Rezultate din textul definițiilor
COLONIE1 s. f. 1. (ant.) cetate-oras intemeiata de o alta cetate sau de un alt stat pe teritoriul unei tari straine, cu scopuri comerciale. 2. teritoriu, tara lipsita de independenta politica si economica, sub dominatia unui stat imperialist (metropola); posesiune (2). 3. grup de persoane de aceeasi cetatenie sau nationalitate stabilit intr-o tara straina. 4. grup de copii trimisi la odihna intr-o statiune balneoclimaterica. 5. grup de animale superioare sau de plante unicelulare din aceeasi specie care duc viata in comun. (<fr. colonie, lat. colonia)
COLONIE1 s.f. 1. (Ant.) Cetate sau oras intemeiat de o alta cetate sau de un alt stat pe teritoriul unei tari straine cu scopuri comerciale. 2. Tara (regiune) lipsita de independenta politica si economica, dependenta politic-administrativ de un stat metropola capitalist. 3. Grup, comunitate apartinand unei nationalitati care s-a stabilit intr-o tara straina si mentine intre membrii sai legaturi stranse. 4. Grup de copii trimisi la odihna intr-o statiune balneoclimaterica. 5. (Biol.) Grupare de indivizi din aceeasi specie care duc viata in comun. [Gen. -iei. / cf. fr. colonie, it., lat. colonia].
SEZONIST, -A s.m. si f. Cel care face cura la o statiune balneoclimaterica; vilegiaturist. [< sezon + -ist].
SEZONIST, -A s. m. f. cel care face cura la o statiune balneoclimaterica. (< sezon + -ist)
BAILE HERCULANE, oras in jud. Caras-Severin, pe Cerna; 6.076 loc. (1991). statiune balneoclimaterica permanenta, cu ape termale (55ºC), sulfuroase, sodice, calcice, magneziene, slab radioactive, cunoscute si folosite din epoca romana. Statiunea este indicata pentru tratarea afectiunilor reumatice, neurologice periferice, respiratorii, ginecologice, dermatologice etc. Este cea mai veche statiune balneoclimaterica din Romania, atestata documentar ca atare din anul 153 i. Hr., sub denumirea Ad aquas Herculis sacras. Vestigiile arheologice din Pestera Hotilor (la N de statiune), atesta locuirea din Paleoliticul inferior pina in epoca feudala. Muzeu de istorie.
BAILE 1 MAI, statiune balneoclimaterica in NV Romaniei, la 8 km SE de Oradea (jud. Bihor). Izv. minerale termale (20-49ºC), bicarbonatate, sulfatate, calcice, slab radioactive, indicate in tratamentul afectiunilor endocrine, reumatismale, post-traumatice, neurologice periferice si centrale, endocrine, metabolice si de nutritie. Sanatoriu de recuperare a copiilor cu deficiente locomotorii. Aici se afla Lacul Petea (rezervatie naturala, 4 ha), cu temp. constanta de 30ºC.
BAILE FELIX, statiune balneoclimaterica internationala, situata in NV Romaniei, la 9 km SE de Oradea (jud. Bihor). Izv. cu ape minerale termale (20-48ºC), bicarbonate, sulfatate, calcice, sodice, usor radioactive, indicate in tratamentul afectiunilor neurologice, ginecologice, reumatismale etc.
BIBORTENI, statiune balneoclimaterica sezoniera, de interes local, situata in raza orasului Baraolt (jud. Covasna), in Depr. Baraolt, la 490 m alt. Numeroase izv. cu ape minerale carbogazoase, bicarbonate, sodice, calcice, megneziene, cunoscute si exploatate din 1892, indicate atit ca ape de masa, cit si pentru tratarea unor afectiuni. Buvete pentru cura interna cu ape minerale. Statie de imbuteliere a apelor minerale.
BORSEC 1. Depr. intramontana in Carpatii Orientali, intre M-tii Giurgeu (la V-SV) si Bistritei (la E-NE), drenata de Valea Vinului, afl. al Bistricioarei. Supr.: 30 km2. Relief colinar si de terase joase. Clima racoroasa (media termica anuala 4ºC). Paduri de rasinoase. Expl. de feldspat si lignit (Borsec). Izv. minerale. Zona turistica. 2. Oras in jud. Harghita, in depr. cu acelasi nume; 3.242 loc. (1991). Expl. de lignit, travertin si feldspat. Ve che statiune balneoclimaterica (din 1804), cu izv. de ape carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, alcalino-feroase (renumite si ca ape de masa), indicate in tratamentul afectiunilor tubului digestiv, ale rinichilor si cailor u*****e, ale celor endocrine, hepato-biliare etc.; namol terapeutic. Imbutelierea apelor minerale. Declarat oras in 1956.
CAP AURORA, statiune balneoclimaterica estivala (inaugurata in 1973) situata in extremitatea sud-estica a Romaniei (jud. Constanta), pe tarmul Marii Negre, la 4 km N de Mangalia careia ii apartine din punct de vedere ad-tiv.
CALACEA, statiune balneoclimaterica cu functionare permanenta, in C. Vingai, in raza com. Ortisoara (jud. Timis), la 117 m alt. Climat continental moderat de cimpie, cu veri racoroase si ierni blinde. Izv. cu ape minerale bicarbonate, clorosodice, termale (38ºC) indicate in tratarea afectiunilor reumatice si renale.
COSTINESTI, sat. in com. Tuzla, jud. Constanta, statiune balneoclimaterica estivala situata pe tarmul Marii Negre, la 28 km S de Constanta. Mare complex turistic pentru tineret, numeroase vile, minihoteluri, camping. Tabara studenteasca internationala de vara.
VENUS, statiune balneoclimaterica estivala, situata pe tarmul de V al Marii Negre, la 3-20 m alt., la 3 km N de municipiul Mangalia de care apartine din punct de vedere ad-tiv. Climat temperat maritim, cu veri calduroase si mai mult senine (in medie 25-28 de zile insorite pe lunile de vara, cu durata de stralucire a soarelui de 10-12 ore pe zi) si ierni blande (in ian. temp. medie de 0ºC). Statiunea este recomandata atat pentru persoanele sanatoase care pot beneficia de cura heliomarina in timpul vacantelor de vara, cat si pentru tratamentul unor afectiuni reumatismale, posttraumatice, a unor stari de anemie secundara, de debilitate, decalcifieri, rahitism, a unor boli dermatologice, endocrine, ginecologice s.a. Plaja naturala, extinsa pe 1,5 km lungime (intre statiunile Venus si Saturn) si 200 m latime, are un nisip fin si pe alocuri apar izvoare cu ape minerale sulfuroase, hipotermale, captate si folosite la dusuri. Statiunea V. a intrat in nomenclatorul statiunilor balneare in anul 1972. Pavilion amenajat pentru ungeri cu namol sapropelic si pentru bai sulfuroase.
RODBAV, statiune balneoclimaterica de interes general, cu functionare permananta, situata in com. Soars, jud. Brasov, in SE pod. Hartibaci, la 476 m alt. Climat tonic, cu veri racoroase (temp. medie a lunii iul. este 18ºC) si ierni reci (in ian. medii termice de -5,5ºC). Temp. medie anuala este este dec. 7,5ºC. Izvoare cu ape minerale clorurate, sodice, iodurate, bicarbonatate, hipotone indicate in cura externa pentru tratarea afectiunilor reumatismale degenerative, a celor posttraumatice, ginecologice, vasculare etc. Punct muzeal cu piese de arheologie locala. Biserica de lemn (sec. 18); ruinele unei cetati taranesti din sec. 14. Arie de protectie speciala avifaunistica.
SARATOGA SPRINGS [særətougə spriŋz], oras in NE S.U.A. (New York), situat la poalele m-tilor Adirondack, pe fl. Hudson, la 53 km N de Albany; 26,2 mii loc. (2000). Ind. textila si alim. Izv. minerale; statiune balneoclimaterica si centru turistic. Aici, in timpul Razboiului pentru Independenta Coloniilor Engleze din America de Nord (1775-1783), trupele americane, conduse de generalul Horatio Gates, au infrant trupele engleze, conduse de generalul John Burgoyne, silindu-le sa se predea (19 sept. si 7 oct. 1777).
SANTANDER, oras in N Spaniei, centrul ad-tiv al comunitatii autonome Cantabria, situat pe o pen. stancoasa din G. Santander al G. Biscaya, la 64 km NV de Bilbao si 341 km N de Madrid; 180,7 mii loc. (2001). Port pentru exportul de carbune, cereale s.a. Aeroport. Nod feroviar. Constr. navale, aeronautice si de automobile. Rafinarie de petrol. Ind. siderurgica, chimica (mase plastice, acid sulfuric), textila, sticlariei, hartiei si alim. (prelucr. pestelui). Pescuit. Centru turistic; statiune balneoclimaterica estivala. Muzeu de istorie. Universitate (1972). Catedrala in stil gotic (sec. 12, reconstruita in sec. 20). Colonie romana cu numele Portus Vistoriae. Orasul a fost reconstruit dupa numeroase distrugeri provocate de marele incendiu din 1941. La 27 km SV de S. se afla celebra pestera Altamira.
OCNA DEJULUI, cartier al municipiului Dej, jud. Cluj, statiune balneoclimaterica de interes local, cu climat de dealuri, sedativ, si cu ape minerale clorurate, sodice, de mare concentratie (260 g/l), slab sulfatate, cantonate intr-un lac ce ocupa o veche salina. In cura externa, apele minerale sunt indicate pentru tratarea unor deficiente ale aparatului locomotor.
OCNA SUGATAG, com. in jud. Maramures, situata in depr. Maramures; 4.196 loc. (2003). Nod rutier. Zacaminte de sare si gips. Prelucr. pieilor (Sat-Sugatag) si a lanii (Hoteni). Statie meteorologica (din 1858). Satul O.S., mentionat documentar in 1355, are statul de statiune balneoclimaterica de interes local, cu ape minerale clorurate, de mare concentratie (119,5 g/l), calcice, cantonate in lacuri instalate in ocne prabusite. Statiunea este indicat in tratarea afectiunilor reumatismale, posttraumatice, neurologice periferice, ginecologice si vasculare. Complex sanatorial. Biserici de lemn cu hramurile Cuvioasa Parascheva (1642, cu decor sculptat si peretii pictati) si Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil (1657), in satele Sat-Sugatag si Hoteni. Porti monumentale din lemn, cu sculpturi executate in stil maramuresean. Rezervatie forestiera (Padurea Craiasca, 44 ha) cuprinzand o veche plantatie de larice cu arbori monumentali si padure naturala de stejar. In satul Berb, rezervatia Lacul (Taul) Morarenilor (20 ha).
CAZINOU s.n. Local public in statiunile balneoclimaterice, cu sali de jocuri, de spectacole, de dans, restaurante etc. [Var. cazino s.n. / < fr. casino].
PAVILION s. n. 1. mica constructie izolata, intr-o gradina, intr-un parc etc.; chiosc. ◊ corp de cladire care face parte dintr-un ansamblu de constructii (la spitale, cazarmi, in statiunile balneoclimaterice). ◊ suprafata rezervata, in cadrul unui targ sau unei expozitii internationale, prezentarii exponatelor. 2. drapel care poarta semnele distinctive ale unui stat. ◊ steag de panza, de forme si culori diferite, care indica apartenenta unei nave la o anumita tara. 3. partea in forma de cornet a unui receptor telefonic. 4. partea in forma de palnie a instrumentelor de suflat. ◊ cornet acustic. 5. partea exterioara, cartilaginoasa, a urechii. 6. partea terminala, in forma de palnie, a trompelor uterine. 7. (herald.) ornament al unei steme, in forma de cort, deasupra mantoului si acoperind armoariile unui suveran. (< fr. pavillion, germ. Pavillion)
AACHEN [ḁ:hen], oras in Germania (Renania de Nord-Westfalia), la granita cu Belgia; 535 mii loc. (1987, cu suburbiile). Centru minier (carbune si min. de fier). Ind. textila, constr. de masini (electrotehnica), chimica, geamuri. Nod de comunicatii. statiune balneoclimaterica cu ape termale. Institut politehnic (1870). Principala resedinta a imp. franc al lui Carol cel Mare (Aix-la-Chapelle). Loc de incoronare a imparatilor Sfintului Imperiu Roman (813-1531). Aici au fost semnate tratatele de pace prin care s-au incheiat Razboiul de Devolutiune dintre Franta si Spania (1667-1668) si Razboiul de Succesiune la Tronul Austriei (1740-1748). Centru de arta in epoca carolingiana. Monument celebru: Capela Palatina (inceputul sec. 8 – sfarsitul sec. 9) ridicata de arhitectul Odo (Eudes) de Metz pentru Carol cel Mare. Primarie in stil gotic (sec. 14).
AGHIRESU, com. in jud. Cluj: 8.118 loc. (1991). Expl. de carbune brun (Ticu), argila caolinoasa, calcare, nisipuri, gips (Leghia). Termocentrala. Fabrica de ipsos si caramida refractara. statiune balneoclimaterica cu ape sulfatate. Statie de c. f. Ruinele unui castel in stil renascentist transilvanean (1572).
AGIGEA, com. in jud. Constanta, pe tarmul Marii Negre, la gura canalului Dunare-Marea Neagra (km 64,2). Ecluza. Port maritim. statiune balneoclimaterica. Sanatoriu de tuberculoza osteoarticulara. Rezervatie de dune marine (25 ha). Statiune de cercetari marine (infiintata in 1926 de Ion Borcea).
AMARA 1. Liman fluviatil cu apa sarata in Lunca Buzaului; c. 60 ha. Se mai numeste si Balta Amara. 2. Liman fluviatil cu apa sarata pe cursul inferior al Ialomitei, linga S******a; 156 ha. Ad. max.: 3 m. Calitatile terapeutice ale lacului (apa minerala sulfata, cloruro-sodica si magneziana si namol sapropelic) au determinat dezvoltarea statiunii balneoclimaterice cu acelasi nume. 3. Com. in jud. Ialomita, pe malul lacului cu acelasi nume: 7.314 loc. (1991). Intreprindere de panificatie. statiune balneoclimaterica, cu functionare permanenta din anul 1900, renumita pentru valoarea curativa a namolului si a apelor traumatice, ginecologice si a unor boli asociate. Sanatoriu balnear.
BALA, com. in jud. Mehedinti, in Pod. Mehedinti; 4.660 loc. (1991). Expl. forestiere. statiune balneoclimaterica, de importanta locala, cu ape minerale mezotermale, sulfuroase, oligominerale (hipotone).
BALCIC, oras in NE Bulgariei, pe Coasta de Argint, la S de capul Caliacra; 12,2 mii loc. (1982). statiune balneoclimaterica pe tarmul Marii Negre. Castel cu parc si paraclisul „Stella Maris” in stil bizantin, inspirat din arhitectura bisericii domnesti de la Curtea de Arges, cu fresce interioare, care au apartinut (resedinta de vara) reginei Maria a Romaniei. In antic. colonia greaca Dionysopolis infiintata de colonisti din Milet in sec. 6 i. Hr. Intre 1913 si 1940, situata in Cadrilater, a apartinut Romaniei.
BALTA ALBA 1. Liman fluviatil cu apa sarata, slab sulfatata, sodica, slab magneziana, pe cursul inf. al Buzaului, in C. Rimnicului; 10,1 km2. Ad. max.: 4 m. Rezerve de namol sapropelic (2,45 mil. m3) din care se produce extractul „Pell-mar” ce sta la baza multor produse cosmetice si a unor medicamente antireumatice. 2. Com. in jud. Buzau; 3.402 loc. (1991). statiune balneoclimaterica permanenta, indicata pentru tratarea afectiunilor reumatismale, neurologice, periferice, ginecologice, dermatologice. Statie de c. f.
BAILE GOVORA, oras in jud. Vilcea, pe riul Hinta, afl. al Govorei; 3.025 loc. (1991). Conf., tesaturi, preparate din carne. statiune balneoclimaterica permanenta, cu ape minerale clorosodice, iodurate, bromurate, magneziene, sulfuroase (descoperite in 1860) folosite in terapia afectiunilor reumatismale, neurologice, periferice si centrale, respiratorii, digestive, u*****e etc.; namol terapeutic. Sanatoriu de profil de reumatologie si boli respiratorii pentru copii. In apropiere, in satul Govora, se afla Manastirea Govora. Aici, domnul Matei Basarab a instalat o tiparnita de sub teascurile careia a iesit, in 1640, Pravila de la Govora. Declarat oras in 1930.
BAILE OLANESTI, oras in jud. Vilcea, pe riul Olanesti, afl. al Oltului; 4.820 loc. (1991). Conf., mat. de constr. statiune balneoclimaterica cu ape minerale clorosodice, iodurate, sulfuroase, feruginoase, alcaline, magneziene, renumite in tratarea bolilor de ficat, stomac si rinichi. Climat sedativ de adapost. Case populare de tip vilcean, case de tirgoveti din sec. 17-19, biserica Sf. Nicolae (1718). In apropiere, schitul Iezeru (sec. 16, refaceri din sec. 18). Atestat documentar in 1527; declarat oras in 1950.
BAILE TUSNAD, oras in jud. Harghita, pe Olt, in S depr. Ciuc; 2.079 loc. (1991). statiune balneoclimaterica cu ape minerale carbogazoase, feruginoase, clorosodice, calcice, magneziene, bicarbonate, folosite in tratamentul afectiunilor c*************e, reumatismale, ale cailor u*****e si ale tubului digestiv. Centru turistic (lacul vulcanic „Sfinta Ana”, tinovul Mohos). Mentionat documentar, ca asezare rurala, in 1421. Declarat oras in 1968, data pina la care s-a numit Tusnad-Bai.
BELAIA TERKOVI, oras in Ucraina (C.S.I.), la S de Kiev; 197 mii loc. (1989). Ind. constr. de masini agricole, rasini sintetice, mobila, tricotaje. Combinat de carne. Institut agronomic. statiune balneoclimaterica. Monumente de arhitectura (sec. 16-19).
BEPPU, oras in Japonia (NE ins. Kyushu), port la Mediterana Japoniei; 132,7 mii loc. (1988). Metalurgie neferoasa. Ind. chim. si textila. statiune balneoclimaterica termala cu izv. pina la 100ºC. Institute de balneologie si vulcanologie. Turism.
BISTRICIOARA, riu, afl. dr. al Bistritei moldovenesti (in lacul de acumulare Izvoranu Muntelui); 55 km. Izv. din SE M-tilor Calimani. In bazinul sau superior se afla statiunile balneoclimaterice Bilbor si Borsec.
BLAGOEVGRAD, oras iv SV Bulgariei, pe Struma; 71 mii loc. (1987). Prelucr. tutunului, a lemnului si a bumbacului. Izv. minerale. statiune balneoclimaterica.
BUSTENI, oras in jud. Prahova, pe Valea Prahovei, la poalele masivului Caraiman, la 883 m alt.; 12.619 loc. (1991). Fabrica de hirtie (1882) si de cherestea. Panificatie; var hidraulic. statiune balneoclimaterica (cu ape clorosodice, calcice, magneziene, iodurate, carbonatate) si turistica. Casa memoriala „Cezar Petrescu”. Linie de telecabina spre cabana Babele. Punct de plecare spre cabanele din M-tii Bucegi. Gradina zoologica. Biserica (sec. 20).
CARNAC, localit. in E Frantei (Bretagne), pe coasta Oc. Atlantic (g. Quiberon); 4 mii loc. (1982). statiune balneoclimaterica. In apropierea sa, celebre ansambluri de monumente megalitice (dolmene, tumuli si menhire) datind din epoca bronzului (c. 2.000-1.400 i. Hr.).
CALAN, oras in jud. Hunedoara, pe stg. Streiului; 15.024 loc. (1991). Expl. de bentonite (Sintamaria de Piatra), vechi centru siderurgic (1863); produse metalice diverse (tuburi de scurgere, articole sanitare, sobe si masini de gatit, cazane pentru bai, vase emailate etc.); uzina cocsochimica (semicocs in brichete); reparatii de utilaj minier; panificatie. statiune balneoclimaterica sezoniera, cu ape mezotermale (25-29ºC), bicabornatate, calcice, magneziene. Amintit in documente pentru prima data in 1387 ca sat cnezial. In raza orasului se gasesc doua biserici; cea din satul Streisingeorz (sec. 11), in forme romanice simplificate, cu un tablou votiv din 1409 si cea din satul Strei (sec. 13, cu pictura interioara din sec. 14). Declarat oras in 1968.
CALIMANESTI, oras in jud. Vilcea, pe dr. Oltului; 8.633 loc. (1991). Hidrocentrala (38 MW). Imbutelierea apelor minerale (Caciulata); expl. si prelucr. lemnului; mat. de constr. statiune balneoclimaterica cu ape minerale clorosidice, iodurate, bromurate, calcice, magneziene si sulfuroase. La Caciulata, localit. componenta a orasului, functioneaza complexe sanatoriale (intre care unul pentru tratarea afectiunilor posthepatice). Mentionat documentar in 1386. Din 1890 statiune balneara, iar din 1927 a primit statutul de oras. Aici, pe ostrovul din mijlocul Oltului, se afla o biserica ridicata (1518-1522) in epoca lui Neagoe Basarab. In apropiere este situata manastirea Cozia. Muzeu.
CERNA 1. Riu, afl. stg. al Dunarii; 84 km. Izv. din masivul Godeanu. Trece prin statiunea balneoclimaterica Baile Herculane si se varsa la Orsova. 2. Riu, afl. stg. al Muresului, in amonte de Deva; 73 km. Izv. din M-tii Poiana Rusca. 3. Riu, afl. stg. al Oltetului la Balcesti; 99 km. Izv. din M-tii Capatinii. 4. Com. in jud. Tulcea; 4.518 loc. (1991).
KARLOVY VARY [karlovi vari], oras in V Cehiei, la poalele M-tilor Metalici (Krusne Hory), pe raul Tepla; 56,3 mii loc. (1991). Nod de comunicatii. statiune balneoclimaterica de renume mondial, cu ape termale sulfuroase curative (42-72ºC). Fabrici de portelanuri, de cristaluri („de Boemia”) si de textile. Biserica Sf. Maria Magdalena (1736). Muzeul postalionului, Galeria de Arta si Muzeul sticlei. Festival bienal international al filmului (din 1950). Turism. Fundat in 1358. Pana in 1918 s-a numit Karlsbad.
CONSTANTA (KONSTANZ) 1. Lac alpin in Europa Centrala, intre Germania, Elvetia si Austria, la 395 m alt., strabatut de Rin; 538 km2. Lungime: 64 km; latime max.: 14 km. Ad. max.: 252 m. Navigatie. Pescuit. Turism. Pe malurile sale sint situate orasele Konstanz, Bregenz si Friedrichshafen. Se mai numeste Bodensee. 2. Oras in S Germaniei (Baden-Wurttemberg), pe malurile lacului cu acelasi nume; 70,5 mii loc. (1987). Electrometalurgie, constr. de masini; produse textile si chimice; echipament electronic; prelucrarea lemnului. statiune balneoclimaterica. Universitate. Catedrala (sec. 11-16), biserica gotica (sec. 15). Aici a avut loc un conciliu ecumenic (1414-1418) cu scopul de a pune capat schismei din Biserica catolica, de a o organiza si a condamna ca eretici pe John Wycliffe, Jan Hus si Ieronimus din Praga.
HAKODATE, oras in N Japoniei (Hokkaidō), port la str. Tsugaru; 298,9 mii loc. (1995). Constr. navale. Intreprinderi mecanice (strunguri) si alim. (conserve de peste). Legat printr-un feribot si prin tunelul Seikan cu orasul Aomori (Honshū). Universitate. statiune balneoclimaterica (ape termale). Turism.
CORPUS CHRISTI [cɔ:pəs cristi], oras in SE S.U.A. (Texas), port intr-o laguna a Oc. Atlantic (G. Mexic), cu un trafic anual de 40 mil. t; 358 mii loc. (1988, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Expl. de petrol si gaze naturale. Prelucr. petrolului. Ind. chimica, a cimentului, aluminiului si zincului. Export de produse petroliere. Pescuit. Turism. statiune balneoclimaterica. Universitate.
CRISTURU SECUIESC, oras in jud. Harghita, pe dr. Tirnavei Mari; 11.111 loc. (1991). Expl. de gaz metan si de balast. Intreprindere de oteluri speciale forjate. Fabrici de mobila si de conf. Filatura de bumbac. Topitorie de cinepa si in. Panificatie; produse lactate. statiune balneoclimaterica cu izvoare de ape minerale clorurate, sodice. Mentionat documentar din 1333, iar ca opppidum din 1459. Declarat oras in 1956.
HERISAU [herizau; fr. erizo], oras in NE Elvetiei, centrul ad-tiv al semicantonului Appenzell Ausser-Rhoden; 16 mii loc. (1996). Nod feroviar. Ind. matasii (muselina) si bumbacului. statiune balneoclimaterica. Biserica St. Laurent (sec. 10).
JUPITER 1. Iupiter. 2. statiune balneoclimaterica estivala, pe tarmul Marii Negre, la 5 km N de Mangalia (jud. Constanta), de care apartine ad-tiv. Plaja cu nisip fin. Indicata atat pentru odihna, cat si pentru tratament curativ (hipotiroidism, limfatism, anemii secundare, stari de debilitate, decalcifieri, dermatoze etc.).
NAVODARI, oras in jud. Constanta, situat pe tarmul Marii Negre, pe canalul Poarta Alba-Navodari-Midia; 35.594 loc. (2000). Port fluvio-maritim. Centrala electrica si de termoficare. Reparatii navale. Combinat petrochimic. Fabrica de zahar. statiune balneoclimaterica estivala destinata in special copiilor (anual, aici sunt organizate tabere pentru copii). Mentionat documentar ca sat in 1412 si declarat oras la 17 febr. 1968.
SACUENI, oras in jud. Bihor, situst in C. Salacea-Rosiori, pe raul Ier, la granita cu Ungaria; 11.695 loc. (2005). Nod feroviar (statie in satul S. si halta de c. f. in satul Cadea). Expl. de petrol (in satul S). Fabrica de mobila. Centru viticol, pomicol si de crestere a bovinelor. Muzeu cu colectii de arheologie. statiune balneoclimaterica (in satul Ciocaia). In arealul satului S. a fost descoperit un tezaur de falere (elemente de podoaba discoidala) din aur datand din Epoca bronzului. In satul S., atestat documentar in 1214, se afla o biserica din 1460, azi biserica reformata, o biserica romano-catolica (1711-1768), palatul (sec. 18) si castelul (sec. 19) „Stubenberg”. Rezervatia naturala L. Cicos.
JURMALA [jurmala], oras in partea central-nordica a Letoniei, pe stg. raului Lielupe, in apropierea tarmului de S al G. Riga, la 44 km V de Riga; 59,0 mii loc. (1996). statiune balneoclimaterica. Fabrica de celuloza si hartie. Muzeu de istorie. Biserica (sec. 19). Orasul a luat nastere in 1959 prin contopirea localit. Kemeri si Sloka (atestat documentar in sec. 15).
SANTOS [sãtus], oras in SE Braziliei (São Paulo), situat pe ins. São Vicente, la 72 km SSE de São Paulo si 320 km VSV de Rio de Janeiro; 415,9 mii loc. (2003). Doua aeroporturi. Port comercial la Oc. Atlantic (totodata, avanpostul orasului São Paulo), prin care se exporta cafea, banane, portocale, bumbac, zahar, carne s.a. Constr. navale. Rafinarie de petrol. Ind. siderurgica (otel), a constr. de masini (echipament de transport, masini electrice), chimica, de prelucr. a lemnului (furnir), textila, cimentului si alim. (zahar, conserve de peste, bauturi racoritoare). statiune balneoclimaterica in suburbia Guaruja. Biserici din sec. 16-18. Fundat de portughezi in 1543; oras din 1586.
SANTA CRUZ DE TENERIFE [santa kruθ], oras in Spania insulara, centrul ad-tiv al Comunitatii autonome Canare, situat pe tarmul de NE al ins. Tenerife; 188,4 mii loc. (2001). Aeroport. Port comercial. la Oc. Atlantic, prin care se exporta banane, fructe tropicale, tutun, rosii s.a. si punct de escala pe rutele transatlantice. Rafinarie de petrol. Ind. de prelucr. a tutunului si alim. (conserve de legume si fructe, vin). Centru de ceramica. Pescuit. statiune balneoclimaterica. Turism. Muzeu de arta; Muzeu de antropologie. Teatru. Biserica din sec. 16-17; manastirea San Francisco (sec. 17-18), in stil baroc. Castelul San Cristobal (sec. 17-18). Fundat in 1494. Atacat de catre englezi (in 1657 si 1797), la cel din urma asalt aici si-a pierdut bratul drept capitanul (viitorul amiral) englez Horatio Nelson, in incercarea (nereusita) de a cuceri orasul.
PORTICI, oras in S Italiei (Campania), port la G. Napoli al M. Tireniene, la poalele vulcanului Vezuviu, in conurbatia Napoli (la 6 km ESE de acesta); 60,2 mii loc. (2001). Ind. alim., constr. de masini, chimica (ingrasaminte), textila si alim. Muzeu National Feroviar. statiune balneoclimaterica. Centru turistic. Biserica San Ciro si palat regal (1738). Distrus in mare parte de eruptia Vezuviului din 1631.
PORTO-NOVO, cap. legislativa (sediul parlamentului) a statului Benin, situata in extremitatea SE a tarii, intr-o laguna, la gura de varsare a fl. Oueme in G. Benin al G. Guineii (Oc. Atlantic); 218,2 mii loc. (1998). Port maritim. Aeroport. Pr. centru politic, cultural si comercial al tarii. Piata agricola (bumbac, banane, cacao). Ind. Textila si alim. (ulei de palmier, conserve de fructe). Fabrici de egrenare a bumbacului, de decorticare a arahidelor si de sapun; tipografie. Pescuit. statiune balneoclimaterica. Produse de artizanat. Muzeul National. Biblioteca Nationala (1976). Catedrala gotica si constructii in stil portughez. Asezare intemeiata, probabil, in anul 1600 de populatia ewe, devine mai tarziu baza maritima portugheza (sec. 17); centru al comertului cu sclavi; in 1863 este inclusa in protectoratul francez Dahomey, iar in 1893 este declarata centru ad-tiv al coloniei Dahomey; capitala Republicii Dahomey (1960) si apoi (1975) a Republicii Benin.
ORTISOARA, com. in jud. Timis, situata in C. Vingai; 3.885 loc. (2003). Statii de c. f. (in satele O. si Calacea). Nod rutier. Expl. de petrol si gaze naturale (Calacea). statiune balneoclimaterica (in satul Calacea). In satul O., mentionat documentar in 1318, se afla o biserica romano-catolica din sec. 18.
BALTATESTI, com. in jud. Neamt; 6.826 loc. (1991). Localit. balneoclimaterica permanenta, cu ape minerale clorosodice, sulfatate, iodurate si bromurate descoperite in 1810, dar valorificate la sfirsitul sec. 19. statiunea este indicata pentru tratarea afectiunilor reumatismale, ginecologice, neurologice, dermatologice etc. Sarea de B., extrasa din apa minerala, este comercializata in scopul folosirii pentru bai.
