Rezultate din textul definițiilor
MATISA, matisez, vb. I. Tranz. A finisa o tesatura de matase artificiala pentru a-i micsora luciul. – Din matisare (derivat regresiv).
frenghie, frenghii, s.f. (inv.) 1. tesatura de matase de calitate superioara, inflorata sau ornamentata cu fire de aur sau de argint; brocart purpuriu. 2. brau ingust si lung.
jenilie s.f. (inv.) tesatura de matase catifelata pentru pansamente.
tabin s.n. (inv.) tesatura de matase lucioasa; tafta, moar.
BROCART s. n. tesatura de matase, ornamentata cu fir de aur sau de argint. (< fr. brocart)
BURET s. n. 1. fire groase si neregulate din deseuri de matase naturala. 2. tesatura de matase cu firul gros, neregulat si poros. (< fr. bourrette)
IMPRIMEU s. n. tesatura de matase, bumbac etc. pe care s-au imprimat desene colorate. ◊ desenul insusi. (< fr. imprime)
LAME s. n. tesatura de matase, bumbac sau lana cu fire metalice fine. (< fr. lame)
LIBERTI s. n. tesatura de matase si bumbac, pentru rochii, bluze etc. (< engl., fr. liberti)
MOAR s. n. 1. tesatura de matase sau de bumbac mercerizat, cu reflexe lucioase, ondulate, care se schimba dupa pozitia din care e privita. 2. perturbatie vizibila pe ecranul unui televizor constand dintr-o retea de linii cu deplasare aleatorie. (< fr. moire)
PALANCHIN s. n. 1. lectica. 2. tesatura de matase asemanatoare cu casmirul. (< fr. palanquin)
PECHING s. n. 1. tesatura de matase naturala, cu dungi mate si lucioase, din fire de grosimi diferite sau divers colorate. ◊ tesatura de matase naturala pictata. 2. rasa de rate cu penajul alb. (< fr. pekin/g/)
SERJ s. n. tesatura de matase cu firul in diagonala, pentru captuseli. (< fr. serge)
SANTUNG s. n. tesatura de matase naturala, din fire de grosime neuniforma, care ies in relief. (< fr. chantoung)
TUL [TUL] s. n. tesatura de matase sau de bumbac, subtire si usoara. (< fr. tulle, germ. Tull)
BURET s. n. Fir de matase naturala, gros si neregulat, obtinut prin macerarea speciala a unor gogosi; tesatura de matase fabricata din acest fir. – Fr. bourette.
BORANGIC, borangicuri, s. n. 1. Fir depanat de pe gogosile viermilor-de-matase. 2. tesatura facuta in industria casnica din acest fir. ♦ (La pl.) Diferite feluri de tesaturi de borangic (1). [Var.: burangic s. n.] – Din tc. buruncuk.
MATASARIE1, matasarii, s. f. 1. Cantitate (mare) de matasuri. 2. (Inv.) tesatura de matase; produse confectionate din aceasta tesatura. – Matase + suf. -arie.
matasarie (cantitate de matase, tesatura, fabrica, meserie) s. f., art. matasaria, g.-d. art. matasariei; (tesaturi, fabrici) pl. matasarii, art. matasariile
GALON2 ~oane n. 1) Fasie de stofa sau banda de metal care se prinde pe epoletii sau pe maneca unei uniforme (militare) pentru a indica gradul. 2) Siret dintr-o tesatura (matase, lana etc.) cusut ca podoaba la haine sau la palarii. /<fr. galon
MATASICA f. (diminutiv de la matase) tesatura subtire din fibre de matase amestecate cu fibre de bumbac. /matase + suf. ~ica
TAPISERIE tapiserii f. 1) Lucru de mana cusut pe canava dupa conturul unui desen (cu fire de lana sau de matase). 2) tesatura ornamentala folosita la acoperirea peretilor sau a mobilei. 3) Imbracaminte a unei mobile, realizata din astfel de tesatura. 4) Parte a unui obiect de mobilier acoperita cu asemenea tesatura. [G.-D. tapiseriei] /<fr. tapisserie
BORANGIC, borangicuri, s. n. 1. Fir depanat de pe gogosile viermilor-de-matase. ♦ tesatura facuta din acest fir. 2. (La pl.) Diferite feluri de tesaturi de borangic (1). [Var.: burangic s. n.] – Tc. buruncuk.
BEMBERG subst. tesatura de matase artificiala, folosita pentru lenjerie. – Din fr. bemberg.
BROCART, brocarturi, s. n. tesatura de matase de calitate superioara, inflorata sau ornamentata cu fire de aur ori de argint; frenghie. [Var.: brocat s. n.] – Din fr. brocart.
BURET s. n. 1. Fir de matase naturala, gros si neregulat, obtinut prin macerarea speciala a unor gogosi. 1. tesatura de matase fabricata din acest fir; p. ext. tesatura de bumbac cu fir gros, noduros si poros. – Din fr. bourrette.
CATIFEA, catifele, s. f. tesatura de matase, de lana, de bumbac etc. care prezinta pe fata fire dese cu lungimea mai mica de un milimetru, perpendiculare pe suprafata tesaturii. – Din tc. kadife, ngr. katifes.
SEVAI, sevaiuri, s. n., (Turcism inv.) tesatura de matase cu fire de aur sau de argint. [Var.: suvai, s. n.] – Din tc. sevayi.
TULPAN, tulpane, s. n. 1. Panza (de bumbac, de lana, de matase) cu tesatura foarte subtire si stravezie; muselina. 2. Basma in trei colturi, cu care femeile (de la tara) isi acopera capul. – Din ngr. tulpani.
PECHING s. n. 1. tesatura din matase naturala, cu dungi, realizata din fire de grosimi diferite sau divers colorate. 2. Rasa de rate cu penajul de culoare alba, buna producatoare de carne. [Var.: pechin s. n.] – Din n. pr. Peking.
FASAI, fasai, vb. IV. Intranz. A produce zgomotul caracteristic frunzelor miscate de vant, al hartiei rasfoite, al miscarii unei tesaturi de matase etc. [Var.: fasai, fasii vb. IV] – Fas1 + suf. -ai.
FASAIT s. n. Faptul de a fasai; zgomot produs de frunzele miscate de vant, de iarba taiata de coasa, de hartia rasfoita, de miscarea unei tesaturi de matase; fasaitura. [Var.: fasiit s. n.] – V. fasai.
CUTNIE, cutnii, s. f. (Inv.) tesatura din matase si bumbac. – Din tc. kutni.
MOAR, moaruri, s. n. 1. tesatura de matase ori de bumbac mercerizat, care face ape. 2. (Tel.) Perturbatie vizibila pe ecranul unui televizor constand intr-o retea de linii cu deplasare aleatorie. – Din fr. moire.
TAFTA, taftale, s. f. tesatura de matase lucioasa si neteda, care produce, in miscare, un fosnet caracteristic. [Var.: (inv.) tafta s. f.] – Din tc. tafta. Cf. fr. taf-fetas.
TUL, tuluri, s. n. tesatura de matase, de bumbac sau din fire sintetice foarte fina si stravezie, alcatuita din ochiuri rotunde sau poligonale. [Pr.: tul] – Din fr. tulle.
DEGOMA, degomez, vb. I. Tranz. A face operatia de eliminare totala sau partiala a sericinei din firele sau tesaturile de matase, pentru ca acestea sa capete caracteristici superioare de prelucrare si de calitate. – Din fr. degommer.
SANDAL2 s. n. (Inv.) Numele unei tesaturi de matase din care se faceau obiecte de imbracaminte. – Din tc. sandal „tafta”.
SERJ, serjuri, s. n. tesatura de matase (amestecata cu bumbac) cu firul in diagonala, intrebuintata pentru captusit haine. – Din fr. serge.
BEMBERG n. tesatura de matase artificiala, din care se confectioneaza lenjerie. /<fr. bemberg
BURET n. 1) Fibra textila groasa si neuniforma, obtinuta din deseurile de matase naturala. 2) tesatura din asemenea fibre. /<fr. bourette
GREJ1 adj. invar. 1) (despre firele sau despre tesaturile de matase) Care are culoare naturala. 2) (despre diferite tesaturi) Care are culoarea firului de matase naturala. /<fr. grege
LAME ~uri n. tesatura de matase sau din fibre sintetice ornata cu fire metalice fine in batatura, avand diferite intrebuintari. /<fr. lame
matase ~asuri f. 1) Fibra naturala obtinuta prin depanarea gogosilor de viermi de matase; borangic. 2) tesatura din asemenea fibre; borangic. 3) Fibra textila artificiala care imita firul de borangic. 4) tesatura din asemenea fibre. 5) la pl. Varietati ale acestei tesaturi. 6) (cu sens colectiv) Cantitate mare de obiecte confectionate din asemenea tesatura. ◊ Crescut in ~ crescut in avutie; rasfatat. 7) Totalitate a firelor subtiri, cafenii-galbui, care invelesc stiuletele porumbului si ies din panusi in forma de smoc. ◊ ~asea-broastei sau ~-de-apa specie de alge verzi plutitoare pe suprafata apelor statatoare; matreata. [G.-D. matasii] /<lat. metaxa
MOAR ~uri n. tesatura de matase, cu reflexe lucioase si mate, folosita pentru obiecte vestimentare feminine. [Sil. mo-ar] /<fr. moire
PECHING n. tesatura din matase naturala, cu dungi, confectionata din fire de grosimi si culori diferite. /Din Peking n. pr.
SEVAI ~uri n. inv. tesatura de matase, ornamentata cu fir de aur sau de argint. /<turc. sevai, sevayi
TAFTA ~le n. 1) tesatura de matase lucioasa care fosneste, folosita la confectionarea obiectelor de imbracaminte. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. [Art. taftaua; G.-D. taftalei] /<turc. tafta, pol. tafta, germ. Taft
TUSOR ~uri n. 1) tesatura de matase, rezistenta, folosita la confectionarea parasutelor, umbrelelor etc. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. /<fr. tussor
FRU-FRU s.n. Fosnet usor pe care il produc tesaturile (de matase, mai ales fustele confectionate din matase). ♦ (Fig.) Confuzie, agitatie; entuziasm, avant. // adj. invar. Frivol, usuratic. [Cf. fr. froufrou, it. fru-fru].
LIBERTI s.n. tesatura de matase si bumbac, folosita pentru rochii, bluze etc. [< engl., fr. liberti, cf. Arthur Liberty – fondatorul unui magazin la Londra cu articole orientale].
MATISA vb. I. tr. 1. A impreuna doua franghii, doua cabluri etc. prin impletirea firelor care le compun; matisi. 2. (Text.) A finisa tesaturile de matase artificiala si de celofibra spre a le micsora luciul. [Cf. fr. matir].
PALANCHIN s.n. 1. Litiera, lectica (in Orient). 2. tesatura de matase asemanatoare cu casmirul. [Pl. -ne, -nuri. / < fr. palanquin].
SANTUNG s.n. tesatura de matase naturala. [< fr. chantoung, cf. San-Tung – provincie din China].
BEMBERG s.n. tesatura de matase artificiala, folosita pentru lenjerie. [< fr. bemberg].
BURET s.n. Fire groase si neregulate obtinute din deseuri de matase naturala. ♦ tesatura de matase cu firul gros, neregulat si poros. [Pl. -turi. / < fr. bourrette].
ceatma s.f. (inv.) tesatura fina, matase; basma.
IMPRIMEU s.n. tesatura de matase, de bumbac etc. pe care s-au imprimat desene colorate. [< fr. imprime].
belacoasa (belacoase), s. f. – (Inv.) tesatura de matase. – Var. belecoasa, belicoasa. Fr. belle Ecosse, probabil prin filiera orientala (cf. rus. belekos). Sec. XVIII.
LAME s.n. tesatura de matase, de bumbac sau de lana cu fire metalice fine in batatura. [< fr. lame].
brocard (-duri), s. n. – tesatura de matase, frenghie. Fr. brocart.
MOAR s.n. tesatura de matase cu reflexe lucioase, ondulate. [Pron. moar. / < fr. moire].
buhur (buhururi), s. n. – tesatura de matase. Tc. buhur (Seineanu, II, 21). Inv.
PECHING s.n. 1. tesatura de matase naturala cu dungi, facuta din fire de grosimi diferite sau divers colorate. 2. Rasa de rate cu penajul alb. [Cf. Peking – capitala Republicii Populare Chineze].
ceatma (-ale), s. f. – tesatura de matase. Tc. catma. Sec. XVI, inv.
POPLIN s.n. tesatura de matase amestecata cu lana, cu bumbac sau cu in, care are urzeala mai subtire decat bateala. [< germ. Poplin, fr. popeline].
SERJ s.n. tesatura de matase cu firul in diagonala, intrebuintata mai ales pentru captuseli. [Pl. -juri. / < fr. serge].
ciorcalata s. f. – tesatura de matase rosie. – Var. ciocirlat, socirlat. It. scarlatto, prin intermediul mag. sakarlat (Seineanu, Dict.; DAR). Inv., se conserva in unele poezii populare.
cofterie (cofterii), s. f. – tesatura de matase. – Var. coroftie. Tc. (per.) kofter (Seineanu, II, 140; Berneker 537), cf. pol. kofter, rus. kufteri (Vasmer, I, 707). Sec. XVI., inv.
cors s. n. – tesatura de matase. Probabil din fr. corse „din Corsica”. Lipseste din dictionare, apare la Macedonski, astazi inv.
TUL s.n. tesatura de matase sau de bumbac foarte subtire si usoara. [Pron. tul. / < fr. tulle, cf. Tulle – oras in Franta].
FRU-FRU I. s. n. 1. fosnet usor pe care il produc tesaturile (de matase). 2. (fig.) confuzie, agitatie; entuziasm, avant. II. adj. inv. frivol, usuratic. (< fr. froufrou, it. fru-fru)
MATISA vb. tr. 1. a impreuna doua franghii, cabluri prin impletirea firelor care le compun. 2. a finisa tesaturile de matase artificiala si de celofibra prin micsorarea luciului. (dupa fr. matir)
grudinap (-puri), s. n. (Inv.) tesatura de matase. – Var. grodinap. Fr. gros de Naples, cf. rus. grodenapli.
halali s. m. – tesatura de matase si bumbac. Tc. halali (Seineanu, III, 69). Sec. XVIII, inv.
hataia (-iele), s. f. – tesatura de matase. Tc. hatayi (Seineanu, III, 62). Sec. XVII, inv.
lavdan s. n. – tesatura de matase. Tc. lavdan (Seineanu, III, 73).
martolin (-nuri), s. n. – tesatura de matase pentru captuseli. – Var. martolina, martelina. Fr. marceline. Sec. XIX, inv.
melez s. n. – tesatura de matase amestecata cu bumbac. Tc. melez, din arab. meles „amestec” (Seineanu, II, 256), cf. sb. melez. Sec. XIX, inv.
mucadim s. n. – tesatura de matase. Tc. (arab.) mukadem (Seineanu, III, 82). Sec. XVIII, inv.
sandal (-luri), s. n. – tesatura de matase. Tc. (arab.) sandal. Sec. XVII, inv.
selimie (-ii), s. f. – tesatura de matase. Tc. selimi (Tiktin). Sec. XIX, inv.
ASHIKAGA [asicaga], oras in Japonia centrala (ins. Honshū), in C. Kanto, la N de Tokyo; 167,7 mii loc. (1985). Ind. textila (30 la suta din tesaturile de matase ale tarii), constr. de masini, prelucrarea metalelor. Centru comercial (legume, capsuni).
BEMBERG s. n. tesatura de matase artificiala, folosita pentru lenjerie. – Din fr. bemberg.
BUHARA, oras in Uzbekistan (C.S.I.), pe Amu-Daria; 224 mii loc (1989). Intreprinderi textile (bumbac), alim., de piel. si incalt. Monumente arhitectonice arabe din sec. 10-17. Celebru centru de artizanat de veche traditie (covoare, incrustatii in metal, orfevrarie, tesaturi de matase). Important centru economic si cultural medieval. B. a fost succesiv capitala statului condus de dinastia Seibanizilor (sec. 16), a Emiratului de B. (1747-1920) si a Rep. Populare Sovietice a B. (1920-1924).
ATLAZ, atlazuri, s. n. tesatura de matase cu un sistem de impletire a firelor care ii da un luciu si un desen special, pe o singura fata. [Var.: atlas s. n.] – Tc. atlaz.
TULPAN2, tulpane, s. n. 1. Panza (de bumbac, de lana, de matase) cu tesatura foarte subtire si stravezie. ♦ Basma in trei colturi cu care femeile isi acopera capul. 2. (Rar) Turban. – Ngr. tulpani (< tc.).
SELIMIE s. f. (Inv.) tesatura de matase din care se faceau haine, in special anterie. – Tc. selimie.
CATIFEA, catifele, s. f. tesatura de matase, de lana sau de bumbac, cu dosul neted si cu fata paroasa, ca o blana. – Tc. katifa.
HOMS (HIMS), oras in V Siriei, pe raul Oronte; 558 mii loc. (1994). Important centru comercial si nod de comunicatii. Prelucr. petrolului; ind. textila (tesaturi de matase), a tanantilor, alim. (conserve de fructe, zahar, ulei). Legumicultura. Moschee (1908). In Antichitate s-a numit Emesa.
HERᾹT (HARᾹT), oras in NV Afganistanului, pe Harirūd; 177,3 mii loc. (1988). Nod rutier. Aeroport. Tesaturi de matase si de lana. Covoare. Produse alim. Centru comercial (oi karakul). Intemeiat, potrivit traditiei, de Alexandru Macedon. Monumente de arhitectura din sec. 13-15 (citadela, mausoleu, moschei, palate), majoritatea in ruine.
LAMPAS1 (‹ fr.) s. n. tesatura de matase, originara din China, cu motive decorative, mate pe fond satinat, folosit mai ales la capitonarea pieselor de mobilier.
GHERMESUT, ghermesuturi, s. n. (Inv.) Numele unei tesaturi fine de matase. [Var.: ghermesit s. n.] – Din tc. germsud.
LUSTRIN s. n. tesatura subtire de matase (naturala sau artificiala) sau de bumbac, avand un luciu specific. [Var.: lustrina, s. f.] – Din fr. lustrine, it. lustrino.
ZABRANIC, zabranice, s. n. tesatura fina de matase, de borangic sau de lana (de culoare neagra); val facut dintr-o asemenea tesatura ♦ Spec. Val de doliu; panza care se pune la casa unui mort sau la usa bisericii cand mortul este depus acolo. – Din bg. zabradnik.
MATASICA s. f. tesatura subtire de matase vegetala amestecata cu bumbac. – matase + suf. -ica.
TAPISERIE, tapiserii, s. f. 1. Lucru de mana cusut pe o canava cu lana, cu matase, cu fir. ♦ tesatura din lana sau din matase infatisand subiecte diverse sau teme alegorice, lucrata manual sau la razboi si folosita mai ales la impodobirea peretilor sau a unor mobile. 2. Partea tapisata a unei mobile. [Var.: tapiterie s. f.] – Din fr. tapisserie.
FULAR, fulare, s. n. 1. Fasie dreptunghiulara dintr-o tesatura sau dintr-o impletitura de lana, de matase etc., care se poarta in jurul gatului. 2. tesatura usoara de matase pentru rochii, cravate etc. – Din fr. foulard.
SAL, saluri, s. n. 1. tesatura din lana, matase etc., de diverse forme si dimensiuni, impodobita cu desene, broderii sau franjuri, pe care femeile o poarta pe cap sau pe umeri. ♦ Fular. 2. (Inv.) Stofa fina de lana, fabricata in Orient. ♦ Fasie lunga de sal (2) purtata de barbati, dupa moda orientala, in jurul capului sau al mijlocului; cearsaf (2). – Din tc. sal.
RAMIE s. f. Planta textila cultivata in zonele subtropicale din sud-estul Asiei, ale carei fibre sunt lungi, elastice si rezistente si din care se fac tesaturi fine, dantele, matase artificiala etc. (Boehmeria nivea). [Pr.: -mi-e] – Din fr. ramie.
DESCLEIA, descleiez, vb. I. Tranz. 1. A dezlipi ceea ce este lipit (cu clei). ◊ Refl. S-au descleiat scaunele. 2. A spala si a curata de substante cleioase firele de matase naturala sau tesaturile de bumbac. – Des1- + clei.
SATIN s. n. tesatura deasa de matase, de bumbac, de fibre sintetice etc., cu una dintre fete lucioasa, folosita mai ales pentru captuseli. [Var.: saten s. n.] – Din fr. satin.
FAI faiuri n. 1) tesatura deasa de matase sau de lana, cu dungi mici, transversale in relief, folosita pentru confectionarea obiectelor de imbracaminte. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. /<fr. faille
ZABRANIC ~ce n. 1) tesatura fina de matase, de borangic sau de lana, de culoare neagra. 2) Val dintr-o astfel de tesatura, care se poarta de catre femei pe cap sau se atarna la casa in semn de doliu; val de doliu. /<bulg. zabradnik
FULAR s.n. 1. tesatura usoara de matase. 2. Fasie (dreptunghiulara) de lana, de matase etc. care se poarta in jurul gatului. [Pl. -re, var. fulard s.n. / < fr. foulard].
SATIN s.n. tesatura deasa din matase, bumbac sau din fibre artificiale, lucioasa pe una din fete. [Pl. -ne, -nuri, var. saten s.n. / < fr. satin, cf. ar. Zaitun < Tsai-tung – oras in China].
CREP2 s.n. tesatura subtire, de matase sau de lana, cu suprafata usor incretita. ♦ Bucata neagra dintr-o astfel de tesatura, purtata (la rever) in semn de doliu. [< fr. crepe].
LUSTRIN s.n. tesatura fina de matase sau de bumbac, cu un luciu special. [Var. lustrina s.f. / < fr. lustrine].
CREP s. n. 1. cauciuc natural, alb-galbui si translucid, obtinut prin coagularea latexului cu acid acetic sau formic, pentru talpi la incaltaminte. 2. tesatura subtire de matase sau de lana, cu fata usor incretita. ◊ bucata neagra dintr-o astfel de tesatura purtata (la rever) in semn de doliu. (< fr. crepe)
FULAR s. n. 1. tesatura usoara de matase. 2. fasie de lana, matase etc. care se poarta in jurul gatului. (< fr. foulard)
LUSTRIN s. n. tesatura fina de matase sau de bumbac, cu un luciu special. (< fr. lustrine)
SATIN s. n. tesatura deasa din matase, bumbac sau fibre artificiale, lucioasa pe una din fete, pentru captuseli de imbracaminte; atlaz. (< fr. satin)
SURAH s. n. tesatura usoara de matase, din India. (< fr. surah)
taclit (-te), s. n. – 1. tesatura orientala de matase dungata. – 2. Fisie, cingatoare de matase. Tc. takliht ‹ arab. taklid (Seineanu, II, 341; Lokotsch 1198), cf. bg. taklit. Sec. XIX, inv.
tafta (-ale), s. f. – tesatura lucioasa de matase. – Var. mr. tafta. Tc. (per.) tafta (Seineanu, II, 341; REW 8525), cf. ngr. ταφτᾶς, it. taffeta, fr. taffetas, sp. tafetan, bg., pol., rus. tafta. Sec. XVI.
ZABRANIC, zabranice, s. n. tesatura fina de matase, borangic sau lana (de culoare neagra); val facut dintr-o asemenea tesatura. ♦ Val de doliu; panza neagra care se pune la casa unui mort sau la usa bisericii, cand mortul este depus acolo. – Bg. zabradnik.
DAMASC s. n. tesatura de in, bumbac, matase sau lana, cu desene mari in relief, folosita la confectionarea fetelor de masa, a albiturilor de pat etc. – Din it. damasco, lat. (a)damascus.
VOAL, voaluri, s. n. 1. tesatura fina (transparenta) de matase, bumbac sau fibre sintetice, folosita pentru perdele sau pentru confectionarea unor obiecte vestimentare femeiesti; bucata de tesatura fina, rara, cu care femeile isi acopera capul sau fata; val. 2. Innegrire a unui material fotografic fotosensibil, datorita unui defect de fabricatie sau developarii prelungite, luminii difuze care il impresioneaza accidental etc. – Din fr. voile.
ZENANA, zenanale, s. f. tesatura cu urzeala de matase si bateala de bumbac sau de vigonie, pe o parte lucioasa si pe cealalta scamosata, utilizata la confectionarea unor obiecte de imbracaminte pentru femei. [Var.: zanana s. f.] – Din fr. zenana.
SANGULIE, sangulii, s. f. (Inv. si pop.) tesatura foarte fina (de matase); naframa facuta din aceasta tesatura. – Et. nec.
ZENANA ~le f. tesatura din fire de matase si de bumbac, pe o parte lucioasa si pe cealalta plusata, folosita la confectionarea unor obiecte de imbracaminte pentru femei. [Art. zananaua; G.-D. zenanalei] /<fr. zenana
MADRAS s.n. tesatura cu urzeala de matase si cu batatura de bumbac. [< fr. madras, cf. Madras – oras in India].
ZENANA s.f. tesatura cu urzeala de matase si batatura de bumbac, pe o parte lucioasa si pe cealalta plusata. [< fr. zenana].
DAMASC s. n. tesatura de in, bumbac, matase etc. decorata cu flori si ornamente in relief. (< it. damasco)
MADRAS s. n. tesatura cu urzeala de matase si batatura de bumbac. (< fr. madras)
ZENANA s. f. tesatura cu urzeala de matase si batatura de bumbac, pe o parte lucioasa si pe cealalta plusata. (< fr. zenana)
ZENANA, zenanale, s. f. tesatura cu urzeala de matase si batatura de bumbac, pe o parte lucioasa si pe cealalta plusata. – Fr. zenana.
LARISSA LARISA), oras in partea de E a Greciei, pe raul Pinios; 113,4 mii loc. (1991). Nod de comunicatii. Aeroport. Centru comercial. Ind. mat. de constr., textila (tesaturi de bumbac si matase) si alim. Prelucr. tutunului. Vestigii antice (templu, teatru). Distrus in mare parte de cutremurul din 1941. Intemeiat in sec. 7 iHr., s-a aflat pana in sec. 4 sub stapanirea familiei Alevadi. Cucerit si stapanit de turci (1393-1881), a revenit Greciei (1881), Scena unor lupte sangeroase intre armatele germana si greaca (apr. 1941).
BALONZAID, balonzaide, s. n. 1. tesatura de bumbac sau de matase (impermeabila). 2. Pardesiu de ploaie confectionat dintr-o astfel de panza; balon (4). [Acc. si: balonzaid. – Var.: balonzaide. s. n.] – Din germ. Ballonseide.
PICHET2 s. n. tesatura deasa de bumbac, de matase sau din fibre sintetice, facuta cu doua urzeli diferite, dintre care cea de la suprafata formeaza un desen (geometric) in relief. – Din fr. pique.
SANTUNG s. n. Varietate de tesatura de in sau de matase (naturala), din fire mai groase si neuniforme, care ies in relief pe suprafata tesaturii. – Din fr. chantoung.
MUSELINA, museline, s. f. tesatura de bumbac sau de matase, subtire si stravezie, din care se confectioneaza imbracaminte usoara, perdele etc. ♦ Stofa de lana foarte fina. [Var.: muselin, muslin s. n.] – Din fr. mousseline, pol. muslin, tc. musin.
NIMITEZ, nimitezuri, s. n. (Reg.) tesatura de lana sau de matase subtire ca un val, cu care femeile isi acopera capul. – Cf. rus. nametka.
ETAMINA, etamine, s. f. tesatura de bumbac sau de matase cu impletitura rara. – Din fr. etamine.
RIPS, ripsuri, s. n. tesatura de bumbac sau de matase, cu dungi paralele si inguste, in relief, folosita pentru tapisarea mobilelor si pentru confectionarea unor obiecte de imbracaminte. – Din germ. Rips.
FULAR ~e n. 1) Fasie dreptunghiulara dintr-o tesatura sau dintr-o impletitura, care se poarta in jurul gatului (pentru a-l apara de frig.) 2) tesatura subtire si moale de matase. /<fr. foulard
SANTUNG n. tesatura de in sau de ma-tase, realizata din fire cu variatii de grosime, care ies in relief pe suprafata. /<fr. chantoung
RIPS s.n. tesatura de bumbac sau de matase cu dungi in relief, utilizata mai ales pentru tapisarea mobilelor. [< germ. Rips].
RIPS s. n. tesatura de bumbac sau de matase cu dungi in relief, pentru tapisarea mobilelor. (< germ. Rips)
TAPISERIE/TAPITERIE s. f. 1. tesatura decorativa din lana sau matase, lucrata manual sau la razboi, pentru impodobirea peretilor sau a mobilei. ◊ lucru de mana cusut pe o canapea cu lana, cu matase etc. 2. parte a unei mobile acoperita cu tapiserie (1). (< fr. tapisserie)
ROUBAIX [rube], oras in N Frantei (Flandra), situat in C. Flandrei, pe canalul Roubaix, la 210 km NNE de Paris, 11 km NE de Lille si la 9 km de granita cu Belgia; 96,9 mii loc. (2002). Ind. siderurgica, a constr. de masini (automobile, masini textile), chimica (mase plastice, cauciuc, acid sulfuric, ingrasaminte), textila (tesaturi din lana, bumbac si matase), hartiei, mat. de constr. (ciment), alim. Rafinarie de petrol. Medicamente. Mentionat documentar in 1469 ca centru manufacturier.
GRENADINA, grenadine, s. f. (Rar) Fir de matase naturala intrebuintat la fabricarea dantelelor. ♦ tesatura subtire si transparenta, de bumbac sau de matase, din care se confectioneaza rochii de vara, perdele etc. – Din fr. grenadine.
CREP, crepuri, s. n. 1. Cauciuc natural, de culoare alba-galbuie, din care se fac talpi pentru incaltaminte. 2. tesatura subtire, incretita, din fire de matase sau de lana suprarasucite. ◊ Crep satin = tesatura cu una dintre fete mata si cu cealalta lucioasa. ♦ Bucata dintr-o asemenea tesatura, de culoare neagra, care se poarta la brat, la rever sau la palarie in semn de doliu. – Din fr. crepe.
BALONZAID ~e n. 1) tesatura impermeabila de bumbac sau de matase. 2) Pardesiu de ploaie confectionat dintr-o astfel de tesatura. [Sil. -zaid] /<germ. Ballonseide
CREP1 n. 1) tesatura fina de lana sau de matase, usor incretita. 2) Bucata din aceasta stofa, de culoare neagra, care se prinde la haine in semn de doliu. /<fr. crepe
CREPDESIN n. tesatura fina de lana sau de matase, usor incretita; crep. /<fr. crepe de Chine
ETAMINA ~e f. tesatura rara de bumbac sau de matase pe care se brodeaza. /<fr. etamine
GRENADINA ~e f. 1) Fir de matase naturala rezistent, din care se fabrica dantele si franjuri. 2) tesatura transparenta din bumbac sau din matase, folosita, in special, la confectionarea rochiilor de vara si a perdelelor. /<fr. grenadine
DAMASC s.n. tesatura de in, de bumbac, de matase etc. cu desene in relief. [< it. damasco, cf. Damasc – oras in Asia].
MUSELINA s.f. tesatura fina de bumbac sau de matase transparenta. ♦ Stofa fina de lana. [Var. muslin s.n., muslina s.f. / < fr. mousseline, cf. Mosul – oras in Irak].
na(n)suc s.n. (inv. si reg.) 1. tesatura subtire de bumbac sau de matase. 2. broboada.
ETAMINA s. f. tesatura rara din bumbac, in sau matase, pe care se brodeaza. (< fr. etamine)
MUSELINA s. f. tesatura fina de bumbac sau de matase, transparenta. ◊ stofa fina de lana. (< fr. mousseline)
muselina (museline), s. f. – tesatura fina din bumbac, lina sau matase. Fr. mouselline, din tc. mosuli, de la Mosul, de unde si dubletul mosul (var. mosul) s. n. (inv., muselina), cf. Seineanu, III, 87; Lokotsch 1484.
NANSUC s. n. (Rar) tesatura foarte subtire de bumbac sau de matase. – Din fr. nansouk.
matase, (1) matasuri, s. f. 1. Fibra textila naturala de borangic prelucrat. ♦ Fibra textila vegetala sau sintetica fabricata prin diverse procedee chimice si avand proprietati asemanatoare cu cele ale firului de borangic. ♦ tesatura fina, cu desime mare si greutate mica, executata din astfel de fibre; (la pl.) varietati de tesaturi din aceste fibre. ◊ Loc. adj. De matase = matasos, lucios, moale. ◊ Expr. Crescut in matase = crescut in avutie, in belsug; rasfatat, cocolosit. ♦ Ata de matase (1). 2. (Bot.; cu sens colectiv) Fire subtiri, cafenii-galbui, care invelesc stiuletele porumbului si care ies din panusi in forma de smoc. 3. Compuse: (Bot.) matasea-broastei = denumire data unor alge verzi, filamentoase, care formeaza mase plutitoare la suprafata apelor dulci statatoare; matasea-bradului = matreata-de-arbori. [Pr.: (reg.) matasa] – Lat. metaxa.
SCAMA, scame, s. f. 1. Fir subtire si scurt, destramat dintr-o tesatura (de bumbac, de lana sau de matase). ♦ (Cu sens colectiv) Fibre textile foarte scurte si subtiri, rezultate in cursul proceselor tehnologice din filaturi, intrebuintate in scopuri industriale (ca straturi termoizolatoare, la fabricarea vatei medicinale etc.) 2. (Inv.; cu sens colectiv) Fire destramate dintr-o panza uzata, scamosate si intrebuintate la pansamente, in loc de vata sau tifon. 3. (La pl.) Puf al unor plante. – Et. nec. Cf. lat. squama.
JERSEU ~uri n. 1) tesatura elastica, tricotata din lana, bumbac sau matase, folosita la confectonarea obiectelor de imbracaminte; tricot. 2) Obiect de imbracaminte tricotat, lung pana la brau si deschis in fata, de obicei cu maneci lungi, purtat peste bluza sau rochie. [Pl. jersee] /<fr. jersey
PAIOARA ~e f. 1) tesatura fina de in, de bumbac sau de matase. 2) Val confectionat dintr-o astfel de tesatura. /<lat. palliola
TRICOT ~uri n. 1) tesatura elastica tricotata din lana, bumbac sau matase, folosita pentru confectionarea obiectelor de imbracaminte; jerseu. 2) la pl. Varietati ale acestei tesaturi. ~uri ripsate. /<fr. tricot
VOAL ~uri n. 1) tesatura foarte fina si transparenta din bumbac, matase sau fibre sintetice, folosita la confectionarea obiectelor vestimentare femeiesti. 2) la pl. Varietati ale acestei tesaturi. 3) Bucata din aceasta tesatura folosita de femei pentru a-si acoperi fata sau capul; val. 4) Pata neagra pe un material fotografic, aparuta in urma unui defect de fabricatie sau de utilizare. [Monosilabic] /<fr. voile
ETAMINA s.f. tesatura rara facuta din bumbac sau din matase. [< fr. etamine].
NANSUC s.n. (Text.) tesatura foarte subtire de bumbac sau de matase. [< fr. nansouk].
BEMBERG s. n. fir de matase artificiala prin extrudarea solutiei de celuloza. ◊ tesatura imprimata, pentru lenjerie. (< fr. bemberg)
NANSUC s. n. tesatura foarte subtire de bumbac sau de matase. (< fr. nansouk)
RABANA (‹ fr.) s. f. tesatura dungata, impermeabila, obtinuta din rafie, care se foloseste la confectionarea imbracamintii (in Africa) sau (prin adaugarea in tesatura a fibrelor de bumbac ori de matase) ca material pentru perdele, ca panza de cort etc.
JERSEU, jerseuri (jersee), s. n. 1. Obiect de imbracaminte tricotat sau impletit, din lana, din bumbac etc., de obicei cu maneci lungi si deschis in fata, care acopera partea de sus a corpului. 2. tesatura elastica tricotata, de lana, de bumbac, de matase etc., din care se fac obiecte de imbracaminte; tricot. – Din fr. jersey.
PAIOARA, paioare, s. f. (Reg.) tesatura fina de in, de bumbac sau de matase; val subtire. [Pr.: pa-ioa-] – Lat. palliola.
salamangea (-ele), s. f. – tesatura orientala fina. – Var. salamagea. Tc. sam-alacasi „matase de Damasc” (Bogrea, Dacor., I, 286). Inv.
BRAU, (I) braie, (II) brauri s. n. I. 1. Cingatoare lata de lana, de piele, de matase etc. pe care o poarta taranii. ♦ Fasie de tesatura (de lana), de blana etc. pe care o poarta in jurul mijlocului (sub imbracaminte) unii oameni suferinzi. ♦ Cingatoare lata pe care o poarta preotii ca semn al unui grad ierarhic sau in timpul slujbei. 2. Parte a corpului omenesc pe care o incinge braul (II); mijloc. 3. Ornament care inconjura usile, ferestrele, fatadele etc. unei case. 4. Sir, lant (muntos, deluros etc.). II. (Cor.) Braulet (2). [Var.: (pop.) brana s. f.] – Cf. alb. bres, brezi.
JERSEU s. n. 1. tesatura elastica de lana, de fire sintetice, bumbac sau matase. 2. obiect de imbracaminte impletit din lana sau bumbac, peste partea de sus a corpului. (< fr. jersey)
GRENADINA s. f. I. 1. fir de matase naturala foarte rezistent si mat, pentru dantele si franjuri. 2. tesatura subtire pentru rochii de vara, pentru perdele. II. sirop cu zeama de rodie. (< fr. grenadine)
GRENADINA s.f. 1. Fir de matase naturala foarte rezistent si mat, intrebuintat pentru dantele si franjuri. ♦ tesatura subtire pentru rochii de vara, pentru perdele etc. 2. Sirop facut cu zeama de rodie. [< fr. grenadine].
JERSEU s.n. 1. tesatura elastica de lana, de fire sintetice, de bumbac sau de matase, din care se fac obiecte de imbracaminte. 2. Obiect de imbracaminte impletit din lana sau din bumbac, care se poarta peste partea de sus a corpului. V. pulover. [Pron. -seu, pl. -euri, var. jerse s.n. / < fr. jersey].
TRAMA, trame, s. f. Fir de matase, relativ gros si afanat, intrebuintat in urzeala sau in batatura unor tesaturi. ♦ Fig. Intriga a unei opere literare. ♦ Fig. (Livr.) Plan ascuns, intriga, complot. – Din fr. trame, lat. trama.
BEMBERG (‹ fr.) s. m. 1. Fir de matase artificiala obtinut prin extruderea solutiei de celuloza fabricata anterior prin procedeul cuproamoniacal. 2. tesatura imprimata, fabricata din fire de b. (1).
ESARFA ~e f. 1) Fasie dintr-o tesatura fina, purtata ca podoaba la gat sau pe umeri, mai ales, de femei. 2) Banda de matase sau de stofa care se poarta pe piept in diagonala ca semn al unei demnitati sau functii. 3 ) Banda purtata pe dupa gat pentu a imobiliza o mana bandajata. [G.-D. esarfei] /<fr. echarpe
ECUSON s. n. 1. mica bucata de stofa sau de matase cusuta pe o uniforma militara indicand arma, unitatea etc. ◊ mica piesa de plastic, de metal sau tesatura, purtata ca legitimatie la locul de munca, la congrese etc. 2. stema blazon. 3. placa de metal sau alt material in forma de scut, care poarta anumite insemne. ◊ loc incadrat de decoratii si ornamente pe care se sculpteaza piese heraldice sau inscriptii. (< fr. ecusson)
CHAPPE (cuv. fr.) [sap] subst. matase naturala extrasa din gogosi cu defecte si folosita, sub forma de fire de batatura; la unele tesaturi, la fabricarea catifelei, a atei de cusut si de brodat, a snururilor etc.
LIZIERA, liziere, s. f. 1. Margine a unei paduri unde se interfereaza padurea cu terenul neimpadurit. 2. Fasie ingusta de stofa, de matase etc. aplicata ca garnitura la cusaturile sau la indoiturile unui obiect de imbracaminte. 3. Margine longitudinala a unei bucati de tesatura, pe care se imprima marca fabricii si calitatea tesaturii. [Pr.: -zi-e-] – Din fr. lisiere.
SIRET1, sireturi, s. n. 1. Bentita ingusta de bumbac, tesuta tubular sau in fasie, care, petrecuta prin butoniere speciale, serveste pentru a lega sau a strange incaltamintea sau diferite obiecte de imbracaminte. ♦ Fasie ingusta si groasa de tesatura sau de impletitura, folosita pentru intarirea unor cusaturi in croitorie sau pentru ornamentarea imbracamintei. 2. Sfoara de bumbac (imbracata in matase colorata sau in fir) rasucita in doua sau in trei si intrebuintata mai ales ca ornament la imbracaminte; gaitan, ceapraz, brandenburg; snur. – Din tc. serit.
SIRET1 ~uri n. 1) Snur cu care se incheie incaltamintea sau unele obiecte vestimentare. 2) Fasie ingusta de tesatura sau de impletitura cu care se intaresc cusaturile hainelor sau care serveste ca ornament la unele piese vesti-mentare. 3) Sfoara de bumbac, de matase, de lana sau de metal, folosita ca ornament pentru unele obiecte (uniforme militare, draperii, tapiterii etc.); ceapraz; snur; gaitan; brandenburg. /<turc. serit
CRAVATA, cravate, s. f. Accesoriu al imbracamintei (barbatesti), constand dintr-o fasie ingusta de stofa, de matase etc. care se innoada la gat si ale carei capete sunt de obicei lasate sa atarne pe piept. ◊ (Iesit din uz) Cravata rosie (sau de pionier) = bucata de tesatura de culoare rosie, de forma triunghiulara pe care o purtau la gat pionierii. – Din fr. cravate.
TRESA s.f. 1. Siret din fire de lana, de matase sau de metal, ori banda de metal purtate pe uniforme pentru a indica gradul. 2. Impletitura din trei fire intrebuintata la confectionarea chingilor de pe bordul navelor. ♦ Impletitura cu aceeasi tesatura, care se intrebuinteaza in electrotehnica etc. 3. (Arhit.) Ornament in forma de impletitura de trei benzi. [< fr. tresse].
