MIRABILIT s. 1. (MIN.) glauberit. 2. v. sulfat de sodiu.

SARE s. 1. (CHIM.) clorura de sodiu, (prin Maram.) slatina. (A pune ~ in mancare.) 2. (MIN.) sare gema = halit. 3. (CHIM.) sare de lamaie v. acid citric; sare Seignette = tartrat mixt (sau dublu) de sodiu si potasiu. 4. (FARM.) sarea lui Glauber v. sulfat de sodiu; sare amara v. sulfat de magneziu; sare de Seidlitz v. sulfat de magneziu.

SULFAT s. 1. (CHIM.) sulfat acid = (impr.) bisulfat; sulfat cromic v. sulfat de crom; sulfat de bariu = alb de barita; sulfat de crom = sulfat cromic; sulfat de cupru v. calcantit; sulfat de mercur = sulfat mercuros; sulfat feros = calaican, melanterit, (reg.) galitca, piatra-verde, (Mold. si Bucov.) chiclaz; sulfat mercuros v. sulfat de mercur. 2. (FARM.) sulfat de magneziu = sare amara, sare de Seidlitz; sulfat de sodiu = mirabilit, sarea lui Glauber.

SARE saruri f. 1) Substanta alba, cristalizata, solubila in apa, cu gust specific, intrebuintata in alimentatie drept condiment si in industrie; clorura de sodiu. ~ de bucatarie. ◊ ~ gema clorura naturala de sodiu. ~ de mare sare obtinuta prin evaporare din apa de mare. ~ea pamantului ceea ce este mai de pret, mai valoros. A fi cuiva drag ca ~ea in ochi a fi nesuferit pentru cineva. A pune cuiva ~ pe coada a nu putea pedepsi pe cineva, desi s-ar cuveni. A nu avea (nici) ~ de mamaliga a fi foarte sarac. ~ea-i buna in fiertura, insa nu peste masura un lucru este util cand este folosit la locul lui si in mod cumpatat. 2) fig. Finete de spirit. 3) Compus chimic format din reactia unui acid cu o baza. ◊ ~ amara praf alb, cristalin, intrebuintat ca purgativ; sulfat de magneziu. ~ea (lui) Glauber sulfat de sodiu. ~ de lamaie acid citric. ~ea (lui) Berthollet clorat de potasiu, intrebuintat la fabricarea chibriturilor si in pirotehnica. [G.-D. sarii] /<lat. sal, salis

LACU SARAT 1. Lac clastocarstic (de crov) cu apa sulfatata si namol terapeutic, situat in NE Campiei Brailei, la 25 m alt., la 5 km SV de municipiul Braila. Supr.: 39 ha (la niveluri medii ale apei; in perioadele de seceta, suprafata lacului se reduce foarte mult); lungimea: 2 km; latimea: 200-300 m; ad. max.: 1 m. Apa lacului are o mare concentratie de clorura de sodiu, de sulfat de sodiu si de magneziu (84 g/l). 2. Statiune balneoclimaterica de interes general, cu functionare permanenta, situata in jud. Braila, in NE Campiei Brailei, pe malul lacului cu acelasi nume. Climat continental de stepa, cu amplitudini termice anuale mari (25,4ºC). Temp. medie anuala este de 11ºC; in iul. temp. medii peste 23ºC, iar in ian. de -2,3ºC. Precipitatiile insumeaza c. 400mm anual. Statiunea este indicata pentru tratarea afectiunilor reumatice, ginecologice (insuficienta ovariana, cervicite cronice), dermatologice (psoriazis, ichtioze, keratodermatii etc.), endocrine (hipotiroidie benigna, hipoovarie etc.), neurologice periferice (pareze usoare, nevrite, sciatica) etc. Complex balnear.

SARE (lat. sal) s. f. 1. Combinatie chimica care rezulta din reactia dintre un acid si o baza. S. sunt, in general, substante cristaline, solubile in apa. Se mai pot obtine in reactiile dintre un acid si o alta sare, dintre metale, oxizii lor si acizi sau prin combinarea unui metal cu un metaloid. S. pot fi: neutre, rezultate prin combinarea unor cantitati echivalente de acid si de baza, bazice, care contin mai multi echivalenti de baza la un echivalent de acid si acide, care contin mai multi echivalenti de acid la un echivalent de baza. 2. Denumire uzuala a clorurii de sodiu; se mai numeste s. de bucatarie. ◊ S. gema = clorura naturala de sodiu, cristalizata in sistemul cubic. Este incolora sau divers colorata de incluziuni, are luciu sticlos si este usor solubila. Se utilizeaza in ind. chimica pentru extragerea sodiului si a clorului, in ind. alim., in tabacarie, medicina etc. Este un aliment important cu rol fiziologic insemnat in mentinerea echilibrului osmotic al organismului uman si animal. Sin. halit. ♦ Fig. Spirit; farmec, haz. 3. S. de lamaie = substanta chimica acra, cristalizata, folosita drept condiment; acid citric, acid tartric. ◊ S. de macris = combinatie moleculara intre o molecula de acid oxalic si o molecula de oxalat acid de potasiu, folosita ca decolorant in industria textila. ◊ S. dubla = sare rezultata prin cristalizarea impreuna, in proportii definite, a doua saruri simple. ◊ Sarea lui Glauber = sulfat de sodiu; mirabilit. ◊ S. Seignette = tartrat mixt de sodiu si potasiu; este o substanta cristalina incolora, cu proprietati piezoelectrice, folosita la prepararea solutiei Fehling, ca medicament in tulburarile digestiei etc. ◊ Saruri de diazoniu = denumire generica pentru diazoderivatii aromatici. ◊ S. cuaternara de amoniu = combinatie organica cu formula generala (R₄N)X, obtinuta prin reactia dintre amine tertiare si derivati halucinogeni reactivi. 4. (La pl.) Preparat (lichid) din substante puternic mirositoare, folosit in trecut pentru trezirea din lesin.

MIRABILIT s. m. (Min.) sulfat de sodiu natural folosit in industria chimica, a sticlei etc. – Din engl. mirabilite.

SULFAT, sulfati, s. m. Sare a acidului sulfuric cu un metal sau cu un radical. ◊ Sulfat de cupru = sare de cupru a acidului sulfuric, de culoare albastra, cristalizata, solubila in apa, intrebuintata in industrie si in agricultura pentru combaterea parazitilor; piatra-vanata. Sulfat de magneziu = sare de magneziu a acidului sulfuric, sub forma de praf alb, cristalizat, solubil in apa, care se intrebuinteaza in industrie si in medicina (ca purgativ); sare-amara. Sulfat feros = sare de fier a acidului sulfuric, de culoare verde deschisa, cristalizata, solubila in apa, care se intrebuinteaza in industrie la fabricarea cernelii de scris etc.; calaican. sulfat de sodiu = sare de sodiu a acidului sulfuric, intrebuintata in medicina ca purgativ. Sulfat de aluminiu si de potasiu = sare dubla de aluminiu si de potasiu a acidului sulfuric, de culoare alba, cristalizata, solubila in apa, cu gust astringent, care se foloseste in industrie, in medicina etc.; alaun, piatra-acra. – Din fr. sulfate.

MIRABILIT s. n. sulfat natural hidratat de sodiu, folosit in industria chimica, a sticlei etc. (< engl. mirabilite)

HALOMORF, -A (‹ fr.) adj. (Despre sol) Caracterizat prin acumularea sarurilor solubile (cloruri, sulfati si azotati de sodiu) in orizontul superior (ex. solonceacul, solonetul, solodiul, raspandite in reg. desertice, semidesertice si de stepa).

sulfat ~ti m. Sare a acidului sulfuric. ◊ ~ de calciu sare cristalina, de culoare alba, care conditioneaza duritatea apei. ~ de cupru sare albastra, cristalizata, folosita la combaterea daunatorilor agricoli; piatra-vanata. ~ de magneziu sare cristalizata, incolora, intrebuintata in industrie si medicina; sare amara. ~ de sodiu sare cristalizata, incolora, avand diferite intrebuintari (in industria sticlei, in vopsitorie, in medicina etc.). ~ de potasiu sare incolora, cristalizata, intrebuintata ca ingrasamant. ~ feros sare de culoare verde-deschisa, cristalizata, intrebuintata ca materie coloranta; calaican. ~ de zinc sare incolora cristalizata, avand diferite intrebuintari (ca mordant, la conservarea pielii, a lemnului etc.). /<fr. sulfate