ORA, ore, s. f. 1. Unitate de masura a timpului, egala cu a douazeci si patra parte dintr-o zi, cuprinzand 60 de minute sau 3600 de secunde; ceas. ◊ Loc. adv. Pe ora = cat tine un ceas, in decurs de un ceas; la fiecare ceas. Cu ora = (angajat si platit) dupa un tarif orar. Din ora in ora = la intervale regulate de un ceas. Ora de ora = mereu, intruna. ♦ Moment indicat de fiecare dintre cele 24 de parti in care este impartita o zi; p. ext. fiecare dintre cifrele inscrise pe cadranul unui ceasornic, care marcheaza aceste momente. ◊ Loc. adj. De ultima ora = foarte actual, nou de tot. ♦ Distanta, spatiu care poate fi parcurs in timp de un ceas. ♦ Durata de timp nedeterminata; timp, epoca; moment. ◊ Expr. La ora actuala = in momentul de fata, in prezent. 2. Timp fixat de mai inainte pentru realizarea unei actiuni, timp dinainte hotarat cand cineva poate fi primit undeva. 3. Lectie, curs. ◊ Expr. A lua (sau a da) ore de... = a lua (sau a da) lectii particulare de..., a lua (sau a da) meditatii. [Var.: oara s. f.] – Din lat. hora, it. ora.