare. ♦ (Adverbial) Dupa cate se pare, dupa toate probabilitatile; poate. – Din fr. probable, lat. probabilis.

SINOPTIC, -A, sinoptici, -ce, adj. (Despre rubrici, date, tabele etc.) Care este intocmit astfel incat permite o privire generala asupra tuturor partilor componente. ◊ Harta sinoptica = harta cu date meteorologice culese simultan in diferite localitati, servind la stabilirea timpului probabil pentru urmatoarele ore sau zile. – Din fr. synoptique. Cf. germ. synoptisch.

SINOPTICA f. Ramura a meteorologiei care se ocupa cu studiul proceselor atmosferice generale si cu stabilirea timpului probabil. /<fr. synoptique

METEOROLOGIC, -A adj. referitor la meteorologie. ♦ buletin ~ = informatie asupra conditiilor de stare a vremii prezente si a evolutiei probabile a timpului. (< fr. meteorologique)

DEALU, Manastirea ~, manastire de maici, situata la 4 km de Targoviste, in satul Viforata, com. Aninoasa. Intemeiata (probabil) in timpul domniei lui Mircea cel Batran, este mentionata documentar, la 17 nov. 1431, intr-un act emis de domnul Alexandru Aldea. Biserica Manastirii D., cu hramul Sf. Nicolae, a fost construita in 1499-1501, din initiativa domnului Radu cel Mare si terminata de fratele sau Vlad cel Tanar, in 1510-1512. Picturile murale interioare executate in 1514-1515 de o echipa de zugravi condusa de mesterul Dobromir din Targoviste si refacute in 1713. Importanta necropola domneasca (aici se afla mormintele voievodale ale lui Radu cel Mare 1508, Vlad Inecatul 1532, Patrascu cel Bun 1557, racla cu capul lui Mihai Viteazul). In sec. 16, aici a fost instalata o tiparnita, de sub teascurile careia au iesit Liturghierul (1508), Octoihul (1510) si Evangheliarul (1512). La Manastirea D. a functionat Liceul militar „Nicolae Filipescu” (1912-1940).

NEREUS si ACHILLEUS (c. sec. 4), martiri romani. Soldati care, convertiti la crestinism, au parasit armata. Condamnati la moarte, probabil, in timpul lui Diocletian. La mormantul lor de pe Via Ardeatina a fost inaltata o bazilica. Canonizati. Comemorati la 12 mai.

PREZUMTIV, -A adj. Socotit ca probabil; ipotetic. ♦ (Gram.; despre timpuri sau moduri) Care arata o actiune probabila. [Cf. lat. praesumptivus, it. presuntivo, fr. presomptif].

pas (pasuri), s. n. – Compas de dogar sau de zidar. Origine incerta. Tiktin crede ca-i vorba de o abreviere a it. compasso sau de sb. pas „centura” sau de ambele in acelasi timp. Cea de a doua explicatie este mai probabila, avind in vedere pe pasnic, s. n. (compas), din sb. pasnik „compas”. – Der. pasui, vb. (a trasa cercuri).

cos interj. – Se aplica in timpul mulsului caprelor, pentru a le linisti. Origine incerta, probabil expresiva, cf. ceas, cius. Totusi, DAR se gindeste la fr. couche, germ. kusch, si Graur, BL, VI, 143, propune sb. koza „capra”.

indelete adv. – 1. Alene, cu incetul, fara graba. – 2. La indemina, comod. – 3. (Inv.) timp potrivit, moment oportun. Sl. leto „timp”, cf. leat, cu pref. inde- (Puscariu, Dacor., I, 232-4; DAR). Mai putin probabila este der. din alb. lete „usor” (Weigand, BA, III, 218). Este de asemenea posibil sa aiba in vedere o compunere a lui leto cu de-, si ca adaugarea tirzie a lui in-, caci circula inca der. deletnic, adj. (pregatit; iscusit), cu var. mai rara indeletnic; cf. (in)deletnici, vb. (a se ocupa, a-si trece vremea; a se dedica).

pina prep. – 1. Exprima ideea de limita in timp sau in spatiu. – 2. (Conj.) Cita vreme, atita timp cit. – Var. pana. Mr. pinc(a), megl. pana, pon, istr. pire, pir. probabil din lat. paene(ad), cf. Cipariu, Gram., 39; Puscariu 1319; Tiktin; REW 6669, dar der. nu este clara. Etimonul lat. *pro ad (Cretu 355) este improbabil. Se foloseste impreuna cu alte prep. (pina la, pina spre, pina in etc.), cind nu este inaintea unui adv. Cu rol de conj. se foloseste si in combinatie pina ce, pina cind, pina unde. Cf. Moser 439.

BUGET s.n. Plan in care se prevad veniturile si cheltuielile probabile ale unui stat, ale unei intreprinderi, institutii, familii, persoane etc. pe o perioada de timp determinata. ♦ Totalitatea cheltuielilor si a veniturilor unei persoane intr-o perioada anumita de timp. [Pl. -te, var. budget s.n. / < fr. budget].

probabil² ~a (~i, ~e) 1) Care poate fi probat; care poate sa se adevereasca. 2) Care poate sa se produca, sa se realizeze. ◊ timpul ~ timpul care se prevede pentru intervalul de timp urmator; prognoza meteorologica; date meteo. /<fr. probable, lat. probabilis

HAILE SELASSIE I [hile selase] (Tafari Makonnen, incoronat sub numele de ~) (1892-1975), imparat al Ethiopiei (1930-1974). In 1916, a devenit regent si conducator de facto al tarii; in timpul ocupatiei italiene a trait in emigratie (1936-1941). A initiat reforme social-economice (abolirea sclaviei, 1924), urmarind modernizarea statului. Detronat in 1974, printr-o lovitura militara si, probabil, asasinat.

framinta (-t, -at), vb. – 1. A preface aluatul intr-o masa omogena. – 2. A amesteca. – 3. A bate, a lovi. – 4. A chinui, a munci. – Mr. frimintu, frimintare, megl. frimint. Lat. fermentāre (Byhan 48; Meyer, Alb. St., IV, 53; Giuglea, Dacor., III, 576; Rosetti, I, 167). Evolutia semantica trebuie sa se explice prin confuzia a doua faze succesive in facerea piinii, confuzie fireasca intrucit drojdia care produce dospirea se adauga in timpul framintarii. Puscariu, ZRPh., XXXIII, 233; Puscariu, Dacor., I, 415; Puscariu 641; Candrea-Dens., 631; REW 3473; Capidan, Meglen., 130 si DAR prefera sa plece de la fragmentāre; insa aceasta solutie pare mai putin probabila, caci framintatul nu incearca sa „fragmenteze” sau sa separe in particule, ci, dimpotriva sa lege si sa uneasca aceste particule intr-o masa. Der. framintator, adj. (care framinta; nelinistitor); framintatura, s. f. (aluat; framintare).

peste prep. – 1. Pe deasupra. – 2. Pe, in. – 3. Dicolo de. – 4. Mai mult decit. – 5. Afara de, pe linga ca. – 6. Contra. – 7. De-a curmezisul, prin. – 8. Dupa, in termen de. – 9. In timpul. – Var. preste, pestre, p(r)esp(r)e, toate inv. Mr. p(r)iste, megl. priste. Lat. per super, direct (Cipariu, Analecte, 11) sau prin intermediul comp. interior p(r)e spre (Tiktin). probabil s-a confundat cu per extra (Pascu, I, 161; Densusianu, GS, VI, 363).

pregeta (pregetat, pregetat), vb. – 1. A se indoi, a ezita, a pierde timpul, a sovai. – 2. A intirzia. Lat. pῑgritāri, prin intermediul unei forme cu metateza, *prigitare (Candrea-Dens., 1440; Candrea, Rom., XXXVI, 325; REW 6492). Der. din lat. *prae-agῑtāre (Scriban) este mai putin probabila. – Der. preget, s. n. (indoiala, sovaire; lene); pregetator, adj. (incet, intirziat, lenes).

BUGET¹, bugete, s. n. Plan cuprinzand bilantul veniturilor si cheltuielilor probabile ale unui stat, ale unei intreprinderi etc. pe o perioada determinata, bazat pe experienta financiara a anului expirat. ♦ Totalitatea prevederilor de venituri si cheltuieli ale unei familii sau ale unei persoane pentru o anumita perioada de timp. – Fr. budget.

CIFRA (‹ it.) s. f. 1. Simbol grafic folosit pentru scrierea numerelor; impr. numar. Cele mai utilizate sint cifrele arabe, aduse in Europa de arabi in sec. 10, probabil din India: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9. Uneori se mai folosesc si cifrele romane: I = 1, V = 5, X = 10, L = 50, C = 100, D = 500, M = 1000. 2. Numar care indica valoarea unei marimi caracteristice a unei substante. ◊ C. octanica v. octanic. 3. C. de afaceri = totalul incasarilor unei firme din activitatea desfasurata intr-o anumita perioada de timp. 4. Semn tipografic folosit la tiparirea numerelor, a simbolurilor diferitelor operatii matematice sau combinatii ale acestora.

ODISEEA, epopee greaca, care impreuna cu Iliada, a fost atribuita lui Homer. Compusa (probabil sec. 8-7 i. Hr.) din 24 de canturi, povesteste peripetiile lui Ulise (Odiseu) de la plecarea sa din Troia, pana la intoarcerea acasa, in Itaca; totodata descrie lupta lui impotriva pretendentilor la tron si la mana sotiei sale, Penelopa. O. este una dintre sursele principale de informatie privind societatea gentilica elena din sec. 10-7 i. Hr. (moravuri, credinte religioase, mitologia s.a.). Capodopera a genului epic din literatura elena si universala, O. a constituit o sursa de inspiratie inepuizabila pentru scriitori, artisti, muzicieni din cele mai vechi timpuri pana azi.