STIRE, stiri, s. f. 1. Veste, informatie; noutate. ◊ Expr. A sti de stirea (cuiva) sau a-i sti (cuiva de) stire = a avea vesti despre cineva, a sti unde se afla, ce face cineva. ♦ (Concr.) Document; sursa de informatie. 2. Cunoastere, cunostinta. ◊ Loc. adv. cu (sau fara) stirea cuiva = cu (sau fara) stiinta cuiva; p. ext. cu (sau fara) invoirea, incuviintarea cuiva. In stirea cuiva = in grija sau in paza cuiva. A da (cuiva) de stire = a vesti, a anunta. – V. sti.

CTEMA EIS AEI (кτήμα ἔιζ αῑεῑ) (gr.) bun pentru vesnicie – Tucidide, „Istoria razboilui peloponez”, I, 22. Istoricul grec isi caracterizeaza opera ca fiind conceputa pe baze strict documentare, spre a servi posteritatii drept sursa de informatie.

IZVOR s. 1. (reg.) cismea. (Un ~ cu apa lina.) 2. obarsie, (rar) sursa, (inv.) fantana, scaturina, sorginte. (La ~ul Oltului.) 3. sursa. (Un ~ de lumina.) 4. v. act. 5. informatie, sursa. (Studiu bazat pe ~oare bogate.) *6. (fig.) germen, samanta, sursa. (~ul dragostei lor.)

informatie, informatii, s. f. 1. Comunicare, veste, stire care pune pe cineva la curent cu o situatie. 2. Lamurire asupra unei persoane sau asupra unui lucru; totalitate a materialului de informare si de documentare; izvoare, surse. 3. Fiecare dintre elementele noi, in raport cu cunostintele prealabile, cuprinse in semnificatia unui simbol sau a unui grup de simboluri (text scris, mesaj vorbit, imagini plastice, indicatie a unui instrument etc.). ◊ Teoria informatiei = teoria matematica a proprietatilor generale ale surselor de informatie, ale canalelor de transmisie si ale instalatiilor de pastrare si de prelucrare a informatiilor. 4. (Biol.; in sintagma) informatie genetica = totalitate a materialului genetic dintr-o celula capabila sa creeze secvente de aminoacizi care, la randul lor, formeaza proteine active. – Din fr. information, lat. informatio.

ANTENA, antene, s. f. 1. (Adesea fig.) Fiecare dintre cele doua firisoare mobile care se afla la capul unor insecte, al crustaceelor si al miriapodelor si care serveste ca organ de simt. 2. Conducta sau ansamblu de conducte electrice aeriene care formeaza un circuit electric (folosit in radiocomunicatii). ◊ Antena colectiva sau de bloc = antena (combinata) cu echipament electronic adecvat pentru asigurarea receptiei radio sau de televiziune la mai multi abonati asociati. Antena de camera = antena de receptie situata in interiorul incaperii in care se afla radioul sau televizorul. Antena incorporata = antena inclusa in caseta radioului. 3. Bara lunga si mobila prinsa transversal de catarg, spre a tine o parte din panzele unei corabii. 4. (Fam.; adesea la pl.) sursa de informatii. – Din fr. antenne, lat. antenna.

TEORIE, teorii, s. f. 1. Forma superioara a cunoasterii stiintifice care mijloceste reflectarea realitatii. 2. Ansamblu sistematic de idei, de ipoteze, de legi si concepte care descriu si explica fapte sau evenimente privind anumite domenii sau categorii de fenomene. ◊ Loc. adv. In teorie = in mod abstract, speculativ. 3. (In sintagme) Teoria informatiei = teorie matematica a proprietatilor generale ale surselor de informatie, ale posibilitatilor de pastrare si de transmitere a informatiilor etc. Teoria literaturii = ramura a stiintei literaturii care studiaza trasaturile generale ale creatiei literare, curentele si metodele artistice etc. Teoria relativitatii = teorie a relatiilor dintre spatiu, timp si miscare a materiei, in care legile fundamentale ale fenomenelor fizice sunt enuntate intr-o forma valabila atat pentru viteze relative mici ale corpurilor, cat si pentru viteze relative foarte mari, apropiate de viteza luminii. 4. Partea teoretica a instructiei militare. [Pr.:te-o-] – Din fr. theorie, lat. theoria.

COPIA, copiez, vb. I. Tranz. 1. A transcrie un text, redand exact continutul lui. ♦ A reproduce fara originalitate o opera de arta. ♦ Intranz. (In scoala) A redacta o tema, folosind in mod nepermis lucrarea altui elev sau alte surse de informatie. ♦ A plagia. 2. (Peior.) A reproduce ceva prin imitatie servila; a imita pe cineva. – Din fr. copier.

SORGINTE ~ti f. 1) inv. Loc de unde izvoraste o apa; izvor. 2) fig. livr. sursa de informatie; izvor. /<it. sorgente

informatie s.f. 1. Stire, veste, comunicare; lamurire (asupra unei persoane etc.). ♦ Semnal material capabil sa declanseze o reactie (actiune) materiala a unui sistem dinamic de autoreglare pentru care sistemul este conditionat si finalizat. 2. Documentare; totalitatea materialului de informare; izvoare. ◊ Teoria informatiei = teoria matematica a proprietatilor generale ale surselor de informatie si ale canalelor de transmisiune ale informatiilor. [Gen. -iei, var. informatiune s.f. / cf. fr. information, rus. informatiia, it. informazione].

SORGINTE s.f. (Liv.) Izvor, sursa (de informatii); origine. [Pl. -nti. / < it. sorgente].

ANTENA s. f. 1. fiecare dintre cele doua organe de simt, firisoare mobile pe capul unor insecte, al crustaceelor si miriapodelor. 2. dispozitiv de transmitere, de captare a undelor electromagnetice, la aparatele de emisie sau de receptie a undelor. 3. verga a unei vele latine, foarte lunga, ascutita la extremitati. 4. (fam.; pl.) sursa de informatii. 5. filiala, unitate subalterna detasata pe langa un organism central. (< fr. antenne, lat. antenna)

informatie s. f. 1. stire, veste, comunicare. ◊ lamurire asupra cuiva sau a ceva; totalitatea materialului de informare si de documentare; izvor, sursa. 2. notiune centrala a teoriei comunicatiilor si a ciberneticii, desemnand elementele noi in raport cu cunostintele prealabile, cuprinse in structura unui mesaj, in semnificatia unui simbol. ♦ teoria ĩ = teorie matematica a proprietatilor generale ale surselor de informatie, ale canalelor de transmisie si ale instalatiilor de pastrare si de prelucrare a informatiilor. 3. ~ genetica = totalitatea materialului genetic dintr-o celula. (< fr. information, lat. informatio)

SORGINTE, (1) sorginte, s. f., (2) sorginti, s. m. 1. (Livresc) Izvor, sursa de informatii; origine. 2. (Inv.) Izvor de apa. – It. sorgente.

ATHENAIOS (sec. 2-3), scriitor si retor grec. Lucrarea sa „Banchetul inteleptilor”, importanta sursa de informatii asupra epocii, cuprinde citate din numeroase scrieri pierdute.

ODISEEA, epopee greaca, care impreuna cu Iliada, a fost atribuita lui Homer. Compusa (probabil sec. 8-7 i. Hr.) din 24 de canturi, povesteste peripetiile lui Ulise (Odiseu) de la plecarea sa din Troia, pana la intoarcerea acasa, in Itaca; totodata descrie lupta lui impotriva pretendentilor la tron si la mana sotiei sale, Penelopa. O. este una dintre sursele principale de informatie privind societatea gentilica elena din sec. 10-7 i. Hr. (moravuri, credinte religioase, mitologia s.a.). Capodopera a genului epic din literatura elena si universala, O. a constituit o sursa de inspiratie inepuizabila pentru scriitori, artisti, muzicieni din cele mai vechi timpuri pana azi.

MAGISTRAL, -A, magistrali, -e, adj. 1. Care caracterizeaza pe maestru(1), de maestru; p. ext. perfect, desavarsit. 2. (Despre conducte, cai de comunicatie) Principal. ♦ (Substantivat, f.) Artera principala de comunicatie rutiera, feroviara etc. 3. (Inform.) Grup de linii de comunicatie utilizate pentru transmisia informatiei de la diferite surse spre unul sau mai multi destinatari. – Din (1) fr. magistral, (2) dupa rus. maghistral'.

MAGISTRAL, -A I. adj. 1. (si adv.) de maestru (1); perfect, desavarsit, extraordinar. 2. (despre ton, tinuta etc.) impunator, solemn. 3. (despre medicamente) care se prepara in farmacie dupa reteta. II. s. f. 1. artera principala de comunicatie, rutiera, feroviara etc. ◊ conducta principala pentru transportul lichidelor sau al gazelor. 2. (inform.) grup de linii de comunicatie pentru transmiterea informatiei de la diferite surse spre unul sau mai multi destinatari. (< fr. magistral, /II/ germ. Magistrale, rus. magistrale)

ADRESA s.f. 1. Indicatie a numelui si a domiciliului unei persoane. ♦ Indicatie, mentiune pe scrisori, colete etc., care contine numele si domiciliul destinatarului. ◊ Adresa bibliografica = totalitatea datelor de aparitie a unei carti; la adresa cuiva = cu privire la cineva. 2. Comunicare oficiala in scris facuta de o institutie, o organizatie etc. 3. Indemanare, pricepere. 4. (Cib.) Expresie (numerica) indicand o sursa sau o destinatie a informatiei ce urmeaza sa fie inregistrata de o masina cibernetica. [< fr. adresse].

INSPIRA vb. I. tr. 1. a trage aer in plamani. 2. (fig.) a starni, a provoca in mintea, in sufletul cuiva un sentiment, o idee etc.; a sugera, a insufleti. II. refl. a lua anumite idei, informatii etc. dintr-o anumita sursa. (< fr. /s'/inspirer, lat. inspirare)

sursa, surse, s. f. 1. Loc unde se produce, unde se poate gasi sau de unde se propaga ceva; sediul sau obarsia unui lucru. ♦ Corp, sistem etc. care emite sunete, lumina, radiatii nucleare etc. ◊ sursa de energie electrica (sau electromagnetica) = generator de energie electrica (sau electromagnetica). ♦ (Elt.) Electrod al unui tranzistor cu efect de camp, care furnizeaza putatorii de sarcina majoritari. 2. Posibilitate de castig. 3. Fig. Loc de unde emana o informatie, o noutate. 4. Fig. Izvor, obarsie, origine. ◊ sursa de inspiratie = domeniu din care se inspira un scriitor – Din fr. source.

sursa ~e f. 1) Loc de aparitie sau de existenta. ~ de informatie. ~ de petrol. ~ de lumina. 2) Mijloc de existenta. 3) Document sau text original la care se face o referinta; izvor. A indica ~a. 4) Opera care furnizeaza unui om de creatie o tema sau o idee; izvor de inspiratie. /<fr. sourse

DESERIALIZARE s. f. (inform.) operatie executata la destinatie cand informatia, printr-un sir de cuvinte, este transmisa serial de catre sursa. (dupa engl. deserialization)

CONSULTING s.n. Termen prin care se desemneaza furnizarea de consultatii, de informatii etc. cu privire la organizarea si rentabilizarea intreprinderilor, la punerea in valoare a unor surse etc. [< engl. consulting].

ENERGETIC, -A I. adj. referitor la energie, care produce energie. ♦ sistem ~ = ansamblu de instalatii pentru producerea, transmiterea si distributia energiei electromagnetice pe un anumit teritoriu. II. s. f. 1. ramura a stiintelor tehnice, despre descoperirea si exploatarea surselor de energie, posibilitatile de utilizare a acesteia, precum si construirea si exploatarea sistemelor energetice. 2. informatie in serviciul economiei de energie. (< fr. energetique)

ENTROPIE s. f. 1. marime care, in termodinamica, permite a evalua degradarea energiei unui sistem. ◊ masura care indica gradul de organizare a unui sistem. 2. (in teoria informatiei) grad de incertitudine, masurat in biti, legat de mesajele pe care le emite o sursa. (< fr. entropie)

sursa s. 1. v. izvor. 2. obarsie, origine, (livr.) sorginte, (inv.) izvod, (fig.) izvor. (Sa mergem la ~ acestor efecte.) 3. v. origine. 4. informatie, izvor. (Studiu bazat pe ~ bogate.)

sursa s. f. 1. loc unde se gaseste si de unde se poate procura ceva din belsug. 2. corp care emite sunete, lumina, radiatii nucleare etc. 3. (fig.) loc de unde emana o informatie. ♦ izvor, origine, obarsie. ♦ ~ de inspiratie = domeniu din care se inspira un scriitor, un artist. 4. electrod al unui tranzistor cu efect de camp, care furnizeaza purtatorii de sarcina majoritari. (< fr. source)

informatie s. 1. comunicare, instiintare, stire, veste. (O ~ de mare importanta.) 2. v. stire. 3. (inv.) cuvant. (N-a primit ~iile lui.) 4. referinta, relatie. (Ce ~ii imi poti da despre ...?) 5. v. nota. 6. v. documentare. 7. v. sursa. 8. v. indicatie.

PROASPAT ~ata (~eti, ~ete) 1) (despre alimente, fructe, legume) Care este facut, dobandit sau recoltat de curand; care n-a fost conservat. Peste ~. 2) (despre plante) Care este rupt de curand; neofilit. Legume ~ete. 3) (despre apa de baut) Care a fost adusa de curand de la sursa (de la fantana, izvor etc.). 4) (despre aer) Care este lipsit de impuritati; curat. 5) fig. Care este foarte tanar; fraged. 6) Care a aparut de curand; care dureaza de putina vreme; recent; nou. Informatii ~ete. 7) (despre persoane) Care a fost numit de curand intr-un post. Ministru ~. 8) Care a capatat forte noi; reconfortat; odihnit. /<ngr. prosphatos