TESTAMENT s. (JUR.) 1. (inv.) diata, tocmeala. (Bun lasat prin ~.) 2. testament mistic = testament secret; testament secret v. testament mistic.

MISTIC, -A, mistici, -ce, adj., subst. 1. Adj. Care apartine misticismului, care se refera la misticism; care vadeste misticism. 2. S. m. si f. Adept al misticismului. 3. Adj. Care are un inteles ascuns; care ramane neinteles; inexplicabil pe cale rationala; secret, tainic. ◊ testament mistic = testament secret. 4. S. f. Totalitatea orientarilor si practicilor propagate de misticism sau de o doctrina mistica (1); p. ext. misticism. – Din fr. mystique.

CABALA s. f. 1. doctrina teozofica iudaica, care, recurgand la o interpretare mistica a Vechiului testament, si la practici oculte, pretindea a comunica cu spiritele. 2. (fig.) uneltire, intriga; conspiratie. (< fr. cabale, germ. Kabale)

apocalips n., pl. uri (ngr. si vgr. apokalypsis, revelatiune, d. apo-kalypto, revelez, descoper [!]. V. coliba, eucalipt). O carte simbolica si mistica a noului testament care cuprinde revelatiunile facute sfintului Ion Evanghelistu in insula Patmos. Carte tot de acest fel, in general apocrifa: apocalipsu apostolului Pavel. – Ca neol., e mai bine -psa, f., pl. e (ca si sintaxa, teza s. a.).

cabala f., pl. e (fr. cabale, it. cabala, d. ebr. kabbalas, traditiune). La Jidani, interpretarea mistica a vechiului testament. Pretinsa stiinta de a comunica cu spiritele mortilor. Intriga, complot. In Francia, trupa de oameni tocmiti sa aplaude o piesa in teatru.