FORFETARE s. f. 1. impozit, taxa forfetara. 2. modalitate de finantare a comertului exterior care foloseste combinat mai multe tehnici bancare bazate pe operatii de scontare. (< forfeta)

forfetaR, -A, forfetari, -e, adj. (Despre tarife, taxe, impozite etc.) Care este dinainte stabilit la o suma globala si invariabila. – Din fr. forfaitaire.

forfetaR, -A adj. (Despre tarife, taxe etc.) Fixat dinainte la o suma globala si uniforma; in pausal. [< fr. forfaitaire].

forfetaR, -A adj. (despre tarife, taxe, impozite etc.) fixat dinainte la o suma globala si invariabila; in pausal. (< fr. forfaitaire)

forfetaR ~a (~i, ~e) livr. rar (despre taxe, impozite, plati) Care este fixat la o suma globala si fixa. /<fr. forfaitaire