Rezultate din textul definițiilor
HARLOSTEA, harlostele, s. f. Plan inclinat de scanduri acoperit cu o tesatura de lana scamosata, care serveste la retinerea firisoarelor de aur din nisipurile aurifere spalate cu apa. – Et. nec.
PERNITA, pernite, s. f. I. 1. Diminutiv al lui perna (1); pernuta (1), pernioara, pernisoara; spec. puisor. 2. (Urmat adesea de determinarea „de ace”) Saculet de diferite forme, umplut cu calti, vata, nisip etc., in care se infig, pentru a fi pastrate, ace si bolduri; pernuta (2). ♦ Piesa confectionata din vata de croitorie, care se aplica la umerii unor obiecte de imbracaminte (sacouri, paltoane, taioare) pentru a da imbracamintei respective forma corespunzatoare umarului. ♦ Mica perna (1) confectionata din tesatura de lana sau de bumbac, cusuta cu sarma subtire de cupru, montata in cutia de osie inferioara a vehiculelor de cale ferata si folosita la ungerea fusului osiilor. II. (In forma perinita) Dans popular in care un baiat iese in centrul horei, isi alege din hora o fata cu care ingenuncheaza (pe o perna sau o batista) si o saruta, fata urmand sa faca in continuare acelasi lucru cu alt baiat; melodie dupa care se executa acest dans. [Var.: perinita s. f.] – Perna + suf. -ita.
PIUA, piuez, vb. I. Tranz. A da o tesatura de lana la piua (1). [Pr.: pi-ua] – Din piua.
stezui, stezui si stezuiesc, vb. IV (reg.; despre tesatura de lana) a prelucra la steza (la piua); a steza.
HOMESPUN HAUM-SPoN/ s. n. tesatura de lana ecosez, la razboiul de tesut manual, din care se confectioneaza haine pentru femei. (< engl. homespun)
PRINCE-DE-GALLES [PRENS Do GAL] s. n. tesatura de lana cu linii intretaiate, care formeaza un fel de carouri. (< fr. prince-de-galles)
TARTAN s. n. 1. tesatura de lana sau bumbac, cadrilata, in Scotia. ◊ sal, pled din astfel de stofa. 2. material special din mastic sintetic elastic, pentru impermeabilizarea si marirea rezistentei pistelor atletice si a terenurilor sportive la intemperii. (< fr. tartan)
VELUR s. n. 1. catifea. ◊ tesatura de lana cu aspect de catifea. 2. piele groasa catifelata, din care se confectioneaza fete de pantofi, posete etc. (< fr. velours)
CELOlana f. 1) Fibra textila artificiala, folosita ca inlocuitor al lanii. 2) tesatura fabricata din astfel de fibra. /celo[fibra] + lana
HAMADᾹN, oras in NV Iranului, la poalele masivului Elvend, la 1.650 m alt; 406,1 mii loc. (1994). Important centru comercial (lana, piei, fructe uscate). Covoare, stofe de lana, tesaturi din bumbac, pielarie, produse alim. (vinuri). Mausoleul Gombad-e’Alavῑyān (sec. 12, reconstruit in sec. 14). In antichitate s-a numit Ecbatana.
BRAU, (I) braie, (II) brauri s. n. I. 1. Cingatoare lata de lana, de piele, de matase etc. pe care o poarta taranii. ♦ Fasie de tesatura (de lana), de blana etc. pe care o poarta in jurul mijlocului (sub imbracaminte) unii oameni suferinzi. ♦ Cingatoare lata pe care o poarta preotii ca semn al unui grad ierarhic sau in timpul slujbei. 2. Parte a corpului omenesc pe care o incinge braul (II); mijloc. 3. Ornament care inconjura usile, ferestrele, fatadele etc. unei case. 4. Sir, lant (muntos, deluros etc.). II. (Cor.) Braulet (2). [Var.: (pop.) brana s. f.] – Cf. alb. bres, brezi.
BUTONARE s. f. Procedeu de apretare a tesaturilor de lana, prin care fibrele sunt aglomerate sub forma de bobite pe una dintre suprafete in scopul obtinerii unui anumit aspect. – Din buton.
FLAUS s.n. tesatura de lana cu suprafata foarte scamosata. [Sil. fla-us] – Din germ. Flausch.
ZADIE, zadii, s. f. tesatura de lana in costumul popular taranesc feminin din unele regiuni, decorata cu dungi late negre, alternand cu altele rosii sau portocalii si purtata ca fusta, o parte in fata si cealalta in spate. – Cf. ucr. zady „inapoi, in spate”.
POSTAV, (2) postavuri, s. n. 1. tesatura de lana groasa, adesea paroasa, din care se confectioneaza imbracaminte, paturi etc. 2. (La pl.) Diferite sortimente de postav (1) sau de confectii de postav. [Pl. si: postavuri] – Din sl. postavu.
TAPISERIE, tapiserii, s. f. 1. Lucru de mana cusut pe o canava cu lana, cu matase, cu fir. ♦ tesatura din lana sau din matase infatisand subiecte diverse sau teme alegorice, lucrata manual sau la razboi si folosita mai ales la impodobirea peretilor sau a unor mobile. 2. Partea tapisata a unei mobile. [Var.: tapiterie s. f.] – Din fr. tapisserie.
VELUR, s. n. 1. Catifea. ♦ tesatura din lana de calitate superioara, supusa unor procese tehnologice, datorita carora capata aspect de catifea. 2. Piele tabacita de taurine, scamosata pe una dintre parti si folosita mai ales pentru fete de incaltaminte. [Var.: (inv.) velura s. f.] – Din fr. velours.
PIUA, pive, s. f. 1. Instalatie sau masina folosita pentru impaslirea tesaturilor de lana prin frecarea si presarea lor intre doi cilindri rotitori si prin lovirea lor cu ciocane de lemn intr-un mediu cald si umed. 2. Vas de lemn, de metal sau de piatra de diverse forme si marimi, cu peretii si cu fundul gros, in care se piseaza diverse substante sau corpuri solide. 3. Parte a steampului in care se zdrobeste un minereu. 4. Scobitura in piesa unei instalatii, care serveste la fixarea sau la rotirea altei piese din instalatia respectiva. 5. (Inv. si reg.) Mortier. 6. (Pop.; in expr.) A se pune piua (sau in piua) = a se ghemui pentru a servi ca treapta cuiva care vrea sa ajunga la un loc inalt sau pentru a lua pe cineva in carca. [Pr.: pi-ua. – Pl. si: piue. – Var.: (inv. si reg.): piva s. f.] – Lat. *pilla.
PRINCE DE GALLES subst. tesatura de lana cu linii fine incrucisate care formeaza carouri intr-o tenta uniforma, pe un fond deschis. [Pr.: prens de gal] – Cuv. fr.
SAL, saluri, s. n. 1. tesatura din lana, matase etc., de diverse forme si dimensiuni, impodobita cu desene, broderii sau franjuri, pe care femeile o poarta pe cap sau pe umeri. ♦ Fular. 2. (Inv.) Stofa fina de lana, fabricata in Orient. ♦ Fasie lunga de sal (2) purtata de barbati, dupa moda orientala, in jurul capului sau al mijlocului; cearsaf (2). – Din tc. sal.
STOFA, stofe, s. f. tesatura de lana sau de fibre sintetice, mai groasa decat panza, intrebuintata pentru confectionarea imbracamintei, pentru tapisarea mobilei etc. ♦ Fig. (Cu determinari introduse prin prep. „de”) Predispozitie, aptitudine, talent. ◊ Expr. A avea stofa = a avea calitati deosebite (intr-un anumit domeniu). [Var.: stofa s. f.] – Din germ. Stoff, it. stoffa.
NIMITEZ, nimitezuri, s. n. (Reg.) tesatura de lana sau de matase subtire ca un val, cu care femeile isi acopera capul. – Cf. rus. nametka.
TIBET s. n. (Inv.) Numele unei tesaturi de lana. – Din germ. Tibet, fr. tibet.
DECATA, decatez, vb. I. Tranz. A aplica tesaturilor de lana un tratament prin supunerea lor la actiunea aburului sau a apei fierbinti, in vederea imbunatatirii calitatii si a maririi stabilitatii dimensionale. – Din fr. decatir.
RATINARE, ratinari, s. f. Operatie de finisare prin care fibrele scamosate de pe suprafata tesaturilor de lana se strang si se rasucesc in noduri sau se ordoneaza in valuri. – V. ratina.
SHODDY s. n. Material fibros obtinut prin destramarea resturilor de fire si de tesaturi de lana, folosit ca amestec in filatura de lana cardata. [Pr.: sodi]- Cuv. engl.
COVERCOT, covercoturi, s. n. Stofa fina de lana, cu tesatura deasa, folosita la confectionarea pardesielor, hainelor, taioarelor etc. – Din engl. cover-coat.
FIR ~e n. 1) Produs obtinut prin toarcerea fibrelor textile (naturale sau artificiale) folosit la fabricarea tesaturilor. ~ de lana. ◊ ~ de par fibra tare, de origine epiteliala, care creste pe pielea omului si a animalelor. ~ cu plumb fir prevazut la unul din capete cu o greutate metalica, folosit pentru determinarea directiei verticale. A se tine (sau a-i sta, a-i atarna) cuiva viata numai intr-un ~ de ata (sau de par) a) a se afla intr-o situatie foarte nesigura; b) a fi in pericol de moarte; c) a trage sa moara. 2) fig. Linie subtire, neintrerupta. ~ de fum. 3) Ata metalica (de aur, de argint etc.), folosita la impodobirea unor obiecte de imbracaminte. Haina cusuta cu ~. 4) Fibra provenita din secretia unor animale (paianjeni, omizi etc.). 5) Linie electrica prin care se transmite energia. 6) fig. Continuitate neintrerupta; desfasurare continua; curs; mers. ~ul gandurilor. 7) Fiecare dintre partile componente ale unei totalitati de elemente omogene. ~ de busuioc. 8) fig. Cantitate neinsemnata. ~ de faina. /<lat. filum
A FLAUSA ~ez tranz. (tesaturi de lana) A supune unei prelucrari speciale, dand un aspect pufos si moale; a scamosa. /Din flaus
GALON2 ~oane n. 1) Fasie de stofa sau banda de metal care se prinde pe epoletii sau pe maneca unei uniforme (militare) pentru a indica gradul. 2) Siret dintr-o tesatura (matase, lana etc.) cusut ca podoaba la haine sau la palarii. /<fr. galon
A PIUA ~ez tranz. (tesaturi de lana) A da la piua. [Sil. pi-ua] /Din piua
RATINARE ~ari f. Operatie de rasucire a fibrelor scamosate de pe fata unei tesaturi de lana, pentru a-i da un aspect buclat sau valuros. /v. a ratina
TARTAN1 ~e n. 1) tesatura de lana sau de bumbac cu carouri mari, divers colorate (foarte raspandita in Scotia). 2) Obiect (sal sau pled) confectionat dintr-o astfel de tesatura. /<fr. tartane
TIBET ~uri n. 1) tesatura de lana divers colorata. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. /<turc. tibet
VELUR n. 1) tesatura de lana, care, in urma unor procese tehnologice, capata aspect de catifea. 2) Piele de calitate superioara, cu fata scamoasa, folosita la confectionarea incaltamintei si a unor articole de galanterie. /<fr. velours
ZIBELINA ~e f. 1) Mamifer carnivor de talie medie, apreciat pentru blana lui preti-oasa; samur. 2) Blana a acestui mamifer. 3) tesatura de lana asemanatoare cu blana acestui mamifer. /<fr. zibeline
BUTONARE s.f. 1. Actiunea de a butona; butonaj. 2. Procedeu de apretare a tesaturilor de lana, prin care fibrele sunt aglomerate sub forma de bobite pe una dintre suprafete, pentru a se obtine un anumit aspect. [< butona].
CRABARE s.f. (Text.) Operatia de fixare a dimensiunilor tesaturilor de lana. [Dupa germ. Kraben, engl. crabbing].
VELUR s.n. 1. Catifea. ♦ tesatura de lana cu aspect de catifea. 2. Piele groasa catifelata, din care se confectioneaza fete de pantofi, posete etc. [< fr. velours, cf. lat. villosus – acoperit cu par].
chitele s.f. pl. (reg.) bucata de tesatura din lana, cu ciucuri in poale, purtata de banatence inapoi (in fata avand catrinta); opreg.
salon s.n. (inv.) postav de lana sau tesatura speciala de bumbac folosita la confectionarea incaltamintei de vara.
steza, stezez, vb. I (reg.; despre tesaturi de lana) a prelucra la steaza (piua); a stezui.
tibet s.n. (inv.) 1. numele unei tesaturi de lana de oaie din Tibet. 2. basma neagra de satin.
STOFA s.f. tesatura de lana, de fire sintetice etc. mai groasa ca panza; postav. ♦ (Fig.) Dispozitie, talent, aptitudini. [Var. stofa s.f. / < it. stoffa, germ. Stoff].
TARTAN s.n. 1. tesatura de lana sau bumbac, cadrilata, folosita in Scotia. ♦ Sal sau pled confectionat dintr-o astfel de stofa. 2. Material special din mastic sintetic elastic folosit pentru impermeabilizarea si marirea rezistentei pistelor atletice si a terenurilor sportive la intemperii. [< fr. tartan].
BUTONARE s. f. 1. actiunea de a butona; butonaj. 2. procedeu de apretare a tesaturilor de lana, prin care fibrele sunt aglomerate sub forma de bobite pe una dintre suprafete, pentru un anumit aspect. (< butona)
CRABARE s. f. operatie de fixare a dimensiunilor tesaturilor de lana, prin scufundarea intr-un bazin cu apa fiarta. (dupa germ. Kraben, engl. crabbing)
SHODDY [SODI] s. n. material fibros prin destramarea resturilor de fire si de tesaturi de lana, material de amestec in filatura de lana cardata. (< engl. shoddy)
STOFA s. f. 1. tesatura din lana, din fire sintetice etc. mai groasa ca panza; postav. 2. (fig.) talent, aptitudine. ♦ a avea ~ = a avea calitati deosebite. (< germ. Stoff, it. stoffa)
BOIANGIU, boiangii, s. m. Vopsitor de lana si tesaturi. – Tc. boyacı.
KARAMANI (‹ tc.) s. n. (ARTA Pop.) Tehnica de tesut la razboi, folosita pentru decorarea tesaturilor de tip chilim, raspandita indeosebi in tarile arabe, utilizata si in Romania, mai ales pentru tesaturile din lana cu decor geometric.
LUND, oras in SSV Suediei, la 17 km NE de Malmo; 96,6 mii loc. (1996). Nod feroviar. Ind. textila (tesaturi din lana si bumbac), a hartiei si alim. (zahar, produse lactate etc.). Universitate (1668). Muzeu de istorie. Catedrala Sankt Peters (1080-114), in stil romanic. Fundat in 1020 de regele danez Knut cel Mare.
ROUBAIX [rube], oras in N Frantei (Flandra), situat in C. Flandrei, pe canalul Roubaix, la 210 km NNE de Paris, 11 km NE de Lille si la 9 km de granita cu Belgia; 96,9 mii loc. (2002). Ind. siderurgica, a constr. de masini (automobile, masini textile), chimica (mase plastice, cauciuc, acid sulfuric, ingrasaminte), textila (tesaturi din lana, bumbac si matase), hartiei, mat. de constr. (ciment), alim. Rafinarie de petrol. Medicamente. Mentionat documentar in 1469 ca centru manufacturier.
SALCIUA, com. in jud. Alba, situata in depresiunea omonima,la poalele NV ale m-tilor Trascau si cele SE ale Muntelui Mare, in zona de confl. a raului Salciuta cu Ariesul; 1.712 loc. (2005). Resed. com. S. este satul Salciua de Jos, atestat documentar in 1365. Halte de c. f. (in satele Salciua de Jos si Salciua de Sus). Centru de tesaturi din lana si de cojocarit (in satul Salciua de Jos). Oierit. Pomicultura. Muzeu cu colectii de istorie locala, de costume populare, icoane pe sticla, carti vechi, obiecte de uz gospodaresc. In satul Sub Piatra se afla biserica de lemn Cuvioasa Parascheva (1798, cu picturi pe peretii interiori din sec. 19), iar in satul Valea Larga biserica de lemn cu dublu hram – Sf. Treime si Sf. Ilie (1782). In arealul com. S. se afla pestera Huda lui Papara si pestera de la Grosi, declarate monumente ale naturii.
ABA2, abale, s. f. tesatura groasa de lana, de obicei alba, din care se confectioneaza haine taranesti; dimie, panura. – Din tc. aba.
CAMGARN s. n. Stofa de calitate superioara, din fire netede de lana, cu o tesatura speciala. – Din germ. Kammgarn.
TOL2, toluri, s. n. (Pop.) tesatura groasa de lana, de canepa sau de bumbac, folosita la tara ca patura, ca velinta sau pentru asternut pe jos. – Din ngr. tsoli, tsuli.
DIMIE s. f. tesatura groasa de lana (alba), folosita la confectionarea hainelor taranesti; aba, panura. – Din tc. dimi.
SORT, sorturi, s. n. 1. Obiect de imbracaminte pe care il poarta dinainte, peste haine, femeile, muncitorii etc. in timpul lucrului, pentru a-si proteja imbracamintea. 2. Obiect de imbracaminte (cu maneci) care face parte din uniforma scolarilor si care se poarta peste haine. 3. (In portul popular femeiesc) tesatura dreptunghiulara din lana sau din bumbac, de obicei impodobita cu broderii, care se poarta peste fusta. – Din germ. Schurz.
FLANELA, flanele, s. f. 1. tesatura usoara de lana sau bumbac, moale si pufoasa. 2. Imbracaminte de lana (mai rar de bumbac), tricotata in forma de pieptar sau de camasa scurta. 3. Pulover. [Var.: (pop.) flanea s. f., flanel s. n.] – Din fr. flanelle.
FOTA, fote, s. f. 1. Parte componenta a costumului popular romanesc (bogat ornamentata) purtata de femei, formata dintr-o tesatura dreptunghiulara de lana care se petrece in jurul corpului, tinand locul fustei, sau din doua bucati de stofa acoperind partea din fata a corpului (ca un sort) si pe cea din spate. 2. (Rar) Sort purtat de carciumari, de ospatari etc. – Din tc. fota.
PERNA, perne, s. f. 1. Obiect confectionat din doua bucati dreptunghiulare sau patrate de tesatura de bumbac, lana etc., cusute intre ele, avand in interior fulgi, lana, puf etc., si pe care, de obicei, cineva isi pune capul cand se culca. ◊ Perna electrica = obiect in forma de perna (1) plata, in care se gasesc rezistente electrice izolate si releuri de protectie, intrebuintat ca termofor. Perna de calcat = ustensila auxiliara asemanatoare cu perna (1), care se foloseste la calcatul obiectelor de imbracaminte, in special al manecilor, pieptilor, umerilor. 2. Obiect de tapiterie format dintr-un fel de sac umplut cu par, cu iarba-de-mare etc., adesea prevazut cu arcuri, care se asaza pe scaune, pe bancile unui automobil etc. 3. (In sintagma) Perna de aer = curent de aer antrenat intre doua suprafete aflate in miscare relativa si care serveste ca lubrifiant. [Var.: (pop.) perina s. f.] – Din scr. perina.
COVOR, covoare, s. n. tesatura groasa de lana, de bumbac etc. (cu figuri si desene de diferite culori), folosita pentru impodobirea incaperilor. – Din rus. kovior, ucr. kover.
LENAJ, lenajuri, s. n. tesatura subtire de lana. – Din fr. lainage.
TARTAN, tartane, s. n. 1. tesatura speciala din lana sau din bumbac, cu carouri mari, divers colorate, folosita in Scotia. 2. Sal sau pled facut din tartan (1). 3. Material special din mastic sintetic elastic, folosit pentru amenajarea pistelor atletice si a terenurilor sportive in vederea impermeabilizarii si a maririi rezistentei lor la intemperii. – Din fr. tartan.
SAIA3, saiele, s. f. (Inv. si pop.) tesatura (subtire) de lana. ♦ Imbracaminte confectionata din aceasta tesatura. [Pr.: sa-ia] – Din tc. saya.
SUMAN, sumane, s. n. 1. Haina taraneasca lunga (pana la genunchi), facuta din panura, dimie, postav gros etc. (bogat ornamentata cu gaitane); tundra, zeghe, dulama (1). 2. tesatura groasa de lana lucrata in casa, din care se fac sumane (1); panura, aba, dimie. [Pl. si: (2, m.) sumani. = Var.: sucman s. n.] – Din bg. sukmanu.
BATATURA ~i f. 1) Loc batatorit din fata caselor (taranesti), unde nu creste iarba; curte. 2) Portiune de piele (pe corpul omului sau al animalelor) intarita si ingrosata sub actiunea unor factori externi nocivi. Palme pline de ~i. ◊ A calca (pe cineva) pe ~ a atinge (pe cineva) unde-l doare; a supara tare. 3) Firele care se introduc cu suveica prin rostul urzelii pentru a obtine tesatura; bateala. ~ de lana. /<lat. battitura,
CANURA f. Fibre scurte ramase dupa daracit si folosite la confectionarea tesaturilor groase. ~ de lana. ~ de canepa. /<lat. cannula
CASMIR ~uri n. 1) Rasa de capre, originare din Casmir si Tibet, crescute pentru lana moale si matasoasa. 2) tesatura confectionata din lana acestor capre. /<fr. cachemire
CERGA ~gi f. tesatura confectionata din lana colorata, cu late si cu desene, avand diverse intrebuintari. [G.-D. cergii] /<turc. cerge
CREP1 n. 1) tesatura fina de lana sau de matase, usor incretita. 2) Bucata din aceasta stofa, de culoare neagra, care se prinde la haine in semn de doliu. /<fr. crepe
CREPDESIN n. tesatura fina de lana sau de matase, usor incretita; crep. /<fr. crepe de Chine
PATURA ~i f. 1) Invelitoare dintr-o tesatura groasa (de lana, de bumbac, de par etc.). 2) Material intins aproximativ uniform pe o suprafata sau intre doua suprafete; strat. ◊ ~ sociala totalitate a membrilor unei societati caracterizati prin anumite trasaturi comune. [G.-D. paturii] /<lat. pittula
POCLADA ~azi f. reg. Obiect confectionat dintr-o tesatura casnica de lana nevopsita, mitoasa, servind ca patura sub saua calului, ca invelitoare sau ca asternut. /<sl. pokladau
PONEAVA ~evi f. reg. 1) tesatura groasa de lana, bumbac etc. din care se fac macaturi, covoare, cearsafuri. 2) Obiect confectionat din aceasta tesatura. /<sb. ponjava
SATRANCA ~ce f. pop. Obiect con-fectionat dintr-o tesatura groasa de lana, avand desene in forma de carouri, folosit ca asternut. /<turc. satranc
SIAC ~uri n. inv. 1) tesatura aspra din lana, din care se confectioneaza haine barbatesti de iarna. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. 3) Haina confectionata dintr-o astfel de tesatura. [Sil.: si-ac; Pl. si: siace] /< turc. sayak
ZEGHE ~i f. inv. 1) Haina lunga si larga, confectionata din postav sau din piele de oaie (impodobita cu gaitan negru), pe care o purtau taranii. 2) tesatura groasa de lana (de obicei alba) care se producea in gospodariile taranesti si din care se confectionau haine; panura; aba; dimie. [G.-D. zeghii] /Orig. nec.
PALMERSTON s.n. tesatura dubla din lana si bumbac, folosita ca stofa de palton. [< (Henry Temple – viconte de) Palmerston, om politic englez din sec. XIX].
VELUTINA s.f. tesatura fina de lana sau de bumbac, avand infatisarea plusului. [< fr. valoutine].
COVERCOT s.n. Stofa de lana, avand o tesatura deasa. [< engl., fr. covercoat].
FLANELA s.f. 1. tesatura usoara de lana, moale si pufoasa. 2. Obiect de imbracaminte care acopera bustul si care este tricotat din lana. [Var. flanea s.f., flanel s.n. / < fr. flanelle].
parafoc s.n. (reg.) culoare galbena-portocalie, folosita la vopsirea lanii si a tesaturilor.
JERSEU s.n. 1. tesatura elastica de lana, de fire sintetice, de bumbac sau de matase, din care se fac obiecte de imbracaminte. 2. Obiect de imbracaminte impletit din lana sau din bumbac, care se poarta peste partea de sus a corpului. V. pulover. [Pron. -seu, pl. -euri, var. jerse s.n. / < fr. jersey].
LENAJ s.n. tesatura subtire de lana. [Pl. -juri, -je. / < fr. lainage].
saieluta2, saielute, s.f. (reg.) obiect de imbracaminte mic confectionat din saia (tesatura fina de lana sau bumbac).
COVERCOT s. n. stofa de lana avand o tesatura deasa. (< engl. covercoat)
FLANELA s. f. 1. tesatura usoara de lana, moale si pufoasa. 2. obiect de imbracaminte care acopera bustul, tricotat din lana. (< fr. flanelle)
JERSEU s. n. 1. tesatura elastica de lana, de fire sintetice, bumbac sau matase. 2. obiect de imbracaminte impletit din lana sau bumbac, peste partea de sus a corpului. (< fr. jersey)
LENAJ s. n. tesatura subtire de lana. (< fr. lainage)
PALMERSTON s. n. tesatura dubla din lana si bumbac, ca stofa de palton. (< Palmerston)
PLUS s. n. tesatura de bumbac, lana, par de capra etc., mai groasa decat catifeaua, folosita in tapiterie. (< germ. Plusch, fr. peluche, rus. plius)
TAPISERIE/TAPITERIE s. f. 1. tesatura decorativa din lana sau matase, lucrata manual sau la razboi, pentru impodobirea peretilor sau a mobilei. ◊ lucru de mana cusut pe o canapea cu lana, cu matase etc. 2. parte a unei mobile acoperita cu tapiserie (1). (< fr. tapisserie)
VELUTINA s. f. tesatura fina de lana sau de bumbac, avand infatisarea plusului. (< fr. veloutine)
ABA2, abale, s. f. tesatura groasa de lana (alba), din care se fac haine taranesti; dimie; p. ext. haina facuta din aceasta tesatura. – Tc. aba.
ABA2, (2) abale, s.f. 1. tesatura groasa de lana, de obicei alba, din care se confectioneaza haine taranesti; dimie, panura. 2. Sort de aba (1). – Din tc. aba.
DIMIE, dimii, s. f. (Reg.) 1. tesatura taraneasca de lana (de culoare alba), din care se confectioneaza obiecte de imbracaminte; panura, aba1. 2. (Rar) Pantaloni taranesti stramti; cioareci. – Tc. dimi.
BUCLE, bucleuri, s. n., adj. invar. 1. S. n. tesatura de bumbac, de lana, de fibra sintetica etc., cu aspect buclat. 2. Adj. invar. (Despre fibre si tesaturi) Cu firul cret sau cu noduri. 3. S. n. Fir cret. – Din fr. boucle.
CATIFEA, catifele, s. f. tesatura de matase, de lana, de bumbac etc. care prezinta pe fata fire dese cu lungimea mai mica de un milimetru, perpendiculare pe suprafata tesaturii. – Din tc. kadife, ngr. katifes.
JERSEU, jerseuri (jersee), s. n. 1. Obiect de imbracaminte tricotat sau impletit, din lana, din bumbac etc., de obicei cu maneci lungi si deschis in fata, care acopera partea de sus a corpului. 2. tesatura elastica tricotata, de lana, de bumbac, de matase etc., din care se fac obiecte de imbracaminte; tricot. – Din fr. jersey.
TULPAN, tulpane, s. n. 1. Panza (de bumbac, de lana, de matase) cu tesatura foarte subtire si stravezie; muselina. 2. Basma in trei colturi, cu care femeile (de la tara) isi acopera capul. – Din ngr. tulpani.
VELINTA, velinte, s. f. tesatura taraneasca groasa de lana alba sau vargata in diferite culori, de obicei impaslita la piua, intrebuintata ca patura, cuvertura, covor etc. [Pl. si: velinti] – Cf. ngr. velentza, scr. velenac.
PLUS, plusuri, s. n. tesatura de bumbac, de lana, de par de capra etc. mai groasa decat catifeaua si cu parul mai lung decat al acesteia, care se intrebuinteaza mai ales in tapiterie. ♦ (La pl.) Varietati de plus. – Din germ. Plusch, fr. p(e)luche, rus. plius.
FILT, filturi, s. n. 1. Pasla fina facuta din par de iepure, care serveste la confectionarea palariilor. 2. tesatura speciala facuta din lana impaslita si folosita la fabricarea filtrelor1, ca izolator fonic etc. – Din germ. Filz.
SCAMA, scame, s. f. 1. Fir subtire si scurt, destramat dintr-o tesatura (de bumbac, de lana sau de matase). ♦ (Cu sens colectiv) Fibre textile foarte scurte si subtiri, rezultate in cursul proceselor tehnologice din filaturi, intrebuintate in scopuri industriale (ca straturi termoizolatoare, la fabricarea vatei medicinale etc.) 2. (Inv.; cu sens colectiv) Fire destramate dintr-o panza uzata, scamosate si intrebuintate la pansamente, in loc de vata sau tifon. 3. (La pl.) Puf al unor plante. – Et. nec. Cf. lat. squama.
CREP, crepuri, s. n. 1. Cauciuc natural, de culoare alba-galbuie, din care se fac talpi pentru incaltaminte. 2. tesatura subtire, incretita, din fire de matase sau de lana suprarasucite. ◊ Crep satin = tesatura cu una dintre fete mata si cu cealalta lucioasa. ♦ Bucata dintr-o asemenea tesatura, de culoare neagra, care se poarta la brat, la rever sau la palarie in semn de doliu. – Din fr. crepe.
GAZEU n. tesatura (de in, de lana etc.) foarte fina si transparenta, cu rarituri rezultate dintr-o combinatie de tesut si impletit. /<fr. gaze
JERSEU ~uri n. 1) tesatura elastica, tricotata din lana, bumbac sau matase, folosita la confectonarea obiectelor de imbracaminte; tricot. 2) Obiect de imbracaminte tricotat, lung pana la brau si deschis in fata, de obicei cu maneci lungi, purtat peste bluza sau rochie. [Pl. jersee] /<fr. jersey
TAPISERIE tapiserii f. 1) Lucru de mana cusut pe canava dupa conturul unui desen (cu fire de lana sau de matase). 2) tesatura ornamentala folosita la acoperirea peretilor sau a mobilei. 3) Imbracaminte a unei mobile, realizata din astfel de tesatura. 4) Parte a unui obiect de mobilier acoperita cu asemenea tesatura. [G.-D. tapiseriei] /<fr. tapisserie
TRICOT ~uri n. 1) tesatura elastica tricotata din lana, bumbac sau matase, folosita pentru confectionarea obiectelor de imbracaminte; jerseu. 2) la pl. Varietati ale acestei tesaturi. ~uri ripsate. /<fr. tricot
VELINTA ~e f. tesatura taraneasca groasa, de lana, alba sau in dungi colorate, folosita ca patura, cuvertura sau covor. [G.-D. velintei] /<ngr. velentza
EULAN s.n. (Text.) Preparat de apret folosit pentru a apara de molii tesaturile si firele de lana. [Pron. e-u-. / < fr. eulan].
HOMESPUN s.n. Tip de tesatura pentru stofe de lana care imita lucrul in razboiul de casa. [< engl. homespun].
PLUS s.n. tesatura de bumbac, de lana, de par de capra etc. mai groasa decat catifeaua si cu firul mai lung, folosita in special in tapiterie. [Pl. -suri. / < fr. p(e)luche].
sitoare, sitori, s.f. (reg.) 1. cingatoare femeiasca (tesuta din lana); bata, bracire, brau. 2. tesatura sau impletitura lunga si ingusta cu care se infasa copiii. 3. liziera (la tesaturi sau la imbracaminte), margine. 4. (in forma: sistoare) felie (taiata dintr-un aliment).
ARDIL s. n. Fibra artificiala scurta, care se fixeaza in amestec cu lana, pentru fabricarea unor tesaturi.
TULPAN2, tulpane, s. n. 1. Panza (de bumbac, de lana, de matase) cu tesatura foarte subtire si stravezie. ♦ Basma in trei colturi cu care femeile isi acopera capul. 2. (Rar) Turban. – Ngr. tulpani (< tc.).
CATIFEA, catifele, s. f. tesatura de matase, de lana sau de bumbac, cu dosul neted si cu fata paroasa, ca o blana. – Tc. katifa.
ITARI s. m. pl. Pantaloni taranesti lungi, stramti si incretiti pe picior, confectionati dintr-o tesatura de bumbac sau de lana, specifici portului popular romanesc. – Ita + suf. -ar.
ZIBELINA, zibeline, s. f. 1. (Zool.) Samur (1). 2. tesatura facuta din fire de lana de calitate buna, foarte putin rasucite, dezlanate si scamosate pentru a capata aspectul de zibelina (1). – Din fr. zibeline.
FRESCO s. n. tesatura din fire subtiri de lana, uni sau cu efecte de culori, intrebuintata mai ales pentru confectionarea imbracamintei de vara. – Din it. fresco.
PATURA, paturi, s. f. 1. Bucata dreptunghiulara dintr-o tesatura (deasa si groasa) de lana, de fire sintetice, de bumbac, care serveste mai ales la invelit. 2. Strat dintr-o substanta, dintr-o materie (care acopera ceva in mod uniform); fiecare dintre straturile suprapuse care alcatuiesc un tot. ♦ (Geol.) Strat. ♦ (Reg.) Foaie de aluat. 3. Fig. Categorie, treapta sau grup social; p. ext. oamenii care alcatuiesc o asemenea categorie, treapta sau grup social. – Lat. *pittula (diminutiv de la pitta).
PLED, pleduri, s. n. Bucata dreptunghiulara dintr-o tesatura (deasa si usoara) de lana, de fire sintetice etc., care serveste la invelit; patura usoara. – Din fr. plaid.
BARIS ~e n. 1) tesatura fina si subtire de lana pura, folosita pentru confectionarea imbracamintei. Rochie de ~. 2) Broboada facuta din asemenea tesatura. /<fr. barege
FLANELA ~e f. 1) tesatura de bumbac sau de lana, moale, pufoasa si calduroasa, folosita pentru confectionarea obiectelor de imbracaminte. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. 3) Obiect de imbracaminte de lana (mai rar, de bumbac), tricotat in forma de camasa sau de vesta, fara guler. [G.-D. flanelei] /<fr. flanelle
PANURA ~i f. 1) tesatura groasa de casa (din lana alba) din care se confectionau hainele taranesti; aba; dimie. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. [G.-D. panurii] /<lat. paenula
STOFA ~e f. 1) tesatura calitativa, mai ales de lana. ◊ A avea ~ a fi inzestrat cu anumite aptitudini, ce pot fi dezvoltate. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. [G.-D. stofei] /<germ. Stoff, it. stoffa
OXFORD s.n. 1. tesatura de bumbac sau de lana in carouri din fire colorate. 2. Rasa de oi care dau o buna productie de carne. [< fr. oxford, cf. Oxford – oras in Anglia].
PALIU2 s.n. tesatura de stofa sau de lana data ca premiu pentru o intrecere (medievala). ♦ Intrecerea premiata cu aceasta tesatura. [Pron. -liu, var. palio s.n. / < it. palio].
FRESCO s.n. tesatura din fire subtiri de lana, din care se confectioneaza haine de vara. [< it. fresco].
MOLTON s.n. tesatura de bumbac sau de lana moale, calduroasa. [Pl. -onuri, -oane. / < fr. molleton].
POPLIN s.n. tesatura de matase amestecata cu lana, cu bumbac sau cu in, care are urzeala mai subtire decat bateala. [< germ. Poplin, fr. popeline].
FRESCO s. n. tesatura din fire subtiri de lana, din haine de vara. (< it. fresco)
LAME s. n. tesatura de matase, bumbac sau lana cu fire metalice fine. (< fr. lame)
MOCHETA s. f. tesatura plusata, din fire de lana si de in sau canepa, folosita drept covor sau la capitonarea mobilelor. (< fr. moquette)
MOLTON s. n. tesatura de bumbac sau de lana, moale si calduroasa. (< fr. molleton)
OXFORD s. n. 1. tesatura de bumbac sau de lana in carouri, din fire colorate. 2. rasa de oi pentru productie de carne. (< engl. oxford)
PALIU2 s. n. tesatura de stofa sau de lana, data ca premiu pentru o intrecere medievala). ◊ intrecerea premiata. (< it. palio)
ZIBELINA, zibeline, s. f. 1. (Zool.) Samur. 2. tesatura facuta din fire de lana de calitate buna, cu firul foarte putin rasucit, dezlanat si scamosat pentru a capata aspectul blanii de zibelina (1). – Fr. zibeline.
HERᾹT (HARᾹT), oras in NV Afganistanului, pe Harirūd; 177,3 mii loc. (1988). Nod rutier. Aeroport. Tesaturi de matase si de lana. Covoare. Produse alim. Centru comercial (oi karakul). Intemeiat, potrivit traditiei, de Alexandru Macedon. Monumente de arhitectura din sec. 13-15 (citadela, mausoleu, moschei, palate), majoritatea in ruine.
DAMASC s. n. tesatura de in, bumbac, matase sau lana, cu desene mari in relief, folosita la confectionarea fetelor de masa, a albiturilor de pat etc. – Din it. damasco, lat. (a)damascus.
FULAR, fulare, s. n. 1. Fasie dreptunghiulara dintr-o tesatura sau dintr-o impletitura de lana, de matase etc., care se poarta in jurul gatului. 2. tesatura usoara de matase pentru rochii, cravate etc. – Din fr. foulard.
POLOG2, poloage, s. n. 1. tesatura taraneasca groasa (impermeabila), lucrata din lana, din in sau din canepa si folosita ca cerga, patura, asternut etc. 2. tesatura fina, folosita mai ales ca draperie; perdea; p. ext. baldachin. 3. Acoperitoare speciala confectionata din panza rara sau din plasa de sarma, folosita impotriva tantarilor, a mustelor etc. – Din sl. podlogu, rus. polog.
MELANJ, melanjuri, s. n. 1. (Frantuzism) Amestec. 2. Fir textil obtinut prin amestecul unor fibre de lana de sorturi si culori diferite sau prin amestecul fibrelor de lana cu cele sintetice; p. ext. tesatura obtinuta din astfel de fire. – Din fr. melange.
DESTRAMARE s. 1. desirare. (~ unei tesaturi.) 2. (rar) dezlanare. (~ unui pulover de lana.)
FAI faiuri n. 1) tesatura deasa de matase sau de lana, cu dungi mici, transversale in relief, folosita pentru confectionarea obiectelor de imbracaminte. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. /<fr. faille
FILT ~uri n. tesatura elastica si rezistenta confectionata din lana impaslita, folosita la fabricarea filtrelor, ca izolator fonic etc. /<germ. Filz
MOLTON ~oane n. rar1) tesatura de bumbac (mai rar de lana) moale, pufoasa si calduroasa, folosita pentru confectionarea obiectelor de imbracaminte; flanela. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. /<fr. molleton
SEVIOT ~uri n. 1) Rasa de oi cu lana alba si cu firul lung. 2) tesatura cu dungi oblice in relief, facuta din lana acestor oi sau din amestec de lana cu fibre sintetice. 3) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. [Sil. -vi-ot] /<fr. cheviotte
CREP2 s.n. tesatura subtire, de matase sau de lana, cu suprafata usor incretita. ♦ Bucata neagra dintr-o astfel de tesatura, purtata (la rever) in semn de doliu. [< fr. crepe].
GABARDINA s.f. Stofa de lana cu pronuntate nervuri oblice in tesatura pe ambele fete. [< fr. gabardine, cf. sp. gabardina].
CREP s. n. 1. cauciuc natural, alb-galbui si translucid, obtinut prin coagularea latexului cu acid acetic sau formic, pentru talpi la incaltaminte. 2. tesatura subtire de matase sau de lana, cu fata usor incretita. ◊ bucata neagra dintr-o astfel de tesatura purtata (la rever) in semn de doliu. (< fr. crepe)
FULAR s. n. 1. tesatura usoara de matase. 2. fasie de lana, matase etc. care se poarta in jurul gatului. (< fr. foulard)
GABARDINA s. f. stofa de lana cu pronuntate nervuri oblice in tesatura, pe ambele fete. (< fr. gabardine, germ. Gabardine)
CASMIR s. n. tesatura moale si fina, facuta din lana caprelor (de Casmir). – Fr. cachemire.
ZABRANIC, zabranice, s. n. tesatura fina de matase, borangic sau lana (de culoare neagra); val facut dintr-o asemenea tesatura. ♦ Val de doliu; panza neagra care se pune la casa unui mort sau la usa bisericii, cand mortul este depus acolo. – Bg. zabradnik.
LANITAL (‹ fr. {i}; {s} it. lan[a]ital[iana], „lana italiana”) s. n. Fibra textila chimica, obtinuta din cazeina aflata in lapte care, ca proprietati, se asemana cu lana si, in amestec cu aceasta sau alte fibre, se intrebuinteaza la fabricarea unor tesaturi si tricotaje asemanatoare celor de lana; lana artificiala.
POCLADA, poclazi, s. f. (Reg.) tesatura de casa mitoasa, de obicei din lana nevopsita, intrebuintata ca patura sub saua calului, ca invelitoare sau ca asternut. [Var.: plocada, plocata s. f., plocat, poclad s. n.] – Din sl. pokladu.
DIMIE ~i f. inv. 1) tesatura groasa de casa (de obicei din lana alba) folosita pentru haine; aba; panura. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. [Art. dimia; G.-D. dimiei; Sil. -mi-e] /<turc. dimi
lana1 ~i f. 1) Par moale si lung care acopera corpul unor animale, mai ales al oilor, si care, prelucrat, se transforma in fibre textile. ~ tigaie. ◊ ~ in ~ a) se spune despre tesaturi care au urzeala si batatura din lana curata; b) care este foarte bun, de calitate superioara. 2) mai ales la pl. Cantitate de astfel de par tuns o data de pe o oaie. [G.-D. lanii] /<lat. lana
FULAR s.n. 1. tesatura usoara de matase. 2. Fasie (dreptunghiulara) de lana, de matase etc. care se poarta in jurul gatului. [Pl. -re, var. fulard s.n. / < fr. foulard].
LAME s.n. tesatura de matase, de bumbac sau de lana cu fire metalice fine in batatura. [< fr. lame].
stim s.n. (pop.) 1. fire de lana (scurte si de proasta calitate) care raman, dupa daracit, in coltii daracului; resturi de lana sau de canepa ce ies din tesaturi, cand se dau la piua. 2. (fig.) par (de pe capul omului). 3. (reg.) iarba deasa, scurta si greu de cosit. 4. (reg.) planta cu tulpina rigida, cu frunze subtiri si cu spicuri lungi; taposica.
ZABRANIC, zabranice, s. n. tesatura fina de matase, de borangic sau de lana (de culoare neagra); val facut dintr-o asemenea tesatura ♦ Spec. Val de doliu; panza care se pune la casa unui mort sau la usa bisericii cand mortul este depus acolo. – Din bg. zabradnik.
ZABRANIC ~ce n. 1) tesatura fina de matase, de borangic sau de lana, de culoare neagra. 2) Val dintr-o astfel de tesatura, care se poarta de catre femei pe cap sau se atarna la casa in semn de doliu; val de doliu. /<bulg. zabradnik
panzaica, panzaici, s.f. (reg.) 1. cearsaf. 2. tesatura groasa si mare de canepa sau de lana pe care se bate fasolea, mazarea, lintea. 3. saltea.
MOCHETA, mochete, s. f. tesatura plusata, cu batatura de in sau de canepa si cu urzeala de lana, folosita pentru covoare; bucata din acest fel de tesatura, care acopera (de obicei) toata suprafata podelei. – Din fr. moquette.
ZIBELINA s.f. 1. Animal carnivor asemanator jderului, cu blana foarte frumoasa, care traieste in Asia; samur. 2. tesatura care are aspectul blanii de zibelina (1), facuta din lana de calitate superioara, cu firul foarte putin rasucit. [< fr. zibeline, cf. it. zibellino].
CANURA s. f. Nume dat firelor scurte de lana ramase in dintii pieptenului dupa daracit, folosite (ca batatura) pentru tesaturi mai groase. – Lat. cannula.
MUSELINA s.f. tesatura fina de bumbac sau de matase transparenta. ♦ Stofa fina de lana. [Var. muslin s.n., muslina s.f. / < fr. mousseline, cf. Mosul – oras in Irak].
MUSELINA s. f. tesatura fina de bumbac sau de matase, transparenta. ◊ stofa fina de lana. (< fr. mousseline)
CANURA s. f. Nume dat firelor scurte de lana ramase in dintii pieptenului, dupa daracit, folosite (ca batatura) pentru tesaturi mai groase. – Lat. cannula.
INDRUGA, indrug, vb. I. Tranz. 1. A toarce lana sau canepa in fire groase si putin rasucite, necesare pentru anumite tesaturi; p. ext. a toarce grosolan si in graba. 2. (Fam.) A pronunta nedeslusit cuvintele, a ingaima; a exprima prost ceva; a fi fara sir la vorba; p. ext. a vorbi fara rost, nimicuri. ◊ Expr. A indruga (la) verzi si uscate = a insira, a spune fleacuri, minciuni, vrute si nevrute. ♦ (Rar) A face ceva in pripa; a injgheba. – In + druga.
PLAPUMA plapumi f. Invelitoare groasa pentru dormit, confectionata din doua bucati de tesatura, cusute de jur-imprejur, intre care se pune un strat de lana, de puf sau de vata, prins printre cusaturi (ornamentale). ◊ Intinde-te cat ti-i ~a actioneaza in limitele posibilitatilor pe care le ai. [G.-D. plapumii] /<ngr. paploma
DESTRAMA vb. 1. a (se) desira, (reg.) a (se) desfira, a (se) strica, (inv.) a (se) ranji. (O tesatura care s-a ~.) 2. v. rari. 3. a se rari, (rar) a se dezlana. (O vesta de lana care s-a ~.) 4. v. risipi.
piscurat1, piscurata, adj. (reg.) 1. (despre firele de lana, de bumbac toarse) care nu are o grosime uniforma, tors neuniform, cu noduri. 2. (despre haine, tesaturi etc.) care este ros sau gaurit usor, ici si colo; care are goluri. 3. (despre grau) care a ramas nedezvoltat, pipernicit; (despre boabe) sec, mic.
TUNDE, tund, vb. III 1. Tranz. si refl. A(-si) scurta, a(-si) reteza, a(-si) taia parul, barba sau mustata. ♦ Tranz. A taia lana sau parul de pe corpul unui animal. ♦ Tranz. P. a**l. A taia in mod egal fibrele unei tesaturi, iarba, frunzele, crengile copacilor etc. 2. Tranz. (In ritualul bisericii ortodoxe) A taia parul de pe capul unui barbat inainte de a-l calugari; p. ext. a calugari. 3. Tranz. (Fam.; in expr.) A o tunde = a fugi (pe furis), a disparea, a o sterge. – Lat. tondere.
MUSELINA, museline, s. f. tesatura de bumbac sau de matase, subtire si stravezie, din care se confectioneaza imbracaminte usoara, perdele etc. ♦ Stofa de lana foarte fina. [Var.: muselin, muslin s. n.] – Din fr. mousseline, pol. muslin, tc. musin.
strama, strame, s.f. (inv. si reg.) 1. fir destramat dintr-o tesatura; destramatura, stramatura, stramita, zdreanta, scama. 2. (reg.; in forma: strana) urzeala de pe sulul razboiului de tesut; natra. 3. (reg.) lana colorata pentru tesut sau pentru brodat.
SIRET1 ~uri n. 1) Snur cu care se incheie incaltamintea sau unele obiecte vestimentare. 2) Fasie ingusta de tesatura sau de impletitura cu care se intaresc cusaturile hainelor sau care serveste ca ornament la unele piese vesti-mentare. 3) Sfoara de bumbac, de matase, de lana sau de metal, folosita ca ornament pentru unele obiecte (uniforme militare, draperii, tapiterii etc.); ceapraz; snur; gaitan; brandenburg. /<turc. serit
ZAVEAZA ~eze f. inv. 1) Bucata de tesatura care se pune la ferestre (uneori la usi, la paturi) drept podoaba, pentru a impiedica patrunderea luminii sau pentru a ascunde ceva vederii; perdea. 2) Covor de lana care se pune pe perete; scoarta. /<sl. zavesa
CRET, CREATA, (I) creti, -e, adj., (II 1) creti, s. m. (II 4) crete, s. f.. (II, 2,3) creturi, s. n. I. 1. Adj. (Despre par, blana, lana etc.) Rasucit in inele; carliont, buclat. 2. Adj. Cu ridicaturi si adancituri; cutat, incretit; zbarcit, ridat. II. 1. S. m. Par cret sau incretit; bucla, carliontat. 2. S. n. Incretitura la o tesatura sau la un obiect confectionat; cuta, fald. 3. S. n. Incretitura a pielii; zbarcitura, rid, cuta. 4. S. f. Soi de vita de vie cu struguri verzi-galbui, din care se obtin vinuri de masa. – Et. nec.
SAL ~uri n. 1) Obiect de imbracaminte, constand dintr-o tesatura sau dintr-o impletitura speciala, impodobit cu broderii sau cu franjuri, purtat de femei, pe umeri sau pe cap. ◊ Guler-~ guler rasfrant, avand revere intregi, rotunjite. 2) inv. Stofa fina de lana, produsa in Orient. 3) inv. Fasie din astfel de stofa, cu care barbatii isi legau capul sau mijlocul. /<turc. sal
TRESA s.f. 1. Siret din fire de lana, de matase sau de metal, ori banda de metal purtate pe uniforme pentru a indica gradul. 2. Impletitura din trei fire intrebuintata la confectionarea chingilor de pe bordul navelor. ♦ Impletitura cu aceeasi tesatura, care se intrebuinteaza in electrotehnica etc. 3. (Arhit.) Ornament in forma de impletitura de trei benzi. [< fr. tresse].
HALIFAX [hælifæks] 1. Oras in centrul Marii Britanii (Anglia), la 35 km NE de Manchester; 87,5 mii loc. (1981). Nod de comunicatii. Aeroport. Otelarie. Constr. de strunguri. Filaturi si tesatorii de lana (covoare) si bumbac; conf., produse alim. Biserica Saint John (sec. 15, restaurata in sec. 19). Primarie (1863). Muzeu. 2. Oras in SE Canadei, centrul ad-tiv la prov. Nova Scotia, important port la Oc. Atlantic (peste 11 mil. t trafic); punct terminus al c. f. transcanadiene; 114,5 mii loc. (1991). Aeroport. Metalurgie. Constr. navale, de automobile si aeronautice; rafinarie de petrol; incalt., tesaturi, produse alim. (bere, conserve de peste). Sase universitati (cea mai veche din 1789). Biserica Saint Paul (1750), citadela (1749), cladiri din sec. 19. Muzeu maritim.
LAMA2 (‹ fr. {i}; {s} sp. llama, imprumutat dintr-o limba indigrna din Peru, in care toate animalele cu lana poarta acest nume) s. f. Mamifer rumegator, din familia canelidelor, inrudit cu camilele, de c. 120 cm inaltime (Lama). Genul Lama cuprinde trei specii dintre care numai una, L. guanicoe, mai exista in stare salbatica, celelalte fiind deja domesticite cand au ajuns primi spanioli in America de Sud. Traieste in zonele muntoase. Localnicii le folosesc ca animale de povara si intrebuinteaza carnea lor, blana, grasimea, parul (tesaturi, franghii), balegarul (pentru foc).
