Rezultate din textul definițiilor
ZUF s. n. (inv.) Sortiment de stofa de lana fina si usoara. – Din tc. sof.
FOTA ~e f. Piesa vestimentara ornamentata, care face parte din costumul national femeiesc, constand dintr-o bucata (sau doua) de stofa de lana tinand locul fustei. /<turc. fota
lastig s.n. (inv.) stofa de lana foarte tare, un fel de satin.
pambriu, pambriuri, s.n. (inv.) 1. stofa de lana merinos. 2. testemel, naframa; basma. 3. un fel de haina. 4. un fel de brau incins. 5. (art.) numele unei hore; melodia dupa care se executa aceasta hora.
serja s.f. (inv.) stofa de lana vargata.
stambol-sali s.n. (inv.) stofa de lana de Constantinopol.
saliu, saliuri, s.n. 1. (inv.) stofa de lana vargata, care se producea in Angora. 2. stofa cu urzeala de bumbac si batatura de lina, cu dungi de matase si cu flori.
COVERCOT s. n. stofa de lana avand o tesatura deasa. (< engl. covercoat)
D*****T s. n. stofa de lana sau de bumbac cu desene brodate. (< fr. d*****t)
FLAUS s. n. stofa de lana cu suprafata foarte scamosata. (< germ. Flausch)
GABARDINA s. f. stofa de lana cu pronuntate nervuri oblice in tesatura, pe ambele fete. (< fr. gabardine, germ. Gabardine)
LASTIC s. n. stofa de lana asemanatoare cu satinul. (< fr., engl. lasting)
PRUNELA s. f. stofa de lana, neagra, cu fir foarte strans, din care se faceau articole casnice extrem de trainice. (< fr. prunelle)
ZUF s. n. (Inv.) Un fel de stofa de lana fina si usoara. – Tc. sof.
SHETLAND s. n. lana de calitate superioara cu fire foarte lungi ♦ Pulover confectionat din acest fel de lana. ♦ stofa fina, foarte moale, tesuta din fire din aceasta lana pieptanate si cardate. [Pr.: setland] – Cuv. engl.
BUCLAJ s. n. (despre lana, stofe) faptul de a fi buclat. ◊ totalitatea buclelor de pe suprafata unei pielicele de miel. (< fr. bouclage)
BARIS, barise, s. n. 1. Broboada de lana foarte subtire si usoara. ◊ Expr. (Reg.) A-si da barisul pe ceafa = a se face de ras, a pierde rusinea, a incalca regulile bunei-cuviinte. 2. stofa de lana foarte subtire si fina. [Var.: barej, bariz s. n.] – Din fr. barege.
BRUNEL s. n. (Inv.) stofa de lana de culoare inchisa, din care se confectioneaza incaltaminte. – Din germ. Brunelle.
BUHUR, buhururi, s. n. (Inv.) stofa de lana fina sau de matase. – Din tc. buhur.
CASA s. f. stofa de lana cu tuseul moale, vopsita in culori deschise. – Cf. germ. kaschieren.
PAMBRIU, pambriuri, s. n. (Inv.) stofa de lana merinos. – Et. nec.
LASTIC s. n. (Inv.) stofa de lana asemanatoare cu satinul. [Acc. si: lastic] – Din fr., engl. lasting.
MUSELINA, museline, s. f. Tesatura de bumbac sau de matase, subtire si stravezie, din care se confectioneaza imbracaminte usoara, perdele etc. ♦ stofa de lana foarte fina. [Var.: muselin, muslin s. n.] – Din fr. mousseline, pol. muslin, tc. musin.
ALPACA2 ~le f. 1) Mamifer rumegator din America de Sud, cu lana lunga si fina, de culoare alba sau neagra. 2) stofa din lana acestui animal. [Art. alpacaua; G.-D. alpacalei] /<fr. alpaca, alpaga
CASA f. stofa de lana cu tuseul moale, vopsita in culori deschise. /Orig. nec.
SALIU n. stofa de lana vargata, care se producea in Angora. /<turc. sali
D*****T s.n. (Text.) stofa de lana sau de bumbac cu desene brocate. [< fr. d*****t].
HOMESPUN s.n. Tip de tesatura pentru stofe de lana care imita lucrul in razboiul de casa. [< engl. homespun].
BRUNEL s.n. stofa de lana de culoare inchisa, folosita odinioara la confectionarea incaltamintei. [< germ. Brunelle, cf. fr. brunelle].
caltui (caltui), caltuiesc, vb. IV (inv.) 1. a astupa cu calti. 2. a destrama lana sau stofa.
COVERCOT s.n. stofa de lana, avand o tesatura deasa. [< engl., fr. covercoat].
fachiol s.n. (reg., inv.) stofa din lana subtire, stravezie, cu care se imbrobodesc femeile; voal, crep (de doliu); paioara, marama, urzicar, lintoliu.
FLAUS s.n. stofa de lana cu suprafata supusa unei scamoseri intense. [< germ. Flausch].
GABARDINA s.f. stofa de lana cu pronuntate nervuri oblice in tesatura pe ambele fete. [< fr. gabardine, cf. sp. gabardina].
LASTIC s.n. (Text.) stofa de lana asemanatoare cu satinul. [< fr., engl. lasting].
CAPISON s. n. 1. boneta de lana, din stofa groasa, cu unul sau doua colturi. 2. (constr.) aparatoare la cosul de fum. 3. harnasament de protectie a capului si gatului contra insolatiei la caii de curse. (< fr. capuchon)
CASA s. f. stofa din lana cu tuseu moale, vopsita in culori deschise. (< germ. Kascha)
SEVIOT s. n. 1. rasa de oi cu lana fina, originara din Scotia. 2. stofa din lana acestor oi. (< fr. cheviotte)
BARIS, barise, s. n. 1. Broboada de lana foarte subtire si usoara. ◊ Expr. A-si da barisul pe ceafa = a-si pierde rusinea; a se dezonora. 2. stofa de lana foarte subtire si fina. [Var.: barej, bariz s. n.] – Fr. barege.
BRUNEL s. n. stofa de lana de culoare inchisa, din care se confectiona altadata incaltaminte. – Germ. Brunelle (<fr.).
BUHUR, buhururi, s. n. (Inv. si arh.) stofa de lana fina sau de matase. – Tc. buhur.
HAMADᾹN, oras in NV Iranului, la poalele masivului Elvend, la 1.650 m alt; 406,1 mii loc. (1994). Important centru comercial (lana, piei, fructe uscate). Covoare, stofe de lana, tesaturi din bumbac, pielarie, produse alim. (vinuri). Mausoleul Gombad-e’Alavῑyān (sec. 12, reconstruit in sec. 14). In antichitate s-a numit Ecbatana.
GABARDINA s. f. stofa fina de lana cu legatura diagonala, care prezinta dungi paralele inclinate pe ambele parti. – Din fr. gabardine. Cf. sp. gabardina, germ. Gabardine.
MERINOS, -OASA, merinosi, -oase, subst., adj. 1. S. m. si f., adj. (Oaie sau rasa de oi) cu lana creata, moale, foarte fina, de culoare alba. 2. Adj. (Despre lana) care este obtinuta de la oi merinos (1) ♦ (Substantivat) lana obtinuta de la oile merinos (1). 3. S. n. invar. stofa fabricata din lana merinos (2). – Din fr. merinos.
SAL, saluri, s. n. 1. Tesatura din lana, matase etc., de diverse forme si dimensiuni, impodobita cu desene, broderii sau franjuri, pe care femeile o poarta pe cap sau pe umeri. ♦ Fular. 2. (Inv.) stofa fina de lana, fabricata in Orient. ♦ Fasie lunga de sal (2) purtata de barbati, dupa moda orientala, in jurul capului sau al mijlocului; cearsaf (2). – Din tc. sal.
SEVIOT s. n. 1. Rasa de oi originara din Anglia, cu lana alba fina si cu firul lung. ♦ stofa tesuta din lana pura a acestor oi sau din amestec de lana cu fibre sintetice. [Pr.: -vi-ot] – Din fr. cheviot.
LASTRA, lastre, s. f. (Inv.) stofa scumpa de lana. – Et. nec.
TARTAN, tartane, s. n. Sal sau pled facut dintr-o stofa speciala de lana, cadrilata. – Fr. tartan.
MOHAIR, mohairuri, s. n. Par de capra angora, folosit in industria textila pentru stofe, covoare, fetru etc.; p. ext. postav sau stofa tesuta din lana amestecata cu par de capra angora (sau cu fire de matase). [Pr.: -ha-ir] – Din fr. mohair.
COVERCOT, covercoturi, s. n. stofa fina de lana, cu tesatura deasa, folosita la confectionarea pardesielor, hainelor, taioarelor etc. – Din engl. cover-coat.
GABARDINA f. stofa fina de lana cu dungi oblice in relief pe ambele parti. /<fr. gabardine, germ. Gabardine
MOHAIR ~uri n. 1) Par de capra angora. 2) stofa tesuta din lana amestecata cu par de capra angora. [Sil. -ha-ir] /<fr. mohair
SAL ~uri n. 1) Obiect de imbracaminte, constand dintr-o tesatura sau dintr-o impletitura speciala, impodobit cu broderii sau cu franjuri, purtat de femei, pe umeri sau pe cap. ◊ Guler-~ guler rasfrant, avand revere intregi, rotunjite. 2) inv. stofa fina de lana, produsa in Orient. 3) inv. Fasie din astfel de stofa, cu care barbatii isi legau capul sau mijlocul. /<turc. sal
ALPACA1 s.f. 1. Animal rumegator cu lana lunga si matasoasa, care traieste in America de Sud. 2. stofa fina din lana acestui animal. [Acc. si alpaca, pl. -ale, var. alpaga s.f. / cf. fr. alpaca, alpaga < cuv. indigen american].
MUSELINA s.f. Tesatura fina de bumbac sau de matase transparenta. ♦ stofa fina de lana. [Var. muslin s.n., muslina s.f. / < fr. mousseline, cf. Mosul – oras in Irak].
PALIU2 s.n. Tesatura de stofa sau de lana data ca premiu pentru o intrecere (medievala). ♦ Intrecerea premiata cu aceasta tesatura. [Pron. -liu, var. palio s.n. / < it. palio].
SEVIOT s.n. 1. Rasa de oi cu lana fina si cu firul lung. 2. stofa facuta din lana acestor oi. [Pron. -vi-ot. / < fr. cheviotte, engl. cheviot, cf. Cheviot – provincie in Anglia].
TUID s.n. stofa fina de lana cu fibre lungi, grele, care da, prin coloritul diferit al firelor, desen ecosez. [Pron. tuid, scris si tweed. / < engl. tweed, cf. Tweed – oras in Scotia].
BARIS s.n. 1. Broboada subtire si usoara; marama, testemel, tulpan. 2. stofa fina de lana. [Pl. -se, var. barej, bares, bariz s.n. / < fr. barege, cf. Bareges – localitate in Pirinei].
camlot s.n. (inv.) stofa groasa de lana sau de par de capra.
prizal s.n. sg. (inv.) stofa fina de lana (cu un fir negru si unu cenusiu inchis).
MOHAIR s.n. Par de capra angora, din care se fac stofe, covoare etc. ♦ (P. ext.) stofa tesuta din lana amestecata cu par de capra angora. [Pron. -ha-ir. / < engl., fr., it. mohair < cuv. arab].
zof, zofuri, s.n. (inv.) stofa subtire de lana de Angora.
TOGA s.f. Imbracaminte specifica a romanilor constand dintr-o bucata lunga de stofa sau de lana, care se purta infasurata pe corp, pornind de la umarul stang si lasand descoperit bratul drept. [< lat. toga].
ALPACA1 s. f. mamifer erbivor, domesticit, inrudit cu camila, cu lana lunga si matasoasa, din America de Sud. ◊ stofa fina din lana acestuia. (< fr., sp. alpaca)
BARIS s. n. 1. broboada subtire si usoara; marama, testemel, tulpan. 2. stofa fina de lana. (dupa fr. barege)
MOHAIR s. n. par de capra angora, din care se fac stofe, covoare etc. ◊ stofa tesuta din lana amestecata cu par de capra angora. (< fr. mohair)
MUSELINA s. f. tesatura fina de bumbac sau de matase, transparenta. ◊ stofa fina de lana. (< fr. mousseline)
PALIU2 s. n. tesatura de stofa sau de lana, data ca premiu pentru o intrecere medievala). ◊ intrecerea premiata. (< it. palio)
TOGA s. f. 1. imbracaminte barbateasca la romani constand dintr-o bucata lunga de stofa sau de lana, care se purta infasurata pe corp, pornind de la umarul stang si lasand descoperit bratul drept. 2. roba. (< lat. toga)
TWEED [TUID] s. n. stofa fina de lana cu fibre lungi, grele, care da, prin coloritul diferit al firelor, desen ecosez. (< engl. tweed)
PRUSLUC, pruslucuri, s. n. (Reg.) Vesta fara maneci, din lana sau din stofa, pe care o poarta taranii. – Magh. pruszlik (< germ.).
ALPACA1 s. f. Animal rumegator cu lana lunga si subtire, care traieste in America de Sud (Lama pacos). ♦ stofa fina din lana acestui animal. – Fr. alpaga.
CISNADIE, oras in jud. Sibiu, in Depr. Sibiului; 20.550 loc. (1991). Termocentrala. Expl. si prelucr. primara a lemnului, ind. textila (stofe de lina, covoare plusate, covoare nationale, tesatorie de matase si filatura de bumbac). Muzeu etnografic. Biserica romanica (sec. 13-15), nucleu al unei cetati puternic fortificate (sec. 16-17). Intemeiat la mijlocul sec. 12 de colonisti sasi; mentionat in 1323 ca oras.
ALPACA1 s. f. Animal rumegator cu lana fina, lunga si subtire, care traieste in America de Sud (Lama pacos). ♦ stofa fina fabricata din lana acestui animal. – Din fr. alpaga, alpaca.
HARSA, harsale, s. f. (Inv.) Patura fina de lana (sau bucata de stofa sau de alt material) impodobita cu diverse cusaturi si ornamente, care se punea pe cal, sub sa. – Din tc. hasa.
CIPIC, cipici, s. m. 1. Papuc de lana impletita sau de stofa. 2. (Inv.) Gheata (fina); pantof. [Var.: (reg.) ciupic s. m.] – Din bg. cepik.
cioareci s.m. pl. (pop.) 1. pantaloni taranesti din panura alba si groasa de dimie; nadragi. 2. (reg.) ciorapi de dimie, subtiri si colorati, cu gaitane, purtati de taranci pe timp friguros; cioci, caltuni, busi, jambiere. 3. stofa alba, groasa, de lana; panura alba, dimie, aba.
MATLASA vb. tr. a captusi o stofa, o haina cu lana sau cu vata, cosand astfel materialul incat sa formeze figuri in relief. (< fr. matelasser)
PALMERSTON s. n. tesatura dubla din lana si bumbac, ca stofa de palton. (< Palmerston)
stofa, stofe, s. f. Tesatura de lana sau de fibre sintetice, mai groasa decat panza, intrebuintata pentru confectionarea imbracamintei, pentru tapisarea mobilei etc. ♦ Fig. (Cu determinari introduse prin prep. „de”) Predispozitie, aptitudine, talent. ◊ Expr. A avea stofa = a avea calitati deosebite (intr-un anumit domeniu). [Var.: stofa s. f.] – Din germ. Stoff, it. stoffa.
TWEED s. n. stofa confectionata din fire de lana fina cu fibre lungi, de culori diferite. [Pr.: tuid] – Cuv. engl.
CAPISON s.n. 1. Un fel de gluga (de lana tricotata sau confectionata din stofa groasa) avand unul sau doua colturi. 2. (Constr.) Aparatoare la cosul de fum. [Var. capson, capuson s.n. / < fr. capuchon].
PALMERSTON s.n. Tesatura dubla din lana si bumbac, folosita ca stofa de palton. [< (Henry Temple – viconte de) Palmerston, om politic englez din sec. XIX].
MATLASA vb. I. tr. A captusi o stofa, o haina etc. cu lana sau cu vata, cosand astfel materialul incat sa formeze figuri geometrice regulate in relief. [< fr. matelasser].
stofa s.f. Tesatura de lana, de fire sintetice etc. mai groasa ca panza; postav. ♦ (Fig.) Dispozitie, talent, aptitudini. [Var. stofa s.f. / < it. stoffa, germ. Stoff].
stofa s. f. 1. tesatura din lana, din fire sintetice etc. mai groasa ca panza; postav. 2. (fig.) talent, aptitudine. ♦ a avea ~ = a avea calitati deosebite. (< germ. Stoff, it. stoffa)
MOCHETA s.f. stofa plusata, facuta din fire de lana si de in sau canepa, intrebuintata la fabricarea covoarelor sau la capitonarea mobilelor. [Var. mochet s.n. / < fr. moquette].
SHETLAND [SET-] s. n. stofa fina, moale, din fire de lana foarte lungi, pieptanate sau cardate; pulover din astfel de lana. (< engl. shetland)
SUVITA ~e f. l) Smoc de par, lana etc. 2) Portiune lunga si ingusta de stofa, de teren etc.; fasie. 3) Dunga subtire de lichid, fum etc. /<bulg. sevica
melez, melezuri, s.n. (inv.) stofa de matase cu bumbac sau de lana cu bumbac.
CAMGARN s. n. lana cu par lung, care capata dupa pieptanare o uniformitate deosebita. ◊ stofa de calitate superioara din fire de lana netede. (< germ. Kammgarn)
CAMGARN s. n. stofa de calitate superioara, din fire netede de lana, cu o tesatura speciala. – Din germ. Kammgarn.
CASTORINA f. stofa confectionata din par de castor amestecat cu lana. /castor + lana
stofa ~e f. 1) Tesatura calitativa, mai ales de lana. ◊ A avea ~ a fi inzestrat cu anumite aptitudini, ce pot fi dezvoltate. 2) la pl. Varietati ale unei astfel de tesaturi. [G.-D. stofei] /<germ. Stoff, it. stoffa
CAMGARN s.n. lana cu par lung, care capata dupa pieptanare o uniformitate deosebita. ♦ stofa de calitate superioara, facuta din fire de lana netede. [Pl. -nuri, var. kammgarn s.n. / < germ. Kammgarn].
CREP1 n. 1) Tesatura fina de lana sau de matase, usor incretita. 2) Bucata din aceasta stofa, de culoare neagra, care se prinde la haine in semn de doliu. /<fr. crepe
CAMGARN s. n. stofa de calitate superioara, tesuta din fire netede de lana. – Germ. Kammgarn.
PALIU1 s. n. 1. mantie la vechii greci, dintr-o fasie de stofa dreptunghiulara care se drapa in jurul corpului. 2. banda de lana alba cu cruci negre, pe care papa o poarta pe deasupra vesmintelor pontificale. 3. rasfrangere a tegumentului care captuseste cochilia gasteropodelor; manta (3). 4. cortexul cerebral (care acopera creierul ca o manta). (< lat., fr. pallium)
PRETORT, pretorturi, s. n. Semifabricat din lana obtinut prin cardare, din care se obtin firele de tesut stofele. – Pre1- + tort1.
CAMGARN n. 1) lana cu fir lung care capata, dupa pieptanare, o uniformitate deosebita. 2) stofa fina confectionata din astfel de fire. /<germ. Kammgarn
TARTAN s. n. 1. tesatura de lana sau bumbac, cadrilata, in Scotia. ◊ sal, pled din astfel de stofa. 2. material special din mastic sintetic elastic, pentru impermeabilizarea si marirea rezistentei pistelor atletice si a terenurilor sportive la intemperii. (< fr. tartan)
PLAPUMA, plapumi, s. f. Invelitoare groasa, formata din doua foi de panza, de matase, de stofa etc. intre care este introdus si fixat prin cusaturi ornamentale un strat de lana, de puf sau de vata si care se foloseste ca acoperitoare la dormit. ◊ Expr. Intinde-te cat ti-e (sau cat te tine) plapuma = nu actiona decat in limitele posibilitatilor tale. [Var.: plapoma s. f.] – Din ngr. paploma.
FOTA, fote, s. f. 1. Parte componenta a costumului popular romanesc (bogat ornamentata) purtata de femei, formata dintr-o tesatura dreptunghiulara de lana care se petrece in jurul corpului, tinand locul fustei, sau din doua bucati de stofa acoperind partea din fata a corpului (ca un sort) si pe cea din spate. 2. (Rar) Sort purtat de carciumari, de ospatari etc. – Din tc. fota.
TARTAN s.n. 1. Tesatura de lana sau bumbac, cadrilata, folosita in Scotia. ♦ Sal sau pled confectionat dintr-o astfel de stofa. 2. Material special din mastic sintetic elastic folosit pentru impermeabilizarea si marirea rezistentei pistelor atletice si a terenurilor sportive la intemperii. [< fr. tartan].
FRANJ, franjuri, s. n. 1. Fiecare dintre firele de bumbac, matase, lana etc. care atarna unul langa altul ca ornament, la marginea unei perdele, fete de masa, stofe, a unui obiect de imbracaminte etc. 2. (Fiz.) Fiecare dintre dungile alternativ luminoase si intunecoase obtinute pe un ecran prin fenomenul interferentei luminii. [Var.: (2) franja s. f.] – Din fr. frange.
ESARFA, esarfe, s. f. 1. Fasie de lana, de matase etc. care se infasoara in jurul gatului (mai ales de femei) ca podoaba. 2. Fasie de stofa sau de matase purtata in diagonala pe piept sau ca un brau, semn al unei functii (inalte) sau al unei demnitati. 3. Banda de stofa, de panza etc. care se poarta pe dupa gat ca sa sustina o mana bandajata sau fracturata. [Var.: esarpa s. f.] – Din fr. echarpe.
CLAV s.n. (Ant.) Banda de stofa purpurie, care, aplicata pe tunica, indica apartenenta la ordinul senatorial sau ecvestru in vechea Roma. ♦ Margine de lana purpurie intretesuta in toga pretexta ca semn al cetatenilor romani mai mici de cincisprezece ani. [< lat. clavus].
CLAV s. n. 1. banda de stofa purpurie, care, aplicata pe tunica, indica apartenenta la ordinul senatorial sau ecvestru in vechea Roma. 2. margine de lana purpurie in toga pretexta ca semn al cetatenilor romani sub 15 ani. (< lat. clavus)
BATA bete f. 1) Fasie ingusta de stofa, aplicata in partea de sus a fustei sau a pantalonilor (pentru ajustare); betelie. 2) mai ales la pl. Cingatoare ingusta si lunga, tesuta din lana de diferite culori si impodobita cu ciucuri, margele si alte podoabe. [G.-D. betei] /<lat. bitta
BONETA, bonete, s. f. 1. Acoperamant de cap confectionat din panza sau din stofa, fara boruri sau cozoroc, purtat de femei, de copii, de bucatari, medici, laboranti, militari etc. 2. (In sintagma) Boneta frigiana = un fel de caciulita de lana cu varful indoit inainte, devenita in timpul Revolutiei Franceze (1789-1794) simbol al libertatii. – Din fr. bonnet.
GALON2 ~oane n. 1) Fasie de stofa sau banda de metal care se prinde pe epoletii sau pe maneca unei uniforme (militare) pentru a indica gradul. 2) Siret dintr-o tesatura (matase, lana etc.) cusut ca podoaba la haine sau la palarii. /<fr. galon
ESARFA s. f. 1. sal, fular de matase, de lana care este purtat de femei ca podoaba. 2. fasie, banda care se poarta peste piept sau peste mijloc ca semn al unei demnitati, al unei functii. 3. banda de stofa care se poarta pe dupa gat pentru sustinerea antebratului. (< fr. echarpe)
ZABUN, zabune, s. n. 1. Haina barbateasca purtata de tarani, facuta din lana sau din bumbac, de obicei lunga, cu sau fara maneci, impodobita cu cusaturi. 2. Anteriu lung si larg purtat de preoti si de calugari. 3. (Inv.) Haina lunga, fara maneci, confectionata din stofa scumpa, pe care o purtau boierii. [Var.: zobon s. n.] – Din bg. zabun.
ZABUN, zabune, s. n. 1. Haina de iarna, de lana sau de bumbac, vatuita, cu maneci, de obicei lunga pana la genunchi, purtata de tarani. 2. Anteriu lung si larg purtat de preoti si de calugari. 3. (Inv.) Haina lunga, fara maneci, facuta din stofa scumpa, pe care o purtau boierii. [Var. zobon s. n.] – Tc. zibin (bg. zabun).
COMANAC1, comanace, s. n. 1. Acoperamant al capului, de forma cilindrica, fara boruri, confectionat din lana sau din pasla, purtat de calugari si de calugarite. ◊ Expr. (Glumet) A-si pune capul sub comanac = a se calugari. 2. Acoperamant al capului asemanator cu comanacul1 (1) purtat odinioara de barbati. ♦ Caciulita de matase sau de stofa scumpa, purtata altadata de femei. [Var.: comanac s. n.] – Et. nec.
