PROTOIEREU ~i m. Preot de rang superior in biserica ortodoxa; protopop. /<ngr. protoierefs

PROTOPOP ~i m. pop. Preot de rang superior in biserica ortodoxa; protoiereu. /<sl. protopopu

CHIRIARHIE, chiriarhii, s. f. (Inv.) Demnitatea de chiriarh; conducerea, autoritatea superioara a bisericii. [Pr.: -ri-ar-] – Din ngr. kiriarhia.

MITROPOLIE, mitropolii, s. f. 1. Institutie administrativa a Bisericii ortodoxe, superioara episcopiei si inferioara patriarhiei, avand in frunte un mitropolit. 2. biserica si cladirile anexe care constituie sediul unei mitropolii (1). 3. Functie de mitropolit. – Din sl. mitropolija.

MITROPOLIE ~i f. Organ administrativ al Bisericii ortodoxe (superior episcopiei si inferior patriarhiei) in fruntea caruia se afla un mitropolit. /<sl. mitropolija

BALDACHIN, baldachinuri, s. n. 1. Acoperamant decorativ, impodobit cu perdele si asezat deasupra unui pat, a unui amvon, a unui catafalc etc.; p. ext. lucrare de arhitectura cu aceasta infatisare. ♦ (Rar, impr.) Lectica. 2. Acoperamant mobil care se poarta deasupra capului unui demnitar de rang superior al bisericii, la anumite solemnitati. [Pl. si baldachine. – Var.: (inv.) baldahin s. n.] – Fr. baldaquin.

LAMBERTI, Niccolo (zis il Pela) (1370-1451), sculptor si arhitect italian. A cultivat neoclasicismul gotic, caracteristic sculpturii florentine de la sfarsitul sec. 13. Si-a desfasurat activitatea mai intai la Florenta („Sfantul Luca”, „Sfantul Marcu”), apoi la Venetia („Sfantul Marcu venerat de ingeri”, unele dintre statuile aflate in planul superior al bisericii San Marco), unde se afirma si ca arhitect (i se atribuie altarul din Palatul Ducal).

IERARH ~i m. Rang superior in cadrul bisericii oficiale. /<bulg. ierarh

MOLLA s.m. invar. Rang superior in ierarhia bisericii mahomedane; persoana care detine acest rang. [Cf. fr., it. mollah, ar. maula – domn].

mitra (mitre), s. f. – Matrice, uter. – Mr. mitra. Ngr. μητρα. – Der. mitral, adj., din fr. mitral; mitropolie, s. f. (biserica ortodoxa cu rang superior episcopiei), mr. mitropule, din mgr. μητρόπολις, partial prin intermediul sl. mitropolija (Vasmer, Gr., 100); mitropolit, s. m. (arhiepiscop in ierarhia ortodoxa), din mgr. μητροπολίτης (Murnu 38); arhimitropolit, s. m. (arhiepiscop principal); cu gr. ἀρχί- „super”; metropola, s. f. (capitala), din fr. metropole; metropolitan, adj. (al capitalei).

ARHIEPISCOP, arhiepiscopi, s. m. Episcop superior celorlalti episcopi; (in biserica ortodoxa) mitropolit. [Pr.: -hi-e-] – Slav (v. sl. arhiepiscopu < gr.).

MITROPOLIT, mitropoliti, s. m. Rang in ierarhia Bisericii ortodoxe, inferior patriarhului si superior episcopului; persoana care detine acest rang. – Din sl. mitropolitu.

PONTIF ~i m. 1) (in Roma antica) Membru al colegiului sacerdotal suprem. 2) (in biserica catolica si protestanta) Preot de rang superior; prelat. 3) Sef suprem al bisericii catolice. ◊ Marele ~ papa de la Roma. 4) fig. depr. Persoana care se crede o autoritate indiscutabila intr-un domeniu. /<fr. pontife

LAPOS, com. in jud. Prahova, situata la poalele de N ale Dealului Istrita, pe cursul superior al raului Tisau; 1.561 loc. (2000). biserica de lemn (1823), in satul Laposel.

PADURENI, com. in jud. Vaslui, situata in NE colinelor Viisoarei, pe cursul superior al raului Sarata; 4.526 loc. (2003). Bisericile Sfintii Voievozi (1825), Sfintii Atanasie si Chiril (1862-1863) si Sfintii Voievozi (1882), in satele Davidesti, Capotesti si Ivanesti. Pana la 1 ian. 1965, satul si com. P. s-au numit Carligati.

EXARH, exarhi, s. m. 1. Comandant al unei unitati de cavalerie in armata romana. ♦ Guvernator bizantin din Italia si din Africa de nord. 2. (In biserica ortodoxa, in trecut) Demnitate bisericeasca, superioara aceleia de mitropolit si inferioara aceleia de patriarh, care se conferea, prin delegatie, de catre patriarhia din Constantinopol; persoana care detinea aceasta demnitate. 3. Organ de inspectie si de control al manastirilor dintr-o eparhie; arhiereu din acest organ. [Pr.: eg-zarh] – Din ngr. ixarhos.

ROGOVA, com. in jud. Mehedinti, situata in Campia Blahnitei, pe cursul superior al raului Blahnita; 1.473 loc. (2005). Viticultura. biserica avand dublu hram – Sf. Nicolae si Sf. Ioan Botezatorul (ante 1822, cu picturi murale interioare din 1822), in satul Poroinita, si biserica Sf. Nicolae (1832, cu picturi murale interioare originare), in satul R.

PRELAT ~ti m. (in biserica catolica si protestanta) Preot de rang superior. /<fr. prelat, lat. praelatus

ROMA, com. in jud. Botosanisituata in C. Jijiei, pe cursul superior al raului Morisca; 3.337 loc. (2005). In satul Cotargaci se afla biserica de lemn Sfintii Voievozi (1770).

SECU 1. Lac antropic, realizat in 1963 pe raul Barzava, la 10 km E de municipiul Resita, pentru alimentarea cu apa a acestuia. Supr.; 105 ha; vol.: 15,13 mil. m³. 2. Statiune climaterica si de odihna, de interes local (de fapt, un complex turistic), situata intr-o zona impadurita de la poalele NV ale m-tilor Semenic, pe valea raului Barzava, la 280 m alt., in extremitatea estica a lacului Secu (jud. Caras-Severin). 3. Com. in jud. Dolj, situata in zona piem. Balacitei, pe cursul superior al raului Mascot; 1.311 loc. (2005). In satul Comanicea se afla biserica Sf. Nicolae (1868), iar in satul S., doua biserici de lemn, cu acelasi hram – Sf. Nicolae, una construita in anii 1716-1718 de Latcu Glogoveanu (refacuta in 1864 si reparata in anii 1905 si 1927), iar alta ridicata in 1831 (reparata in 1864 si 1936). 4. Manastirea ~ v. Vanatori-Neamt.

COTMEANA 1. Riu, afl. stg. al Vedei, in C. Boianului; 82 km. Izv. din platforma cu acelasi nume. 2. Com. in jud. Arges; 2.550 loc. (1991). Cherestea. Fosta manastire (astazi biserica), constructie caracteristica sfirsitului sec. 14 (c. 1387-1389); fatada decorata cu firide, marcate la partea superioara cu discuri de ceramica smaltuita. Pridvorul deschis a fost surmontat in 1777 de un turn-clopotnita.

FIDEISM s.n. 1. Conceptie filozofica irationalista care da credintei prioritate fata de stiinta sau pune credinta pe acelasi plan cu stiinta. 2. Conceptie irationalista, dezavuata de biserica, potrivit careia credinta ar depinde mai ales de sentiment, putand ajunge singura la adevaruri superioare, inaccesibile ratiunii. [Pron. -de-ism. / < fr. fideisme, cf. lat. fides – credinta].

CAPELA¹ s.f. 1. Bisericuta, paraclis. ♦ Altar lateral al unei biserici. ♦ Incapere intr-o cladire, cu un altar, unde se poate oficia slujba religioasa. 2. Grinda superioara a unui cadru de lemn care sustine tavanul unei lucrari miniere. [< it. cappella, germ. Kapelle].

RACU, com. in jud. Harghita; 1.548 loc. (2005). Situata in depr. Ciuc; pragul de la R., alcatuit din roci mai dure de natura eruptiva, desparte compartimentul Ciucului superior de cel mijlociu. Exploatari de balast. Ruinele unei cetati dacice fortificate (sec. 1 d. Hr.), biserica romano-catolica (sec. 13), cu zid de incinta, si conacul „Cserei”. Atestat documentar in 1333.

CAMPANILA, campanile, s. f. 1. Clopotnita in forma de turn inalt, construita langa o biserica sau chiar deasupra ei (caracteristica arhitecturii italiene din sec. XI-XVI). 2. Turnulet situat in partea superioara a unui edificiu, in care se afla un clopot, un orologiu etc. – Din it. campanile.

CATEDRA s.f. 1. Masa speciala, ridicata de obicei pe o estrada, de unde profesorul explica lectia. ◊ A vorbi (ca) de la catedra = a vorbi savant, afectat. ♦ Tron arhieresc, din piatra sau din lemn, instalat in biserica principala a unei eparhii. 2. post in invatamant, functie de profesor. ♦ Unitate de baza in invatamantul superior, in cadrul careia se desfasoara activitatea didactica, metodica si de cercetare stiintifica la o disciplina. ♦ (Fig.) Profesorat, invatamant. [< lat. cathedra – jet, fr. cathedre].

CATEDRA s. f. 1. masa speciala, ridicata de obicei pe o estrada, de unde profesorul explica lectia. ◊ tron arhieresc instalat in biserica principala a unei eparhii. 2. post in invatamant, functie de profesor. ◊ unitate de baza in invatamantul superior, in cadrul careia se desfasoara activitatea didactica, metodica si de cercetare stiintifica. (< it. cattedra, lat. cathedra)

APOLD 1. Zona depresionara in SV Pod. Transilvaniei, pe cursul superior al Secasului. Importanta reg. pentru cresterea animalelor. 2. Com. in jud. Mures; 2.675 loc. (1991). Centru pomicol. Cetate sateasca cu biserica (1504, renovata in 1900).

SERAFIM, serafimi, s. m. 1. (In religia crestina) Inger de rang superior situat ierarhic intre arhangheli si heruvimi. 2. Prapur pe care sunt reprezentate chipuri de ingeri si care, dupa ritualul Bisericii ortodoxe, se poarta la procesiunile funebre. – Din sl. serafimu.

RECEA-CRISTUR, com. in jud. Cluj, situata in zona dealurilor Garboului, la poalele E ale dealului Cacova, pe cursul superior al raului Lonea; 1.632 loc. (2005). Satul R.-C. apare atestat in 1320. In satul Osoi, mentionat documentar in 1341, se afla biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil (1800, cu picturi murale interioare din 1821), iar in satul Ciubancuta, amintit documentar in 1554, biserica de lemn Sf. Nicolae (1829).

RAZBOIENI, com. in jud. Neamt, situata in Subcarpatii Neamtului, pe raul Valea Alba si pe dr. vaii raului Moldova; 2.293 loc. (2005). Resed. com. este satus Razboienii de Jos. In arealul actual al com. R. a avut loc (26 iul. 1476) batalia de la Valea Alba in care, dupa o aparare eroica, oastea moldoveneasca, comandata de Stefan cel Mare si fiul sau Alexandru, a fost infranta de armata otomana condusa de Mehmet II, superioara din punct de vedere numeric. In amintirea si in cinstea eroilor cazuti in lupta, Stefan cel Mare a construit (1495-1496) biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil (sfintita la 8 nov. 1496), pictata la interior in sec. 19 si restaurata in 1973-1974. In 1991, aici s-a redeschis o manastire de maici. In satul Valea Mare (fost Tampesti) exista biserica Sf. Gheorghe (1740).

RASCA, com. in jud. Suceava, situata in zona de contact a Subcarpatilor Neamtului cu prelungirile NE ale m-tilor Stanisoarei, pe cursul superior al raului Rasca; 5.245 loc. (2005). Expl. si prelucr. lemnului (cherestea). In satul R. se afla manastirea cu acelasi nume (de calugari), cu biserica Sf. Nicolae, ctitorie din 1540-1542 a domnului Petru Rares, cu fresce executate in 1551-1552 de pictorul grec Stamatello Cotronas. In interior se pastreaza un valoros tablou votiv infatisandu-l pe ctitor cu familia lui. Chiliile actuale dateaza din 1821-1842. iar pridvorul bisericii a fost adaugat in perioada 1611-1617. Ansamblul monahal a fost renovat in 1972 si 1991. In 1844, la aceasta manastire a fost trimis in surghiun de catre domnul Mihail Sturdza, timp de sase luni, Mihail Kogalniceanu. biserica Sf. Gheorghe (1790, renovata in 1898 si 1925), in satul Buda.

SOHATU, com. in jud. Calarasi, situata in V C. Baraganului, pe cursul superior al raului Rasa; 3.351 loc. (2005). Nod rutier. Intre 17 febr. 1968 sio 23 ian. 1981, com S. a facut parte din jud. Ilfov. In satul S. se afla biserica Schimbarea la Fata (1848).

DECAN ~i m. 1) (intr-o institutie de invatamant superior) Conducator al unei facultati. 2) Conducator al unei societati sau al unei institutii. 3) Membru al unei colectivitati cu cea mai mare vechime in functie. 4) (in biserica anglicana) Conducator ecleziastic. 5) ist. (in armata romana) Conducator al unei decurii; decurion. /<lat. decanus, germ. Decan

SAG, com. in jud. Salaj, situata in depr. Simleului, la poalele NE ale m-tilor Plopis, pe cursurile superioare ale raurilor Barcau si Valea Banului; 3.530 loc. (2005). Centru de prelucr. a firelor si fibrelor textile (in satul Tusa). Satul S. este atestat documentar in 1257. Bisericile de lemn cu acelasi hram – Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, in satele Tusa (inceputul sec. 17) si Sarbi (1707, cu picturi interioare din 1824).

SALISTEA DE SUS, oras in jud. Maramures, situat in SE depr. Maramures, la poalele NE ale m-tilor Tibles, pe cursul superior al raului Iza; 5.185 loc. (2005). Centru de pielarie, cojocarie, de arhitectura si de port popular. In satul S. de S., atestat documentar in 1365, se afla doua biserici de lemn cu acelasi hram – Sf. Nicolae, una numita biserica Nistorestilor sau biserica din Deal (1650, incendiata de tatari in 1717 si refacuta ulterior) si alta biserica Buruienilor sau biserica din Vale (1722, cu picturi originare). Popas turistic.

IZVORU CRISULUI, com. in jud. Cluj, pe cursul superior al Crisului Repede; 1.640 loc. (1998). Prelucr. lemnului. Centru mestesugaresc (tesaturi; obiecte de lemn). Rezervatie de liliac salbatic. In satul Izvoru Crisului, mentionat documentar la 1276, se afla o biserica reformata (sec. 17, cu tavan casetat si pictat in 1764), iar in satul Nadasu, biserica de lemn Sf. Arhangheli Mihail si Gravriil (1720-1730).

SALATRUCU, com. in jud. Arges, situata in depresiunea omonima, la poalele S ale m-tilor Fagaras si cele NV ale masivului deluros Tamasu din muscelele Argesului, pe cursul superior al raului Topolog; 2.249 loc. (2005). Pomicultura (meri, pruni, peri). Prelucr. artistica a lemnului. In satul Valeni se afla o manastire de maici care, initial, a avut o biserica de lemn cu hramul Sf. Treime, construita in 1691-1692, prin osardia calugarului Zosima, pustiita in timpul Razboiului Ruso-Turc din anii 1787-1791. Pe locul vechii biserici s-a zidit (1883-1884) o noua biserica ce s-a prabusit la cutremurul din 9/10 nov. 1940. biserica actuala, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, construita in 1888, in apropierea celei din 1883-1884, a suferit si ea grave avarii la cutremurul din 1940, dar a fost rezidita in anii 1941-1945. Manastirea Valeni are si o biserica-bolnita cu hramul Invierea lui Lazar (1887). In satul S. se afla biserica Sf. Nicolae (sec. 16, refacuta in jurul anului 1747).

HALBERSTADT [halbərʃtat], oras in partea central-nordica a Germaniei (Saxonia Superioara), la poalele Muntilor Harz; 45,4 mii loc. (1991). Constr. de masini agricole, vagoane de pasageri, utilaj energetic. Fabrici de hartie, cauciuc, produse textile si alim. (zahar, conserve de carne). biserica romanica Lieben Frau (sec. 12), catedrala gotica (sec. 13-15), primarie (sec. 14). Muzeu. Fundat in sec. 12.

ROMANESTI 1. Com. in jud. Botosani, situata in SE C. Jijiei Superioare, pe dr. raului Prut, la granita cu Rep. Moldova 2.202 loc. (2005). 2. Com. in jud. Iasi, situata in C. Jijiei Inferioare; 1.883 loc. (2005). In satul R., atestat documentar in 1609, se afla biserica Sf. Gheorghe (1821).

DOM, domuri, s. n. 1. Catedrala impunatoare, biserica principala in unele orase italiene, germane etc.; p. ext. cladire monumentala; p. restr. acoperis care imbraca la exterior o cupola a unei cladiri monumentale. 2. Recipient de otel montat la partea superioara a corpului unei caldari orizontale de aburi. 3. Structura geologica in forma de bolta larga, circulara sau eliptica. [Var.: (inv., 1) doma s. f.] – Din fr. dome. Cf. it. duomo, germ. Dom.

URMENIS, com. in jud. Bistrita-Nasaud, situata in N colinelor Madarasului, pe cursul superior al raului Lechinta; 2.142 loc. (2008). Pomicultura (meri, peri, pruni, visini, ciresi). In satul U., atestat documentar in 1321, se afla castelul Banffy, in stil baroc, iar in satul Delureni, mentionat documentar in 1329, o biserica din sec. 15, azi biserica reformata.

CAPELA s. f. 1. biserica mica, paraclis. ♦ altar lateral al unei biserici. ♦ incapere intr-o cladire, cu un altar, unde se poate oficia slujba religioasa. 2. formatie vocala sau instrumentala a unei capele (1) sau curti princiare. ♦ grup de coristi. ♦ orchestra de proportii reduse; fanfara (militara). 3. grinda superioara a unui cadru de lemn care sustine tavanul unei lucrari miniere. (< it. cappella, /2/germ. Kapelle)

COMARNIC 1. Oras in jud. Prahova, pe stg. Prahovei, la limita dintre munte si Subcarpati; 14.247 loc. (1991). Expl. de pietris, gresii, marne si nisip. Fabrica de ciment, var si produse refractare; cherestea. Cusaturi nationale; covoare. Mentionat documentar in 1538. In 1854 este infiintata o statie de posta. Linga C. s-au desfasurat lupte grele in oct. 1916. Schitul Lespezi (sec. 17) pastrind biserica cu picturi de Pirvu Mutu (in satul Posada). Declarat oras in 1968. 2. Pestera in SV Romaniei, pe stg. vaii omonime, in S M-tilor Doman, la 440 m alt. Lungime: 4.040 m. Alcatuita dintr-un etaj superior si altul inferior, cu o vasta succesiune de galerii mari care fac legatura intre numeroase sali. Fauna bogata (paianjeni, insecte etc.). Rezervatie speologica (1946).

ROCIU, com. in jud, Arges, situata in C. Pitestiului, la cursurile superioare ale raurilor Dambovnic, Mozacu si Neajlov; 2.760 loc. (2005). Pe terit. satului Gliganu de Jos a fost descoperit (1964) un tezaur dacic din argint (bratari, inele, o fibula cu scut romboidal, denari romani republicani) datand din sec. 1 i. Hr. In satul Serbanesti se afla biserica Adormirii Maicii Domnului (1910).

BILBOR 1. Depr. intramontana, de baraj vulcanic, in Carpatii Orientali, intre M-tii Calimani (la NV), Giurgeului (la V si SV) si Bistritei (la E), la 950 m alt., drenata de cursul superior al Bistricioarei. Relief colinar si de terase. Expl. de turba. Izv. minerale bicarbonatate-calcice. 2. Com. in jud. Harghita, pe Bistricioara; 2.951 loc. (1991). Expl. de turba. Statiune balneara cu ape carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, cu continut bogat in fluor. Rezervatie naturala floristica (mlastina Piriul Dobreanului, 3,5 ha). biserica de lemn (sec. 18).

RIBITA, com. in jud. Hunedoara, situata in depr. Brad, la poalele S ale M-tilor Bihor, pe cursul superior al Crisului Alb; 1.547 loc. (2005). Halta de c. f. (in satul R.). In satul Crisan (fost Vaca), mentionat documentar in 1439, se afla casa natala a lui Marcu Giurgiu Crisan, unul dintre conducatorii Rascoalei taranesti din 1874-1875 din Transilvania. In satul R., atestat documentar in 1417, se afla biserica Sf. Nicolae, de tip biserica-hala, zidita si pictata in maniera bizantina (1417) prin grija cnejilor Vladislav si Miclaus. In satul Ribicioara exista biserica de lemn Cuvioasa Parascheva (1763), iar in satul Uibaresti, biserica de zid Sf. Nicolae (sec. 19).

RACIU, com. in jud. Mures, situata in zona de contact a colinelor Madarasului cu cele ale Comlodului, pe cursul superior al raului Lechinta; 3.676 loc. (2005). Halta de c. f. (in sateleR. si Sanmartinu de Campie). Nod rutier. Expl. de gaze naturale (in satele R. si Valea Uliesului). Satul R. apare mentionat documentar in 1305. In satul Sanmartinu de Campie, atestat documentar in 1329, se afla manastirea Sanmartin (de calugari) infiintata in sec. 13 sau inceputul sec. 14. biserica actuala, de lemn, cu hramul Adormirii Maicii Domnului a fost construita la inceputul sec. 17, pe locul celei de zid (care a fost distrusa), refacuta in 1860 si restaurata in 1978. Manastirea a fost desfiintata in 1782 si reinfiintata in 1990.

RAU DE MOARA, com. in jud. Hunedoara, situata in S depr. Hateg, la poalele N ale m-tilor Retezat, pe cursul superior al raului Rau Mare; 3.409 loc. (2005). Expl. de granit. Hidrocentrale in satele Ostrovu Moc (15,9 MW, intrata in functiune in 1986), Clopotiva (14 MW, 1987) si Ostrov (15,9 MW, 1988). In satul R. de M., atestat documentar in 1359, se afla ruinele Curtii cnejilor Cande (sec. 15), iar in satul Suseni, mentionat documentar in 1439, ruinele cetatii Colt (sau Cetatea Coltului), construita de cnejii Cande pe un pinten stancos din m-tii Retezat. A fost una dintre cele mai puternice cetati cneziale din Transilvania, biserica Pogorarea Duhului Sfant (sec. 14), in satul Ostrov, si bisericile Cuvioasa Parascheva (1700) si Sf. Ioan Botezatorul (1768), in satul Clopotiva. Acces spre rezervatiile Gemenele (din Parcul National Retezat) si spre calcarele de la Fata Fetei (cu planta endemica Centaurea pseudophrygia ssp. retezatensis).