SIDERAL, -A, siderali, -e, adj. Care tine de astri, privitor la astri, care vine de la astri, in raport cu pozitia acestora; astral. ◊ An sideral = interval de timp (de 365 de zile, 9 ore si 9 secunde) in care Soarele, in miscarea lui aparenta, plecand de la o stea, ajunge iarasi acolo. Zi siderala = timp scurs intre doua treceri consecutive ale unei stele la acelasi meridian. Ora siderala = a 24-a parte dintr-o zi siderala. Minut sideral = a 60-a parte dintr-o ora siderala. Timp sideral = timp a carui unitate de masura este ziua siderala. – Din fr. sideral, lat. sideralis.

HECTOSECUNDA s. f. timp scurs de 100 de secunde. (< hecto- + secunda)

NEOZOIC, -A, neozoici, -ce, s. n., adj. 1. S. n. Ultima era geologica, care cuprinde timpul scurs de la sfarsitul mezozoicului pana in zilele noastre. 2. Adj. Care se refera la neozoic (1), care apartine neozoicului. [Pr.: ne-o-zo-ic] – Din fr. neozoique.

TRECERE s. 1. v. deplasare. 2. v. treacat. 3. v. traversare. 4. (TEHN.) pasaj. (~ intr-un proces tehnologic.) 5. v. pasaj. 6. escaladare. 7. v. transmitere. 8. v. bagare. 9. v. patrundere. 10. v. intrare. 11. v. repartizare. 12. v. inregistrare. 13. scurgere. (~ timpului.) 14. v. tranzitie. 15. v. transformare. 16. v. incetare. 17. v. promovare. 18. v. influenta. 19. v. autoritate. 20. v. apreciere.

TRECUT¹ n. 1) timp scurs pana in momentul de fata. ◊ A-si aminti ~ul a-si aminti de timpul de alta data, de intamplarile din alte timpuri. Din ~ de alta data; de odinioara. In ~ pe vremuri; alta data. 2) fig. Stare de lucruri de pana acum. ◊ A o rupe cu ~ul a pune capat unei situatii trecute. 3) gram. Timp verbal care exprima o actiune savarsita inainte de momentul vorbirii. /v. a trece

GEOLOGIC, -A adj. Referitor la geologie. ◊ Diviziuni geologice = diviziuni in care a fost impartit timpul scurs de la consolidarea scoartei Pamantului pana astazi. ♦ Stravechi. [Cf. fr. geologique].

RULAJ s.n. 1. Circulatie a unui vehicul terestru; (p. ext.) timpul si uzura cat acesta este in circulatie. ♦ Deplasare a unui avion pe teren. ♦ Alergarea relaxata si uniforma a ciclistilor si atletilor. 2. timpul scurs intre doua incarcari succesive ale unui vagon de marfa, de cale ferata. 3. Circulatie a fondurilor banesti. [< fr. roulage].

INTERSISTOLA s.f. (Med.) timpul scurs intre sistola auriculelor si cea a ventriculelor inimii. [Cf. fr. intersystole].

GEOLOGIC, -A adj. referitor la geologie. ♦ diviziuni e = diviziuni in care a fost impartit timpul scurs de la consolidarea scoartei Pamantului pana astazi. ◊ stravechi. (< fr. geologique)

INTERSISTOLA s. f. timpul scurs intre sistola auriculelor si cea a ventriculelor inimii. (< fr. intersystole)

RULAJ s. n. 1. circulatie a unui vehicul terestru; (p. ext.) timpul si uzura cat acesta este in circulatie. ◊ deplasare a unui avion pe teren. ◊ alergare relaxata si uniforma a ciclistilor si atletilor. 2. timpul scurs intre doua incarcari succesive ale unui vagon de marfa de cale ferata. 3. circulatie a fondurilor banesti. (< fr. roulage)

FRICATIV, -A, fricative, adj.n. si f. (In sintagma) Consoana fricativa (si substantivat, f.) sau sunet fricativ = consoana sau sunet la a caror pronuntare canalul fonator se stramteaza astfel incat aerul sa se poata scurge tot timpul emisiunii; consoana constrictiva sau sunet constrictiv. – Din fr. fricatif.

precurgere s.f. (inv.) desfasurare, trecere, scurgere (a timpului).

RULAJ e n. 1) Perioada de timp care se scurge din momentul incarcarii unui vagon de marfa pana la o noua incarcare a acestuia. 2) Deplasare a unui avion pe teren. 3) Circulatie a marfurilor sau a fondurilor banesti. /<fr. roulage

A SE STRECURA ma strecor intranz. 1) (despre lichide sau despre granuloase) A curge usor si cate putin (printr-o crapatura, gaura). 2) fig. (despre timp) A se scurge putin cate putin. 3) fig. A trece neobservat. ~ afara. S-a ~t o greseala. /<lat. extracolare

FRICATIV, -A adj. Consoana fricativa (si s.f.) = consoana care se pronunta prin ingustarea canalului vocal, astfel incat aerul sa se poata scurge in tot timpul emisiunii (b, p, t, d, c, g) ; constrictiv. [Cf. fr. fricatif, it. fricativo].

INCUBATIE s.f. 1. timp care se scurge de la patrunderea microbilor sau a virusului in organism si pana la aparitia primelor simptome ale unei boli. 2. Proces de dezvoltare naturala sau artificiala a embrionului de pasare pana la transformarea lui in pui. [Gen. -iei, var. incubatiune s.f. / < fr. incubation, cf. lat. incubatio].

TROPIC s.n. Fiecare dintre cercurile imaginare de pe suprafata Pamantului situate la latitudinea de 23⁰ 27' nord si sud. ♦ (La pl.) Zona, regiune aflata in jurul celor doua tropice; zona tropicala. // adj. An tropic = interval de timp care se scurge intre doua treceri consecutive ale Soarelui prin acelasi punct al ecuatorului. [< fr. tropique, cf. gr. tropikos].

CONSTRICTIV, -A adj. Consoana constrictiva (si s.f.) = consoana care se pronunta prin ingustarea canalului vocal, astfel incat aerul sa se poata scurge in tot timpul emisiunii. [< fr. constrictif].

CRIZA s.f. 1. Manifestare violenta a contradictiilor; moment periculos si decisiv; tulburare. ♦ Criza economica = stagnare si perturbare a vietii economice. 2. Lipsa acuta de ceva. ♦ Criza de guvern = interval de timp care se scurge intre demisia unui guvern si formarea unui nou guvern. 3. Tensiune, zbucium sufletesc, moment de grea incercare, de depresiune sufleteasca. 4. Faza critica in dezvoltarea unei boli ca semn al unei schimbari in bine sau in rau. [< fr. crise, cf. lat. crisis, gr. krisis < krinein – a judeca].

CRIZA s. f. 1. manifestare violenta a contradictiilor (economice, politice, ideologice, militare etc.). ♦ ~ economica = faza a ciclului economic in care se formeaza un surplus relativ de marfuri in raport cu capacitatea de cumparare limitata a populatiei, ceea ce duce la scaderea productiei, la falimente, somaj etc.; ~ energetica = fenomen complex care se manifesta prin insuficienta resurselor energetice clasice. 2. moment critic, periculos si decisiv; tulburare. ♦ ~ de guvern = interval de timp care se scurge intre demisia unui guvern si formarea unui nou guvern. ◊ lipsa acuta. 3. tensiune, zbucium sufletesc, moment de grea incercare, de depresiune sufleteasca. 4. faza critica in evolutia unei boli. (< fr. crise)

INTERSESIUNE s. f. timp care se scurge intre doua sesiuni. (< fr. intersession)

NISIPARNITA, nisiparnite, s. f. 1. Vas mic umplut cu nisip fin care se presara peste o hartie proaspat scrisa pentru a usca cerneala. 2. Aparat format din doua recipiente de sticla suprapuse care comunica intre ele printr-un mic tub de sticla si umplut cu o anumita cantitate de nisip, care servea, in trecut, pentru masurarea timpului dupa durata de scurgere a nisipului dintr-un recipient intr-altul: clepsidra. [Var.: nisipernita s. f.] – Nisip + suf. -arnita.

TRECUT¹ s. n. 1. timpul care s-a scurs (pana in prezent); intamplarile, faptele, starea de lucruri din acest timp. ◊ Loc. adj. si adv. Din trecut = de altadata, de odinioara, de demult. ◊ Loc. adv. In trecut = altadata, odinioara. ◊ Expr. A o rupe cu trecutul = a pune capat unei situatii sau unei stari de lucruri de care cineva se mai simte inca legat, a nu mai vrea sa stie de ceea ce a fost. 2. Denumire data grupului de timpuri (sau fiecaruia dintre timpurile) verbale care exprima o actiune savarsita inainte de momentul vorbirii sau inainte de un moment de referinta. – V. trece.

REVOLUT ~ta (~ti, ~te) 1) livr. (despre perioade de timp) Care s-a scurs; care s-a incheiat; terminat; implinit. Epoca ~ta. 2) (despre parti ale plantelor) Care este rasucit, intors in afara. Frunza ~ta. /<fr. revolu, lat. revolutus

TRECUT² ~ta (~ti, ~te) 1) v. A TRECE si A SE TRECE. 2) (despre perioade de timp) Care s-a scurs. Vara ~ta. 3) (despre conceptii, idei etc.) Care nu mai este actual; invechit; demodat; perimat. /v. a trece

LUNATIE s.f. Interval de timp (circa 29 de zile) scurs intre doua faze identice ale Lunii; luna siderala. [Gen. -iei, var. lunatiune s.f. / < lat. lunatio].

LOHII s. f. pl. scurgere din uter in timpul lauziei. (< fr. lochies)

KALA (‹ cuv. sanscrit „negru”, „umbrit”) (in mitologia vedica), divinitate personificand timpul (uneori destinul si moartea), reprezentata in arta indoneziana si indo-chineza printr-un monstru leonin, include si sensul simbolic al culorii negre, sumbre, pe care o are timpul nemilos, ce se scurge implacabil.

clepsidra f., pl. e (vgr. klepsydra). Ceasornic de apa. – In vechime, era un vas transparent, din care se scurgea apa intr´un timp anumit si care avea pe el o scara cu mici diviziuni; pe urma scara a fost inlocuita cu´n cadran; apa scazind, scobora cu ia [!] un corp plutitor legat de un fir infasurat pe axa de care era fixat aratatoru cadranului. Mai tirziu, clepsidrele ajunsera adevarate ceasornice de apa, cu roate dintate, cadran si minutare, cum era acel trimes de Harunal-Rasid lui Carol cel mare. Si astazi se intrebuinteaza clepsidrele (dar cu nisip in loc de apa, si in acest caz nu se mai potriveste numele, ca -ydra, derivat din ydor, inseamna „apa”).

POLUTIE, polutii, s. f. scurgere spontana (mai ales in timpul noptii) a lichidului seminal la barbat. – Din fr. pollution.

LOHII s.f.pl. (Med.) scurgere provenita din uter in timpul lauziei. [< fr. lochies, cf. gr. locheo – a naste].

GALACTOREE s.f. scurgere continua de lapte in timpul sau dupa incetarea alaptarii. [Pron. -re-e, pl. invar. / < fr. galactorrhee, cf. gr. gala – lapte, rhein – a curge].

PESTI, pestesc, vb. IV. Intranz. (Inv. si reg.) A zabovi, a intarzia; a se opri. ♦ A suporta, a rabda, a suferi. ♦ (Despre timp) A trece, a se scurge. – Din peste.

CERERE, cereri, s. f. Actiunea de a (se) cere si rezultatul ei. 1. Solicitare; rugaminte. 2. Pretentie, exigenta; revendicare. 3. Cautare, cerinta; cantitate de bunuri si de servicii necesare pentru a acoperi consumul. ◊ Cerere solvabila = (in economia de marfuri) cerinta de marfuri si de servicii pentru care cumparatorii dispun de mijloace de plata. ◊ Loc. adv. La cerere = cand se cere, cand se solicita. 4. Sesizare adresata unui organ de jurisdictie sau unui alt organ de stat pentru valorificarea, recunoasterea sau apararea unui drept. ♦ (Concr.) Petitie. 5. (Tehn.; in sintagmele) Cerere de oxigen = cantitate de oxigen consumata intr-un anumit timp de o apa care se scurge prin canale, atunci cand este supusa unui proces de curatare biologica. Cerere maxima de putere = valoare maxima a puterii care se cere unei centrale electrice, intr-un interval de timp limitat. – V. cere.

PITIADA, pitiade, s. f. Interval de timp de patru ani care se scurgea intre jocurile pitice. [Pr.: -ti-a-] – Din fr. pythiade.

LUNG¹ ~ga (~gi) 1) Care are o intindere mare de la un capat la altul; intins mult in lungime. Drum ~. ◊ A avea mana ~ga (a fi ~ la mana) a avea obiceiul sa fure. A fi ~ in (sau de) limba, a avea limba ~ga) a avea obiceiul sa vorbeasca mult si sa spuna ceea ce nu trebuie; a fi limbut. 2) (despre oameni) Inalt de statura. ◊ A se intinde (sau a cadea) cat este de ~ a cadea jos, lungindu-se. 3) (despre mancaruri) Care contine prea multa apa; apos. ◊ Zeama ~ga a) fiertura apoasa, inconsistenta si fara gust; b) vorbarie; trancaneala. 4) (despre procese desfasurate in timp) Care dureaza mult; care se scurge greu; indelungat. Iarna ~ga. /<lat. longus

PITIADA s.f. Interval de timp de patru ani care se scurgea intre serbarile pitice. [Pron. -ti-a-. / < fr. pythiade].

PITIADA s. f. interval de timp de patru ani care se scurgea intre serbarile pitice. (< fr. pythiade)

CERERE, cereri, s. f. Actiunea de a (se) cere si rezultatul ei. I. 1. Solicitare, dorinta, rugaminte. 2. Pretentie, exigenta, revendicare. 3. Cautare, cerinta. ◊ Cerere si oferta = raportul dintre necesitatea de cumparare si cantitatea de marfuri aduse pe piata. ◊ Loc. adv. La cerere = cand se cere. II. (Concr.) Petitie. III. (Tehn.; in expr.) Cerere de oxigen = cantitate de oxigen consumata intr-un anumit timp de o apa care se scurge prin canale, atunci cand este supusa unui proces de curatare biologica. Cerere maxima de putere = valoare maxima a puterii care se cere unei centrale electrice, intr-un interval de timp limitat.

CONTOR (dupa fr. compteur) s. n. Instrument care masoara, prin insumare sau integrare, numarul elementelor unei multimi de obiecte sau de fenomene, energia electrica absorbita, cantitatea de fluid scursa etc. intr-un interval de timp dat. ◊ C. electric = contor care masoara si inregistreaza energia electrica absorbita de un receptor sau, in cazul circuitelor de curent continuu, sarcina electrica. ◊ C. de apa = apometru. ◊ C. de particule = dispozitiv pentru inregistrarea si numararea particulelor elementare existente intr-un mediu. ◊ C. Cerenkov = c. folosit pentru inregistrarea particulelor foarte rapide si determinarea energiei acestora, al carui principiu de functionare se bazeaza pe efectul Cerenkov. ◊ C. Geiger-Muller = c. utilizat pentru inregistrarea radiatiilor beta sau gama.

CLEPSIDRA ~e f. Instrument cu ajutorul caruia, in trecut, se masura timpul dupa cantitatea de nisip (sau apa) scurs dintr-un recipient in altul. /<lat. clepsydra, fr. clepsydre

A CURGE pers. 3 curge intranz. 1) (despre ape) A se misca necontenit la vale. ◊ ~ garla a veni cu prisosinta. 2) fig. (despre fiinte sau vehicule) A se deplasa in lant; a veni intr-un suvoi permanent. 3) fig. (despre viata, unitati de timp) A se consuma treptat; a se scurge; a trece. ◊ Va curge inca multa apa pe rau (sau pe garla, pe Dunare etc.) va trece inca multa vreme. 4) (despre ploaie) A cadea din belsug. 5) (despre invelitori, acoperisuri, poduri) A lasa sa patrunda apa (sau alte lichide). 6) (despre lacrimi, sudoare etc.) A iesi prelingandu-se. 7) (despre sange) A se misca continuu intr-un anumit sens si intr-un anumit spatiu. 8) (despre recipiente) A lasa sa iasa lichidul dinauntru. 9) pop. (despre bube, rani) A elimina puroi; a supura; a puroia. 10) A se desprinde din ceva, cazand cate putin si succesiv. Graul curge din sac. ◊ A-i ~ peticele a fi imbracat in haine zdrentaroase. 11) A atarna liber in jos. Parul curge pe spate. 12) fig. (despre cuvinte, expresii etc.) A se insira cu usurinta. /<lat. currere

NISIPARNITA ~e f. Instrument vechi pentru masurarea timpului dupa cantitatea de nisip, care se scurge dintr-un recipient in-tr-altul; ceasornic de nisip; clepsidra. /nisip + suf. ~arnita

A SE TARAGANA pers. 3 se ~eaza intranz. 1) pop. (despre timp) A se derula incet; a se scurge. 2) (despre actiuni) A se desfasura extrem de incet; a se lungi. /cf. a trage

A VREMUI pers. 3 ~ieste intranz. 1) A fi vreme rea (de obicei cu vijelie). 2) (despre perioade de timp) A se consuma treptat; a se scurge; a trece; a curge. /vreme + suf. ~ui

CLEPSIDRA, clepsidre s. f. Instrument cu ajutorul caruia se masura in trecut timpul dupa cantitatea de apa sau de nisip scursa dintr-un recipient in altul. [Var.: (inv.) clepsidru s. n.] – Din fr. clepsydre, lat. clepsydra.

cursoare, cursori, s.f. (inv.) 1. curent, curs, flux; forta. 2. curgere, scurgere, hemoragie. 3. diaree, urdinare, cufureala. 4. dezvoltare, evolutie. 5. trecerea timpului, durata sa, cursul anilor.

CLEPSIDRA s. f. vechi instrument pentru masurarea timpului dupa cantitatea de apa sau de nisip scursa, printr-un orificiu, dintr-un rezervor. (< fr. clepsydre, gr. klepsydra)

STALAGMITA, stalagmite, s. f. Depunere calcaroasa de forma conica fixata cu baza pe podeaua unor goluri subterane (pesteri, galerii), rezultata din depunerea, de-a lungul timpului, a calcitului din picaturile de apa care se scurg din varful stalactitelor. – Din fr. stalagmite.

cursura s.f. (inv.) 1. curgerea apei, curs, curent, cursoare. 2. scurgere, hemoragie. 3. diaree, urdinare, cufureala. 4. coltuc de paine. 5. durata timpului, trecerea acestuia, cursul vremii.

CURS s. 1. (GEOGR.) curent, (inv. si reg.) scursura, (reg.) scurs, scursoare, (inv.) cursoare. (~ul apei.) 2. v. albie. 3. interval, rastimp, timp, vreme, (inv.) diastima. (In ~ de un veac.) 4. v. evolutie. 5. directie. (Un ~ neasteptat al evenimentelor.) 6. (EC. POL.) valoare. (~ul dolarului.) 7. (EC. POL.) rata. (~ul schimbului.)

scurge, scurg, vb. III. 1. Refl. si tranz. A curge sau a face sa curga un lichid, prelingandu-se in cantitati mici. ♦ Tranz. A scoate ultimele picaturi de lichid aflate intr-un recipient. ♦ Refl. (Despre fluide) A iesi (in cantitati mici) dintr-o conducta defecta. ♦ Refl. (Despre ochi) A se sparge, imprastiindu-se din orbita. 2. Tranz. A separa partea lichida sau particulele aflate in suspensie dintr-un amestec. ♦ A seca apa dintr-un teren prin drenaj. 3. Refl. (Despre ape) A curge la vale (lasand in urma locul uscat). ♦ Fig. (Despre grupuri de fiinte, de vehicule) A se succeda, a merge in aceeasi directie, a se perinda. 4. Refl. Fig. (Despre unitati de timp) A trece unul dupa altul, a se desfasura. [Perf. s. scursei, part. scurs] – Lat. excurrere (dupa curge).

TRECE vb. 1. v. merge. 2. a se duce, a merge. (Te rog sa ~ si pe la noi.) 3. v. abate. 4. a se scurge. (Intreg convoiul a ~.) 5. v. traversa. 6. v. escalada. 7. v. curge. 8. v. zbura. 9. v. deplasa. 10. v. transmite. 11. a purta, a transmite. (~ paharul din mana in mana.) 12. v. sufla. 13. a se transmite. (Maladia a ~ de la unul la altul.) 14. v. baga. 15. v. patrunde. 16. v. intra. 17. v. repartiza. 18. v. inregistra. 19. a se scurge, (pop.) a vremui, (inv.) a se prelungi, (fig.) a curge. (timpul a ~ incet.) 20. v. implini. 21. v. sfarsi. 22. v. ofili. 23. v. fana. 24. v. imbatrani. 25. v. transforma. 26. v. inceta. 27. v. depasi. 28. v. promova. 29. a-l cuprinde, a-l napadi. (Il ~ naduselile, fiorii.)

OLIMPIADA s.f. 1. (In Grecia antica) Intreceri si jocuri sportive care erau organizate in onoarea lui Zeus in cetatea Olimpia, la care participau concurenti din intreaga Grecie. ♦ Perioada de patru ani care se scurgea intre doua serbari ale jocurilor olimpice si care a servit ca unitate de timp intre anii 775 i.e.n. si 392 e.n. 2. Competitie sportiva internationala care are loc din patru in patru ani; jocuri olimpice. ♦ (p. ext.) concurs international de matematica, fizica etc. organizat anual sau o data la doi ani pentru elevii din invatamantul liceal. [Pron. -pi-a-. / < fr. olympiade, cf. lat., gr. olympias].

ZI s. 1. data, termen, timp, vreme. (In ~ua hotarata ...) 2. zi aniversara = aniversare, ziua nasterii; ziua nasterii = aniversare, zi aniversara. 3. (art.) onomastica. (Cand isi serbeaza ~ua?) 4. zi festiva = sarbatoare, (inv. si pop.) praznic, (inv.) sarbatorie. (Azi e ~, nu se lucreaza.) 5. (BIS.) Ziua crucii = inaltarea Sfintei Cruci. 6. timp, vreme. (A venit si ~ua lui.) 7. (la pl.) existenta, trai, viata. (~lele lui se scurgeau in liniste.)

INTRE² prep. 1. In locul dintre... Intre munti. ◊ Expr. A fi intre ciocan si nicovala v. ciocan. A pleca (sau a fugi, a iesi, a se duce, a se intoarce etc.) cu coada intre picioare v. coada. ♦ Printre, in mijlocul... Intre straini. ♦ (Reg.) Pe. 2. In intervalul scurs de la o intamplare la alta. L-a vizitat intre doua calatorii. ◊ Expr. Intre acestea sau intre timp = in rastimp... 3. Dintre, printre. S-a dovedit cel mai iscusit intre toti. 4. (Arata reciprocitatea) Unul cu altul (sau unii cu altii). S-au sfatuit intre ei. 5. (In legatura cu verbul „a imparti”) La². Castigul s-a impartit intre participanti. 6. (Indica o aproximare) Sa vii intre 12 si 13. – Lat. inter.

DEBIT² s.n. 1. Desfacere, vanzare a unor marfuri. 2. Local, loc unde se vinde cu amanuntul; pravalie; tutungerie. 3. Cantitate de lichid, de fluid pe care o lasa sa se scurga un izvor, un rezervor etc. ◊ Debit solid = cantitatea de material solid transportat de un curs de apa in unitatea de timp in suspensie. ♦ Cantitate de curent electric data de o sursa de electricitate intr-un anumit timp (luat ca unitate). 4. (Fig.) Suvoi, torent de cuvinte, flux verbal. [Pl. -te, -turi. / < fr. debit].

scurge vb. 1. a se prelinge, (pop.) a pica, (inv. si reg.) a pisti. (Vinul se ~ din vas.) 2. a se strecura. (Lichidul se ~ prin fisura vasului.) 3. (inv. si reg.) a strange. (~ branza proaspata prin sedila.) 4. v. curge. 5. v. infiltra. 6. v. perinda. 7. v. trece. 8. a trece, (pop.) a vremui, (inv.) a se prelungi, (fig.) a curge. (timpul s-a ~ incet.) 9. v. implini.