VAL, valuri, s. n. 1. (Adesea fig.) Bucata de tesatura fina, de obicei transparenta, pe care si-o pun femeile pe cap sau cu care isi invaluie corpul ori o parte a lui. *Expr. A i se pune (sau a i se lua cuiva) un val (de) pe ochi = a inceta (sau a incepe) sa vada, sa judece limpede, sa inteleaga ceva. 2. (Anat.; in sintagma) Valul palatului = portiunea musculara care continua, in partea posterioara a cavitatii bucale, palatul tare (dur) si care se termina cu omusorul. 3. (Bot.; in compusul) Valul-miresei = planta erbacee anuala, mica, cu flori lineare (Gypsophila muralis). – Din lat. velum. Cf. fr. voile.

VOAL, voaluri, s. n. 1. tesatura fina (transparenta) de matase, bumbac sau fibre sintetice, folosita pentru perdele sau pentru confectionarea unor obiecte vestimentare femeiesti; bucata de tesatura fina, rara, cu care femeile isi acopera capul sau fata; val. 2. Innegrire a unui material fotografic fotosensibil, datorita unui defect de fabricatie sau developarii prelungite, luminii difuze care il impresioneaza accidental etc. – Din fr. voile.

COLERETA, colerete, s. f. Guleras din tesatura fina sau din dantela (incretit sau plisat). – Din fr. collerette.

SARIC, saricuri, s. n. (Inv.) Val facut dintr-o tesatura fina (si adesea impodobit cu pietre pretioase), care se infasura in jurul fesului, alcatuind impreuna turbanul turcesc; p. gener. turban. – Din tc. sarik.

COLERETA ~e f. Guler din tesatura fina sau din dantela, incretit sau plisat. /<fr. colle-rette

ESARFA ~e f. 1) Fasie dintr-o tesatura fina, purtata ca podoaba la gat sau pe umeri, mai ales, de femei. 2) Banda de matase sau de stofa care se poarta pe piept in diagonala ca semn al unei demnitati sau functii. 3 ) Banda purtata pe dupa gat pentu a imobiliza o mana bandajata. [G.-D. esarfei] /<fr. echarpe

FUROU ~ri n. Articol de lenjerie femeiasca confectionat dintr-o tesatura fina combinata cu dantela, purtat ziua; combinezon. [Sil. fu-rou] /<fr. fourreau

HORBOTA ~e f. 1) Impletitura sau tesatura fina, usoara din fire subtiri cu modele variate, folosita ca garnitura la obiectele de imbracaminte sau la alte obiecte din produse textile (rufe, perdele etc.); dantela. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de impletituri sau tesaturi. 3) Invelis de promoroaca ce imbraca copacii iarna. /<pol. forbot

MARAMA ~e f. Broboada din tesatura fina de borangic, fiind parte componenta a costumului national femeiesc. [G.-D. maramei] /<turc. mahrama

NAFRAMA ~e f. 1) Bucata de tesatura fina, de obicei de borangic, folosita ca broboada. 2) Portiune patrata de panza tivita la margini si folosita pentru a sterge nasul sau fata; batista. /<turc. mahrama

SARIC ~uri n. inv. Bucata de tesatura fina care se infasoara in jurul fesului turcesc. /<turc. sarik

ceatma s.f. (inv.) tesatura fina, matase; basma.

baris (barise), s. n. – 1. (Inv.) tesatura fina de lina. – 2. Broboada de lina subtire. – Var. bariz, barij, barej. Fr. barege „tesatura fina de lina” (DAR), sau din tc. baris (Popescu-Ciocanel 15). Este cuvint popular.

pocrov, -a, s.n. si f. 1. (inv. si reg.) acoperamant pentru obiectele de cult; pocrovat. 2. (inv.) tesatura fina ca un voal pentru acoperit capul. 3. (reg.; la pl. art.) sarbatoare crestina la 1 octombrie (acoperamantul Maicii Domnului). 4. (reg.; in forma „procov”) val de mireasa. 5. (reg.) panza de pe fata mortului. 6. (reg.; in forma „procov”) scutec de copil. 7. (reg.) covor taranesc, scoarta; patura groasa, pocrovita, pocrut. 8. (reg.; la pl. art. in forma „pocroavele”) sarbatoare crestina la 29 august (Taierea capului sfantului Ioan Botezatorul). 9. (s.f.; reg.) mica planta erbacee cu tulpina ramificata la baza si cu flori rosii, roz sau albastre; scanteiuta.

saieluta², saielute, s.f. (reg.) obiect de imbracaminte mic confectionat din saia (tesatura fina de lana sau bumbac).

felendres (-suri), s. n. – tesatura fina de Flandra. Germ. flandrisch „din Flandra” (Candrea; DAR), prin intermediul pol. falendysz (Cihac, II, 108). Sec. XVII, inv. Dupa Draganu, Dacor., III, 715, din mag. fajlendis, care reproduce germ. fein Londisch „tesatura fina de Londra”.

feregea (feregele), s. f. – (Inv.) Manta orientala din tesatura fina. – Mr. firige. Tc. ferece (Seineanu, II, 169; Lokotsch 503; Ronzevalle 123), cf. ngr. φερετζέζ, bg. ferege. Sec. XVI, inv.

CASMIR s. n. 1. rasa de capre, din Casmir si Tibet, fara coarne, cu par moale si matasos. 2. tesatura fina, care se facea la inceput din parul acestei capre. (< fr. cachemire)

DEJALEN s. n. tesatura fina de bumbac, folosita pentru confectionarea camasilor barbatesti, a bluzelor etc. (dupa engl. delaine)

INDIAN¹ s. n. tesatura fina de bumbac, vopsita sau imprimata, pentru lenjerie. (< fr. indienne)

LUSTRIN s. n. tesatura fina de matase sau de bumbac, cu un luciu special. (< fr. lustrine)

MUSELINA s. f. tesatura fina de bumbac sau de matase, transparenta. ◊ stofa fina de lana. (< fr. mousseline)

VELUTINA s. f. tesatura fina de lana sau de bumbac, avand infatisarea plusului. (< fr. veloutine)

VOAL s. n. 1. tesatura fina si transparenta; val. 2. (fot.) pata neagra slaba produsa pe un material fotografic, datorita developarii prelungite, unui defect de fabricatie etc. (< fr. voile)

sal (saluri), s. n. 1. (Inv.) tesatura fina din par de camila, tesatura fina de lina. – 2. Broboada, fular mare. – Mr. sal. Tc. (per.) sal, din hind. shal (Tiktin; Lokotsch 1802; Ronzevalle 104), si cu al doilea sens prin intermediul fr. chale, cf. ngr. σάλι, alb., bg. sal. – Der. saliu (var. Munt. saiu), s. n. (tesatura de lina), inv., din tc. sali; salon, s. n. (inv., tesatura deasa de bumbac).

val (-luri), s. n. – Bucata de tesatura fina, transparenta. Lat. vēlum (sec. XIX) sau it. velo. Cf. vela.

dantela f., pl. e (fr. dentelle [dim. d. dent, dinte], de unde si ngr. dantella si tantela si rom. vulgar tantela). Horbota, tesatura fina, rara si dintata ori nu care se intrebuinteaza ca ornament in imbracamintea femeilor. – Dial. si cipca, spit si coltisori.

GHERMESUT, ghermesuturi, s. n. (Inv.) Numele unei tesaturi fine de matase. [Var.: ghermesit s. n.] – Din tc. germsud.

ZABRANIC, zabranice, s. n. tesatura fina de matase, de borangic sau de lana (de culoare neagra); val facut dintr-o asemenea tesatura ♦ Spec. Val de doliu; panza care se pune la casa unui mort sau la usa bisericii cand mortul este depus acolo. – Din bg. zabradnik.

MATASE, (1) matasuri, s. f. 1. Fibra textila naturala de borangic prelucrat. ♦ Fibra textila vegetala sau sintetica fabricata prin diverse procedee chimice si avand proprietati asemanatoare cu cele ale firului de borangic. ♦ tesatura fina, cu desime mare si greutate mica, executata din astfel de fibre; (la pl.) varietati de tesaturi din aceste fibre. ◊ Loc. adj. De matase = matasos, lucios, moale. ◊ Expr. Crescut in matase = crescut in avutie, in belsug; rasfatat, cocolosit. ♦ Ata de matase (1). 2. (Bot.; cu sens colectiv) Fire subtiri, cafenii-galbui, care invelesc stiuletele porumbului si care ies din panusi in forma de smoc. 3. Compuse: (Bot.) matasea-broastei = denumire data unor alge verzi, filamentoase, care formeaza mase plutitoare la suprafata apelor dulci statatoare; matasea-bradului = matreata-de-arbori. [Pr.: (reg.) matasa] – Lat. metaxa.

PAIOARA, paioare, s. f. (Reg.) tesatura fina de in, de bumbac sau de matase; val subtire. [Pr.: pa-ioa-] – Lat. palliola.

POLOG², poloage, s. n. 1. Tesatura taraneasca groasa (impermeabila), lucrata din lana, din in sau din canepa si folosita ca cerga, patura, asternut etc. 2. tesatura fina, folosita mai ales ca draperie; perdea; p. ext. baldachin. 3. Acoperitoare speciala confectionata din panza rara sau din plasa de sarma, folosita impotriva tantarilor, a mustelor etc. – Din sl. podlogu, rus. polog.

FLUDA, flude, s. f. (Inv.) tesatura fina si transparenta, intrebuintata ca val. – Din ngr. fluda.

RAMIE s. f. Planta textila cultivata in zonele subtropicale din sud-estul Asiei, ale carei fibre sunt lungi, elastice si rezistente si din care se fac tesaturi fine, dantele, matase artificiala etc. (Boehmeria nivea). [Pr.: -mi-e] – Din fr. ramie.

BARIS ~e n. 1) tesatura fina si subtire de lana pura, folosita pentru confectionarea imbracamintei. Rochie de ~. 2) Broboada facuta din asemenea tesatura. /<fr. barege

BATIST ~uri n. 1) tesatura fina si subtire de bumbac sau de in, folosita pentru confectionarea unor obiecte de imbracaminte usoara si de lenjerie. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. /<fr. batiste

CREP¹ n. 1) tesatura fina de lana sau de matase, usor incretita. 2) Bucata din aceasta stofa, de culoare neagra, care se prinde la haine in semn de doliu. /<fr. crepe

CREPDESIN n. tesatura fina de lana sau de matase, usor incretita; crep. /<fr. crepe de Chine

DEJALEN ~uri n. 1) tesatura fina de bumbac din care se confectioneaza camasi barbatesti, bluze si alte obiecte de imbracaminte. 2) la pl. Varietati ale acestei tesaturi. /cf. engl. delaine

INDIAN¹ n. tesatura fina de bumbac, vopsita sau imprimata, folosita la confectionarea articolelor de lenjerie. [Sil. -di-an] /<fr. indienne

NANSUC ~uri n. rar tesatura fina de bumbac, din care se confectioneaza articole de lenjerie. /<fr. nansouk

OLANDA ~uri f. 1) tesatura fina si deasa de in, mai ales alba, din care se confectioneaza lenjerie. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. /<fr. hollande, it. olanda

PAIOARA ~e f. 1) tesatura fina de in, de bumbac sau de matase. 2) Val confectionat dintr-o astfel de tesatura. /<lat. palliola

RAMIA f. Planta erbacee exotica, cu tulpina e****a, inalta, cu frunze mari, alungite, din ale caror fibre elastice se fabrica tesaturi fine. /<fr. ramie

TUL ~uri n. 1) la sing. tesatura fina, rara si transparenta, cu ochiuri rotunde sau poligonale, din care se confectioneaza perdele sau cu care se garnisesc unele articole vestimentare femeiesti. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. /<fr. tulle

TULPAN ~e n. 1) tesatura fina si transparenta; muselina. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. 3) Basma in trei colturi. /<ngr. tulpani

VAPOROS ~oasa (~osi, ~oase) 1) Care este foarte subtire si straveziu; asemanator cu vaporii; fin. tesatura ~oasa. 2) Care nu are contururi distincte; raspandit in toate partile; difuz. /<lat. vaporosus, fr. vaporeux

ZABRANIC ~ce n. 1) tesatura fina de matase, de borangic sau de lana, de culoare neagra. 2) Val dintr-o astfel de tesatura, care se poarta de catre femei pe cap sau se atarna la casa in semn de doliu; val de doliu. /<bulg. zabradnik

DEJALENA s.f. tesatura fina de bumbac, folosita pentru confectionarea camasilor barbatesti, a bluzelor etc. [Pl. -ne, -nuri, var. dejalen s.n. / cf. engl. delaine].

MUSELINA s.f. tesatura fina de bumbac sau de matase transparenta. ♦ Stofa fina de lana. [Var. muslin s.n., muslina s.f. / < fr. mousseline, cf. Mosul – oras in Irak].

VELUTINA s.f. tesatura fina de lana sau de bumbac, avand infatisarea plusului. [< fr. valoutine].

VOAL s.n. 1. tesatura fina si transparenta; val. 2. (Fot.) Pata neagra slaba produsa pe un material fotografic, datorita developarii prelungite, unui defect de fabricatie etc. [Pron. voal. / < fr. voile].

CASMIR s.n. Rasa de capre, originara din Casmir si Tibet, cu par moale si matasos. ♦ tesatura fina, care se facea la inceput din parul acestei capre. [Pl. -ruri. / < fr. cachemire, cf. Casmir – stat in nordul Indiei].

batista (batiste), s. f. – 1. tesatura fina. – 2. Bucata de pinza intrebuintata la sters nasul etc. Fr. batiste.

LUSTRIN s.n. tesatura fina de matase sau de bumbac, cu un luciu special. [Var. lustrina s.f. / < fr. lustrine].

casmir (casmiruri), s. n. – 1. Rasa de capre crescute in Casmir. – 2. tesatura fina confectionata din parul de casmir. Fr. cachemire. – Der. chesmeriu, adj. (inv., de casmir), din tc. Kesmir.

fachiol (-oale), s. f. – tesatura fina de lina alba, pentru basmale. – Var. fachiul, (Banat) fachiu, (Trans.) fotiol. Van. faziol (it. fazzoletto, batista), prin intermediul mag. fatyol (Cihac, II, 497; Eguiluz 400; DAR; Galdi, Dict., 126), cf. ngr. φαϰιόλης, ngr. φαϰιόλιον, de unde pare a-l fi luat Bolintineanu, ca imprumut individual, cf. sb. facol, alb. fastsol. Cf. Battisti, III, 1610.

ghermesut (ghermesuturi), s. n. – tesatura fina, voal. – Var. ghermesit. Tc. germsud (Seineanu, II, 80; Lokotsch 684). Sec. XVIII, inv.

muselina (museline), s. f. – tesatura fina din bumbac, lina sau matase. Fr. mouselline, din tc. mosuli, de la Mosul, de unde si dubletul mosul (var. mosul) s. n. (inv., muselina), cf. Seineanu, III, 87; Lokotsch 1484.

olanda s. f. – tesatura fina. It. Olanda. – Der. olandez, adj., din fr. hollandais, it. olandese.

PITINET s. n. (Inv.) tesatura fina si usoara; voal. – Fr. petinte (< engl.).

BORAX (‹ fr. {i}; {s} lat. m. borax) s. n. Mineral din grupul boratilor hidratati intrebuintat la confectionarea unor sticle speciale, a unor emailuri, in tabacarie, in spalarea tesaturilor fine, la obtinerea acidului boric, la lipirea metalelor etc.

ZABRANIC, zabranice, s. n. tesatura fina de matase, borangic sau lana (de culoare neagra); val facut dintr-o asemenea tesatura. ♦ Val de doliu; panza neagra care se pune la casa unui mort sau la usa bisericii, cand mortul este depus acolo. – Bg. zabradnik.

SANGULIE, sangulii, s. f. (Inv. si pop.) tesatura foarte fina (de matase); naframa facuta din aceasta tesatura. – Et. nec.

SUPLU, -A, supli, -e, adj. 1. (Despre fiinte) Cu miscari gratioase; mladios. ♦ (Despre lucruri) Flexibil, elastic. ♦ (Despre tesaturi) Moale, fin ♦ (Despre mers, miscari) Usor, vioi, elegant, gratios. 2. Fig. (Despre oameni) Care nu are o atitudine ferma, usor adaptabil; acomodabil; servil. – Din fr. souple.

LINOU ~ri n. 1) tesatura foarte fina de in, folosita pentru batiste, bluze, lenjerie. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. /<fr. linon

MUSELINA ~e f. tesatura foarte fina si transparenta, folosita pentru imbracaminte feminina usoara (rochii, bluze etc.). [G.-D. muselinei] /<fr. mousseline, pol. muslin, turc. muslin

SANGULIE ~i f. inv. 1) tesatura foarte fina (de bumbac sau de borangic). 2) Broboada confectionata din astfel de tesatura; marama. /Orig. nec.

VOAL ~uri n. 1) tesatura foarte fina si transparenta din bumbac, matase sau fibre sintetice, folosita la confectionarea obiectelor vestimentare femeiesti. 2) la pl. Varietati ale acestei tesaturi. 3) Bucata din aceasta tesatura folosita de femei pentru a-si acoperi fata sau capul; val. 4) Pata neagra pe un material fotografic, aparuta in urma unui defect de fabricatie sau de utilizare. [Monosilabic] /<fr. voile

ORGANDI s.n. tesatura foarte fina, transparenta, aspra la pipait din fire rasucite si apretate. [Var. organdin s.n. / < fr. organdi].

salamangea (-ele), s. f. – tesatura orientala fina. – Var. salamagea. Tc. sam-alacasi „matase de Damasc” (Bogrea, Dacor., I, 286). Inv.

tul (-luri), s. n. – tesatura foarte fina. Fr. tulle.

CASMIR, (2) casmiruri, s. n. 1. Rasa de capre crescuta in Casmir si in Tibet pentru parul foarte fin si matasos. 2. tesatura moale si fina confectionata din parul de casmir (1). – Din fr. cachemire.

OLANDA s. f. tesatura deasa si fina, facuta din fire de in de buna calitate, folosita la confectionarea lenjeriei de pat, de corp etc. – Din fr. hollande, it. olanda.

indian (indiana), adj. – Care face parte din populatia Indiei. De la India (sec. XIX). – Der. indienesc, adj. (indian), sec. XVII, astazi inv.; indic, adj. (indian); indian, s. m. (locuitor din India); indian, s. n. (tesatura de bumbac fina, pentru lenjerie); indiana, s. f. (prajitura cu frisca acoperita cu ciocolata); indianca, s. f. (locuitoare din India); indieneste, adv. (ca indienii).

CASMIR s. n. tesatura moale si fina, facuta din lana caprelor (de Casmir). – Fr. cachemire.

COVERCOT, covercoturi, s. n. Stofa fina de lana, cu tesatura deasa, folosita la confectionarea pardesielor, hainelor, taioarelor etc. – Din engl. cover-coat.

MARCHIZET ~uri n. 1) tesatura de bumbac foarte fina, folosita pentru rochii usoare de vara sau pentru perdele. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. /<germ. Markiset

INDIAN¹ s. n. tesatura de bumbac subtire si fina, albita, vopsita sau imprimata, din care se confectioneaza obiecte de lenjerie. [Pr.: -di-an. – Var.: indiana s. f.] – Din fr. indienne.

PRINCE DE GALLES subst. tesatura de lana cu linii fine incrucisate care formeaza carouri intr-o tenta uniforma, pe un fond deschis. [Pr.: prens de gal] – Cuv. fr.

VOALETA, voalete, s. f. tesatura in forma de retea foarte fina, fixata la palariile de dama ca garnitura sau pentru a acoperi fata. – Din fr. voilette.

PERCAL s.n. tesatura de bumbac alba si foarte fina, folosita pentru confectionarea camasilor. [< fr. percale].

PERCAL s. n. tesatura de bumbac alba si foarte fina, pentru confectionarea camasilor. (< germ. Perkal, fr. percale)

STOPAT², -A, stopati, -te, adj. (Despre tesaturi rupte sau rarite) Reparat prin tesere fina. – V. stopa².

GAZEU n. tesatura (de in, de lana etc.) foarte fina si transparenta, cu rarituri rezultate dintr-o combinatie de tesut si impletit. /<fr. gaze

ORGANDI s. n. tesatura de bumbac sau de in foarte fina, transparenta, aspra la pipait, din fire rasucite si apretate. (< fr. organdi)

LUREX s. n. fir fin de aur, argint sau cupru aurit, pentru tesaturi de efect; tesatura sau tricot cu acest fir. (n. com.)

LAME s. n. tesatura de matase, bumbac sau lana cu fire metalice fine. (< fr. lame)

LUREX s. n. Banda fina de aur, argint sau cupru aurit, folosita in anumite tesaturi; tesatura sau tricot realizate cu aceasta banda. – Et. nec.

TUL, tuluri, s. n. tesatura de matase, de bumbac sau din fire sintetice foarte fina si stravezie, alcatuita din ochiuri rotunde sau poligonale. [Pr.: tul] – Din fr. tulle.

SUL, suluri, s. n. 1. Cilindru de lemn, de metal sau din alt material solid, care se poate roti in jurul axei sale, servind la conducerea, presarea sau fasonarea unui material. ♦ Spec. Cilindru metalic sau de lemn pe care se infasoara urzeala sau tesatura. ◊ Expr. Cu (rar prin) un sul subtire = printr-un calcul fin, cu istetime, cu siretenie. ♦ Bara folosita la gimnastica. 2. Perna lunga, de forma cilindrica, care se pune ca ornament sau ca rezematoare la capatul canapelei sau al patului. ♦ Un fel de perna cilindrica ce se pune intre geamurile ferestrelor, pentru a impiedica patrunderea frigului in interiorul incaperii. 3. Bucata dintr-un material flexibil infasurata in forma de cilindru. Sul de hartie. ♦ Expr. A face (sau a strange) sul = a infasura in forma de cilindru. 4. Fig. Coloana de fum, de foc sau de praf; tromba. ♦ Val de frunze uscate, rostogolite de vant. ♦ Manunchi de lumina, de raze sau de vapai. – Lat. pop. sub(u)lum (= insubulum).

FILT, filturi, s. n. 1. Pasla fina facuta din par de iepure, care serveste la confectionarea palariilor. 2. tesatura speciala facuta din lana impaslita si folosita la fabricarea filtrelor¹, ca izolator fonic etc. – Din germ. Filz.

LAME ~uri n. tesatura de matase sau din fibre sintetice ornata cu fire metalice fine in batatura, avand diferite intrebuintari. /<fr. lame

POLOG² ~oage n. 1) Invelitoare confectionata dintr-o tesatura groasa (de canepa sau in), avand diferite intrebuintari; veretca. 2) Panza fina pentru draperii si perdele. 3) Acoperamant special, asemanator unui cort, care se atarna deasupra unui pat in scop protector (impotriva tantarilor, mustelor etc.). 4) Pat cu un astfel de acoperamant, instalat vara in aer liber. /<rus. polog

LAME s.n. tesatura de matase, de bumbac sau de lana cu fire metalice fine in batatura. [< fr. lame].

fin¹, -A, fini, -e, adj. 1. Care este foarte mic; (mic si) delicat, placut la aspect, gingas. ♦ (Despre tesaturi) Foarte subtire (si straveziu) 2. De (cea mai) buna calitate (in ce priveste materialul si executia). ♦ (Rar; despre metale) Curat, pur, neamestecat. 3. Fig. (Despre idei, ganduri) Subtil, ingenios; (despre organe de simt sau simturi) care percepe cele mai mici nuante; ager, sensibil. ♦ (Despre zambet) Abia perceptibil. ♦ (Despre oameni) Cu purtari alese. – Din fr. fin.

BOGASIU ~ri n. 1) Stofa fina importata in trecut din Orient si folosita mai ales pentru captuseli. 2) la pl. Sorturi ale acestei tesaturi. /<turc. bogasi

PANAMA¹ s.f. Impletitura fina din frunzele unui arbust din America Centrala; (p. ext.) palarie facuta dintr-o astfel de impletitura. ♦ tesatura de bumbac sau de in care imita aceasta impletitura. [Pl. -le. / < fr. panama].

PANAMA¹ s. f. impletitura fina din frunzele unui arbust din America Centrala; (p. ext.) palarie facuta dintr-o astfel de impletitura. ◊ tesatura de bumbac sau de in care imita aceasta impletitura. (< fr. panama)

ZEFIR² ~uri n. 1) Panza fina de bumbac, din care se confectioneaza in special obiectele de lenjerie. 2) la pl. Varietati de astfel de tesatura. /<fr. zephyr, lat. zephyrus

BRODERIE s. f. 1. arta a decorarii unei tesaturi cu motive ornamentale cusute in relief cu fire din diferite materiale; compozitia ornamentala insasi. ◊ (p. ext.) ornamentatie fina. 2. (muz.) ornament melodic realizat prin alternarea unei note dintr-un acord cu cea superioara sau inferioara, departata cu un (semi)ton. (< fr. broderie)

MUSELINA, museline, s. f. tesatura de bumbac sau de matase, subtire si stravezie, din care se confectioneaza imbracaminte usoara, perdele etc. ♦ Stofa de lana foarte fina. [Var.: muselin, muslin s. n.] – Din fr. mousseline, pol. muslin, tc. musin.

finETE s. f. 1. calitatea a ceea ce este fin; delicatete. 2. (text.) raport care se stabileste intre lungimea unui fir si greutatea lui; calitate superioara a unui fir, a unei tesaturi. ◊ raportul dintre portanta si rezistenta la inaintare a unei aripi sau a unui avion, a unui corp cu forme aerodinamice. ◊ cantitatea de metal pretios dintr-un aliaj, exprimata sub forma de parti la mie. 3. (fig.) subtilitate, putere de patrundere; ingeniozitate. (< fr. finesse, it. finezza)

finETE s.f. 1. Calitatea a ceea ce este fin; delicatete. 2. (Text.) Raport care se stabileste intre lungimea unui fir si greutatea lui; (p. ext.) calitate superioara a unui fir, a unei tesaturi etc. ♦ Raportul dintre portanta si rezistenta la inaintare a unei aripi sau a unui avion. ♦ Cantitatea de metal pretios dintr-un aliaj, exprimata sub forma de parti la mie. 3. (Fig.) Subtilitate, putere de patrundere; ingeniozitate. / pl. -turi, -ti, var. fineta s.f. / < it. finezza, cf. fr. finesse].

SAL, saluri, s. n. 1. tesatura din lana, matase etc., de diverse forme si dimensiuni, impodobita cu desene, broderii sau franjuri, pe care femeile o poarta pe cap sau pe umeri. ♦ Fular. 2. (Inv.) Stofa fina de lana, fabricata in Orient. ♦ Fasie lunga de sal (2) purtata de barbati, dupa moda orientala, in jurul capului sau al mijlocului; cearsaf (2). – Din tc. sal.

SAL ~uri n. 1) Obiect de imbracaminte, constand dintr-o tesatura sau dintr-o impletitura speciala, impodobit cu broderii sau cu franjuri, purtat de femei, pe umeri sau pe cap. ◊ Guler-~ guler rasfrant, avand revere intregi, rotunjite. 2) inv. Stofa fina de lana, produsa in Orient. 3) inv. Fasie din astfel de stofa, cu care barbatii isi legau capul sau mijlocul. /<turc. sal

pospai, pospaiesc si pospai, vb. IV (inv. si reg.) 1. a acoperi, a asterne, a inveli, a presara cu un strat de subtire, fin, superficial; a acoperi presarand. 2. a tencui, a fatai. 3. a murdari. 4. (fig.; despre obiecte, treburi, sarcini etc.) a face, a executa in mod superficial, de mantuiala sau cu greutate. 5. (despre alimente) a manca repede, putin, de ici si de colo, in sila; a frunzari, a paspai. 6. (inv.; despre oameni) a invata, a instrui, a pregati superficial. 7. (refl.; fig.) a se imbraca sumar sau cu putina cheltuiala. 8. (in forma: pospaia) a face mai rar, mai moale, mai pufos, mai afanat (parul din tesaturi).