CADRU s. n. I. 1. structura de rezistenta din bare de lemn, metal, beton armat etc., legate rigid; suport pentru diferite aparate. ◊ rama. ◊ aparat de gimanstica pentru miscari de mladiere. 2. pervaz. 3. (fig.) mediu, ambianta. 4. (fig.) limitele in care se desfasoara o activitate, o actiune. 5. element al unei marci postale, detaliul exterior al desenului. 6. imagine inregistrata pe un film fotografic; cliseu, negativ. ◊ subdiviziune a actiunii unui film, reprezentand o succesiune continua de imagini; camp(1). 7. (tv.) figura descrisa de spotul fascicolului electronic la explorarea unei imagini. 8. antena de forma unei bobine, cu un numar mic de spire, in receptiile radioelectrice si in radiogoniometrie. II. (pl.) serviciu administrativ al unei intreprinderi, institutii etc. care se ocupa cu angajarea si evidenta personalului. ◊ efectiv al unei intreprinderi, institutii, organizatii etc.; (sg.) cel care face parte dintr-un asemenea efectiv. (< fr. cadre, (II) rus. kadri)

OSATURA s. f. 1. totalitatea oaselor unui vertebrat; schelet. 2. (fig.) constitutie interna; structura. 3. sistem de bare, structura de rezistenta a unei constructii, masini etc. (< fr. ossature)

SCHELET s. n. 1. partea osoasa sau calcaroasa a corpului la vertebrate; totalitatea oaselor unui vertebrat. 2. ansamblu de elemente care formeaza structura de rezistenta a unei constructii sau a unui sistem tehnic; osatura. 3. (fig.) plan, schema sumara a unei opere literare, stiintifice etc. 4. fractiune granulometrica a solului, din elemente minerale mai mari de 2 mm. 5. caracter tipografic (lung si subtire) format din conturul literelor. 6. (lingv.) totalitatea sunetelor (fonemenelor) din care e format un cuvant. (< fr. squelette)

SCLEROPROTEINA s.f. Proteina simpla cu structura fibroasa, foarte rezistenta, care exista in tesuturile de sustinere a fanerelor. [Pron. -te-i-. / < fr. scleroproteine].

PRESURIZA vb. I. tr. A face sau a mentine o presiune normala in cabina unui avion care zboara la mari inaltimi sau a unui vehicul spatial. ♦ A mentine o anumita presiune in elementele ermetizate ale unei structuri pentru a-i mari rezistenta mecanica. [< fr. pressuriser].

OSATURA s.f. 1. Totalitatea oaselor unui vertebrat; schelet. 2. Element de sustinere, de rezistenta al unei constructii, al unei masini etc. ♦ (Fig.) Constitutie interna, structura. [< it. ossatura, cf. fr. ossature].

REFRACTAR, -A, refractari, -e, adj. 1. (Despre materiale) Care rezista la temperaturi inalte fara a-si schimba structura, compozitia si caracterele. ◊ Caramida refractara = caramida fabricata dintr-un material special, rezistenta la temperaturi inalte, folosita la captusirea focarelor de la cuptoarele industriale, de la cazanele de incalzire centrala, de la locomotive etc. 2. Fig. (Despre oameni, caractere etc.) Care se impotriveste la ceva, care opune rezistenta fata de ceva, care nu este receptiv la ceva. – Din fr. refractaire, lat. refractarius.

SOLID², -A, solizi, -de, adj., s. n. 1. Adj., s. n. (Corp) care poseda capacitatea de a-si mentine forma si dimensiunile, de a se opune fortelor deformatoare, avand o structura compacta si o mare coeziune; p. ext. (corp) dur, tare, rigid, rezistent. 2. Adj. Care este astfel facut incat rezista mult timp; rezistent, trainic, durabil. 3. Adj. Mare (ca dimensiuni si greutate); (fam., despre fiinte) voinic, robust. 4. Adj. Fig. Temeinic, serios; p. ext. sigur, statornic. ♦ Care infrunta cu tarie greutatile; darz. – Din fr. solide, lat. solidus.

structura s. 1. v. organizare. 2. grupare. (~ moleculelor intr-un corp.) 3. osatura, schelet. (~ de rezistenta a unei constructii.) 4. sistem. 5. v. al-catuire. 6. alcatuire, compozitie, economie, organizare, organizatie, (rar) substanta, (fig.) urzeala. (Care este ~ lucrarii?) 7. v. componenta. 8. v. configuratie. 9. (GEOL.) structura geologica = geotectonica, tectonica; structura sticloasa v. structura vitroasa; structura vitroasa v. structura sticloasa. 10. v. conformatie. 11. v. fire. 12. structura economica v. baza economica.

INSERTIE, insertii, s. f. 1. Inserare; (concr.) ceea ce se insereaza. 2. Legare, fixare. 3. (Anat.) Locul de fixare pe os a capatului terminal al unui muschi. 4. Strat de material (metalic sau textil) inclus in structura altui material sau cuprins intre fetele de contact pentru a-i mari rezistenta la rupere sau la sfasiere. – Din fr. insertion, lat. insertia.

OSATURA, osaturi, s. f. 1. Totalitatea oaselor unui vertebrat; schelet, osarie. 2. Schelet de rezistenta al unei constructii, al unei masini, al unei nave etc. ♦ Fig. Constitutie interna, structura, alcatuire (a ceva). – Din fr. ossature.

REFRACTAR ~a (~i, ~e) 1) (despre unele materiale) Care rezista la temperaturi inalte fara a-si schimba structura; cu proprietatea de a rezista la temperaturi inalte. Caramida ~a. 2) fig. (despre persoane) Care opune rezistenta influentelor straine; lipsit de recepti-vitate. /<fr. refractaire

PARAIMUNITATE s. f. rezistenta pe care un organism imun fata de un germen o prezinta si fata de un alt germen (cu o structura relativ asemanatoare). [Pr.: -ra-i-] – Para²- + imunitate.

BACTERIE (‹ fr. {i}; {s} gr. bakteria „baston”) s. f. (MICROBIOL.) Nume generic dat microorganismelor unicelulare, sporulate sau nu, cu structura foarte simpla; contin un nucleu difuz, iar inmultirea se face prin diviziune directa. B. sint impartite in familii pe baza morfologiei (coci, bacili, vibrioni), a afinitatilor fata de colorantii de anilina (bacili acido-rezistenti, germeni gram-pozitivi sau negativi etc.) si a proprietatilor biologice: rezistenta la temperaturi ridicate (b. termofile), tipul de nutritie (b. autotrofe sau heterotrofe), de respiratie (b. aerobe sau anaerobe), patogenitatea pentru om si animale. Prin ritmul rapid de multiplicare si prin actiunea enzimelor proprii, b. au un rol esential in circulatia carbonului si azotului in natura (b. nitrificante, b. celulolitice, b. de putrefactie), asigurind echilibrul biochimic necesar existentei lumii vii. B. sint folosite pe scara larga in industria farmaceutica (in prepararea antibioticelor, vitaminelor), industria alimentara (in prepararea derivatelor de lapte, produselor alcoolice) etc.