SEZONIST, -A, sezonisti, -ste, s. m. si f. Persoana care face cura la o statiune balneara sau climaterica; vilegiaturist. – Sezon + suf. -ist.

BAIE bai f. 1) Cufundare a corpului in apa (calda), in alt lichid sau intr-o substanta pulverulenta (cu scop igienic, curativ sau din placere). A face ~. 2) Apa (sau alt lichid) folosita pentru imbaiat; scaldatoare. ◊ ~ de sange a) cantitate mare de sange, pierduta de cineva; b) varsare de sange; macel. 3) Cladire sau incapere special amenajata pentru imbaiat. ~ publica. 4) Vas mare pentru imbaiat; cada. A se spala in ~. 5) Expunere a corpului (gol) la actiunea diferitor factori externi (in scopuri curative). ~ de aer. ~ de soare. 6) la pl. Localitate avand izvoare cu ape termale sau minerale bune pentru tratamentul diferitelor boli; statiune balneara. A pleca la bai. 7) Recipient servind la efectuarea diferitelor operatii tehnice sau chimice cu ajutorul unor lichide si solutii. 8) Lichid sau solutie chimica folosite pentru efectuarea unor asemenea operatii. ~ de galvanizare. ~ de developare. [Art. baia; G.-D. baii; Sil. ba-ie] /<sl. banja

SEZONIST ~sta (~sti, ~ste) m. si f. Persoana care face cura la o statiune balneara sau climaterica. /sezon + suf. ~ist

TERMAL ~a (~i, ~e) 1): Apa ~a apa minerala calda care izvoraste din pamant (avand, de regula, proprietati terapeutice). 2) Tratament cu astfel de apa. Cura ~a. 3): Statiune ~a statiune balneara cu izvoare de apa minerala calda. /<fr. thermal

VILEGIATURA ~i f. Petrecere a unei perioade de timp, mai ales a vacantelor (de vara), in afara orasului (la tara sau intr-o statiune balneara). [G.-D vilegiaturii; Sil. -gi-a-] /<fr. villegiature

scaldator, scaldatoare, s.m., f. si n. 1. (s.f.; pop.) scaldare, imbaiere; baie. 2. (s.f.; inv. si pop.) apa in care se scalda cineva; apa din cristelnita in care se scufunda copilul cand se boteaza; scalda, scaldatura. 3. (s.f.; inv. si pop.) loc intr-o apa, intr-un rau unde se poate scalda cineva; scalda, scaldare. 4. (s.f. si n.; inv. si reg.) vas, cada, albie, bazin in care se scalda de obicei copiii; scalda, scaldare; cristelnita. 5. (s.f.; fig.; in sintagma) scaldatoarea soarelui = apusul soarelui; vest. 6. (s.m. si f.; inv.) persoana care scalda (pe nou-nascuti); persoana care se scalda; persoana care face bai in scopuri curative (intr-o statiune balneara).

BUVETA s. f. loc unde se beau ape minerale intr-o statiune balneara. (< fr. buvette)

ESTIVANT, -A s. m. f. persoana venita sa-si petreaca vacanta de vara intr-o statiune balneara sau termala, la tara etc.; sezonist. (< fr. estivant)

MICROSTATIUNE s. f. ~ balneara = statiune balneara de capacitate redusa. (< micro¹- + statiune)

ACAPULCO, (A. de JUAREZ), oras in Mexic (Guerrero), port la Oc. Pacific; 638 mii loc. (1985, cu suburbiile). Renumita statiune balneara si turistica. Festival international al filmului. Export de bumbac, fructe si tutun.

ALEXANDRIA (EL ISKANDARIYAH), oras in Egipt, port la Marea Mediterana, prin care trece 3/4 din exportul tarii (34 mil. t/an); 3,35 mil. loc. (1986, cu suburbiile). Aeroport international. Termocentrala. Santiere navale. Ind. de rafinare a petrolului, de egrenare a bumbacului, ind. cimentului, hirtiei, metalurgica. Montaj de automobile. Produse alim. Ingrasaminte chimice. Renumita statiune balneara maritima. Universitate (1942). Muzee. Intemeiat de Alexandru Macedon in 332-331 i. Hr., orasul a devenit cap. regatului Ptolemeilor (305-30 i. Hr.); important centru economic si cultural al lumii elenistice si romane. Aici a fost construit in sec. 3 i. Hr. Farul, una din cele sapte minuni ale lumii antice. Celebra biblioteca, continind c. 700.000 de volume (arsa in mai multe rinduri).

BUZIAS, oras in jud. Timis, la 34 km SE de Timisoara; 7.610 loc. (1991). Fabrica de incalt. si de conf.; produse alim. (panificatie, preparate din lapte). Veche statiune balneara (primele stabilimente au fost construite in 1819) cu ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, clorusodice folosite in special pentru tratarea afectiunilor c*************e. Imbuteliere de ape minerale. Atestat documentar din 1320. Declarat oras in 1956.

CANNES [can], oras in SE Frantei (Provence), pe Riviera franceza; 295,5 mii loc. (1982, cu suburbiile). Renumita statiune balneara si turistica. Parfumuri, sapun. Ind. siderurgica, aeronautica si textila. Festival international al filmului. Biserica din sec. 16. Muzeu al civilizatiilor antice mediteraneene.

CALIMANESTI, oras in jud. Vilcea, pe dr. Oltului; 8.633 loc. (1991). Hidrocentrala (38 MW). Imbutelierea apelor minerale (Caciulata); expl. si prelucr. lemnului; mat. de constr. Statiune balneoclimaterica cu ape minerale clorosidice, iodurate, bromurate, calcice, magneziene si sulfuroase. La Caciulata, localit. componenta a orasului, functioneaza complexe sanatoriale (intre care unul pentru tratarea afectiunilor posthepatice). Mentionat documentar in 1386. Din 1890 statiune balneara, iar din 1927 a primit statutul de oras. Aici, pe ostrovul din mijlocul Oltului, se afla o biserica ridicata (1518-1522) in epoca lui Neagoe Basarab. In apropiere este situata manastirea Cozia. Muzeu.

GERMISARA, asezare civila romana din Dacia Superior, dezvoltata ca statiune balneara (in legatura cu apele termale existente) si care au luat nastere, dupa cum o arata numele, dintr-o mai veche asezare dacica. Azi Geoagiu-Bai, jud. Hunedoara.

balnear, -a adj. (lat. balnearius). De bai: statiune balneara.

SAN REMO sau SANREMO, oras in NV Italiei (Liguria), situat pe Riviera dei Fiori a M. Mediterane, la poalele Alpilor Maritimi, la 122 km SV de Genova, in apropiere de granita cu Franta; 50,8 mii loc. (2003). Renumita statiune balneara estivala (din 1861) pe Riviera italiana. Piata pentru flori. Festival anual national de muzica usoara (din 1951). Hoteluri, vile, pensiuni. Cazino. Catedrala romanica San Siro (sec. 13-14). Turism. – Conferinta de la ~, conferinta internationala (19-26 apr. 1920). Au participat: Franta, Marea Britanie, Italia, Japonia; observator: S.U.A.; invitati: Belgia si Grecia. S-a discutat proiectul tratatului de pace cu Turcia, repartizarea mandatelor Societatii Natiunilor asupra tarilor arabe, indeplinirea de catre Germania a prevederilor militare ale tratatului de la Versailles, pozitia Aliatilor fata de Rusia Sovietica.

BAIE¹, bai, s. f. I. 1. Scaldat, scalda, imbaiere. 2. Cada, vas special de imbaiat; feredeu. ♦ Apa de imbaiat. ◊ Expr. Baie de sange = cantitate mare de sange pierduta de cineva; p. ext. macel. ♦ Cladire cu instalatii speciale de imbaiere; p. restr. incapere special amenajata pentru imbaiere. 3. (Urmat de determinari) Expunere a corpului (gol), in scop igienic sau curativ, la actiunea vaporilor de apa, a soarelui, a aerului etc. 4. Recipient in care se pune un lichid, o solutie chimica etc. in vederea unor operatii tehnice; p. ext. lichidul, solutia chimica etc. in care se fac asemenea operatii. II. (La pl.) statiune balneara. [Pr.: ba-ie] – Lat. bannea (= balnea). Cf. sl. banja.

CAZINOU, cazinouri, s. n. Local public in statiunile balneare si climaterice, cu restaurant, cu sali pentru jocuri (de noroc), de dans, de spectacole etc. [Var.: cazino s. n.] – Din fr. casino (< it.).

STATIUNE s.f. I. 1. (Liv.) Statie. ◊ statiune balneara (sau climaterica) = localitate in care se gasesc ape minerale sau conditii climaterice prielnice sanatatii. 2. Ansamblu de cladiri si de instalatii care serveste la efectuarea unor observatii, la indeplinirea unei operatii tehnice sau a activitatii unei unitati de munca de pe un anumit teritoriu. ♦ Centru special pentru cercetari experimentale. 3. Asezare omeneasca din epocile primitive. II. Pozitie caracteristica a corpului (la om si la animale). III. (Biol.) Totalitatea factorilor care constituie mediul in care se dezvolta o specie sau o grupare vegetala. [Pron. -ti-u-. / cf. fr. station, it. stazione, lat. statio].

BALNEAR, -A adj. De bai. ◊ statiune balneara = localitate unde se gasesc bai folositoare pentru vindecarea unor boli. [Pron. -ne-ar. / < fr. balneaire, lat. balnearis].

AQUI TERME [ḁcvi], oras in Italia (Piemont); 21,7 mii loc. (1981); Constr. de masini. Ape termale sulfuroase (74ºC). statiune balneara.

AGADIR, oras in Maroc, port de pescuit la Oc. Atlantic; 110,5 mii loc. (1982). statiune balneara. Aeroport. Export de conserve de peste, citrice, metale neferoase, ciment etc. Mare catastrofa seismica laq 1 mart. 1960 (12 mii de victime). Sosirea canonierei germane „Panther” in rada portului A. (1941) a provocat un incident franco-german incheiat printr-un compromis: Germania recunoaste protectoratul Frantei asupra unei parti a Marocului si primeste in schimb o parte a Congo-ului francez. Incidentul de la A. marcheaza incheierea celei de-a doua crize marocane.

AIX-EN-PROVENCE [ex-ã-provãs], oras in S Frantei (Provence); 126,6 mii loc. (1982, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Ind. electrotehnica; produse alim. Ape termale. statiune balneara. Universitate (1413). Muzeu de antichitati. Catedrala (sec. 11-12), edificii din sec. 17-18.

ANTIBES, oras in SE Frantei (Provence), pe Coasta de Azur, la SV de Nisa, port la M. Mediterana; 63,2 mii loc. (1982). statiune balneara si turistica. Floricultura. Parfumuri. Centru comercial (masline, ulei, vin, tutun). Ruine romane. Muzeu arheologic in bastionul St. Andre. Muzeu Picasso in castelul Grimaldi.

AVILES, oras in NV Spaniei (Asturii), port de pescuit la G. Biscaya, la NV de Oviedo; 131 mii loc. (1987, cu suburbiile). Expl. de carbune. Ind. siderurgica. statiune balneara. Biserici gotice.

BADALONA, oras in Spania (Catalonia), port la M. Mediterana, in aglomeratia Barcelona; 224,2 mii loc. (1987). Santiere navale. Ind. chim., alim. si prelucr. plutei. Produse textile si din sticla. statiune balneara.

BADEN-BADEN [ba:dən ba:dən], oras in SV Germaniei (Baden-Wurttemberg), in M-tii Padurea Neagra; 49,3 mii loc. (1987). Izv. minerale termale. statiune balneara si turistica renumita. Scoala de la ~, scoala neokantiana care a elaborat, pornind de la „Critica ratiunii practice”, un punct de vedere normativist. Teza principala o constituie distinctia dintre existenta si valoare: valorile nu exista, ci au valabilitate. Contributii in special in elaborarea filozofiei istoriei si a filozofiei valorilor si culturii. Reprezentanti: W. Windelband, H. Rickert.

BAD-GODESBERG [bat-go:dəsberc], oras in V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia), in apropiere de Bonn; 73,5 mii loc. (1970). Ind. farmaceutica; constr. de motociclete. Izv. minerale. statiune balneara.

BANJA LUKA [bana], oras in NV Iugoslaviei (Bosnia si Hertegovina); 183,6 mii loc. (1981, cu suburbiile). Ind. siderurgica, constr. de masini, chim., a tutunului, piel., celulozei si hirtiei. statiune balneara. Afectat de un cutremur de pamint in 1969.

BATH [ba:θ], oras in Marea Britanie (Anglia), pe Avon; 84,3 mii loc. (1981). statiune balneara cu ape termale. Echipament electric. Poligrafie. Institut politehnic. Vestigii romane, biserica (sec. 15-17), cladiri din sec. 18-19.

BATUMI, oras in Gruzia, cap. Rep. Autonome Adjaria, port la Marea Neagra; 136 mii loc. (1989). Ind. de utilaj petrolier, constr. navale, prelucr. petrolului; citrice, ceai. Export de produse petroliere. statiune balneara. Gradina botanica (1912). Cunoscut ca cetate (sec. 11).

BAT YAM, oras in V Israelului central, in aglomeratia Tel Aviv-Jaffa; 132 mii loc. (1987). Centru al ind. poligrafice si alim. statiune balneara maritima la M. Mediterana.

BILBOR 1. Depr. intramontana, de baraj vulcanic, in Carpatii Orientali, intre M-tii Calimani (la NV), Giurgeului (la V si SV) si Bistritei (la E), la 950 m alt., drenata de cursul superior al Bistricioarei. Relief colinar si de terase. Expl. de turba. Izv. minerale bicarbonatate-calcice. 2. Com. in jud. Harghita, pe Bistricioara; 2.951 loc. (1991). Expl. de turba. statiune balneara cu ape carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, cu continut bogat in fluor. Rezervatie naturala floristica (mlastina Piriul Dobreanului, 3,5 ha). Biserica de lemn (sec. 18).

BLACKPOOL [blæcpu:l], oras in Marea Britanie (Anglia), port. la M. Irlandei; 280 mii loc. (1981, cu suburbiile). Export de carbune. Prefabricate de beton. statiune balneara.

BOURNEMOUTH [bɔ:nməθ], oras in S Marii Britanii (Anglia), port la M. Minecii; 315 mii loc. (1981, cu suburbiile). statiune balneara. Ind. cosmeticelor.

BRIGHTON [braitn], oras in SE Marii Britanii (Anglia), la M. Minecii; 420 mii loc. (1981, cu suburbiile). Santiere navale; constr. aeronautice, masini-unelte, echipament electric. statiune balneara. Acvarium. Universitate.

BURGAS, oras in E Bulgariei, port la Marea Neagra; 197,6 mii loc. (1988). Aeroport international. Santiere navale. Constr. navale si de mat. rulant, produse electrotehnice, textile si alim. Combinat petrochimic. Export de tutun. statiune balneara maritima.

BALNEAR, -A, balneari, -e, adj. De bai¹ (II). statiune balneara. [Pr.: -ne-ar] – Fr. balneaire (lat. lit. balnearius).

CHORRILLLOS, oras in V Peru-ului, la S de Lima; 141,9 mii loc. (1981). statiune balneara maritima fundata in 1824. Distrus in 1940 de un cutremur. Academie nationala militara. Monumentul soldatului necunoscut.

CAZINOU, cazinouri, s. n. Local public in statiunile balneare si climaterice, cu restaurant, cu sali pentru jocuri (de noroc) etc. – Fr. casino (< it.).

DEAUVILLE [dovil], localit. in NV Frantei (Normandia), port turistic la Marea Manecii; 5,6 mii loc. (1971). statiune balneara. Hipodrom. Cazinou.

HALQ EL-QUED (HALQ AL-WᾹDI), oras in Tunisia, la NE de Tunis, port la M. Mediterana; 67,7 mii loc. (1989). Reparatii navale. Pescuit. Export de min. de fier si fosfati. statiune balneara. Vechiul nume: La Goulette.

CUDDALORE, oras in SE Indiei (Tamil Nadu), pe Coasta Coromandel, port la G. Bengal, la S de Madras; 127,6 mii loc. (1981). Export de zahar si ulei de palmier. statiune balneara, in N orasului, fortul St. Davis, construit de englezi in sec. 17.

VENUS, statiune balneoclimaterica estivala, situata pe tarmul de V al Marii Negre, la 3-20 m alt., la 3 km N de municipiul Mangalia de care apartine din punct de vedere ad-tiv. Climat temperat maritim, cu veri calduroase si mai mult senine (in medie 25-28 de zile insorite pe lunile de vara, cu durata de stralucire a soarelui de 10-12 ore pe zi) si ierni blande (in ian. temp. medie de 0ºC). statiunea este recomandata atat pentru persoanele sanatoase care pot beneficia de cura heliomarina in timpul vacantelor de vara, cat si pentru tratamentul unor afectiuni reumatismale, posttraumatice, a unor stari de anemie secundara, de debilitate, decalcifieri, rahitism, a unor boli dermatologice, endocrine, ginecologice s.a. Plaja naturala, extinsa pe 1,5 km lungime (intre statiunile Venus si Saturn) si 200 m latime, are un nisip fin si pe alocuri apar izvoare cu ape minerale sulfuroase, hipotermale, captate si folosite la dusuri. statiunea V. a intrat in nomenclatorul statiunilor balneare in anul 1972. Pavilion amenajat pentru ungeri cu namol sapropelic si pentru bai sulfuroase.

CUXHAVEN [cuxhafən], oras in N Germaniei (Saxonia inferioara), avanportul Hamburgului, pe tarmul estuarului Elbei; 56,1 mii loc. (1987). Constr. navale. Pescuit. Tranzit de marfuri. Muzee. Biserica (sec. 13). statiune balneara.

SANTIAGO DE CUBA, oras in extrenitatea SE a Cubei, situat pe tarmul golfului omonim al M. Caraibilor, la poalele Sierrei Maestra, la 80 km v de Guantanamo si 765 km SE de Havana; centrul ad-tiv al provinciei omonime; 441,5 mii loc. (2002), al doilea oras ca marime al tarii. Port comercial prin care se exporta min. de cupru, de fier si de mangan, zahar, rom, tutun, fructe s.a. Centru minier (cupru, fier, mangan) si agricol. Rafinarie de petrol. Santier naval. Ind. metalurgica, chimica, textila, a mat. de constr. (ciment), de prelucr. a tutunului si alim. (zahar, rom). statiune balneara. Universitatea Oriente (1947). Catedrala in stil colonial (1522). Biserica San Francisco (sec. 16) si fortareata Castillo del Morro, declarata (in 1997) in Patrimoniul cultural universal. Fundat in 1514 de Diego Velasquez de Cuellar (primul guvernator al Cubei) pe un alt loc, situat la cativa km de vatra actuala, care dateaza din 1522. Capitala Cubei pana in 1589.

SANTA MONICA, oras in V S.U.A. (California), situat pe tarmul golfului omonim al Oc. Pacific, la poalele m-tilor Santa Monica, la 24 km V de Los Angeles; 84,1 mii loc. (2000). statiune balneara (plaje). Turism. Constr. de avioane (Compania McDonnell-Douglas), de componente aerospatiale si de dispozitive si sisteme laser. Ind. Chimica. Orchestra simfonica. Centru de afaceri. Fundat in 1827, devine oras in 1886.

SANTA BARBARA, oras in S.U.A. (SV Californiei); 89,5 mii loc. (2000), situat pe tarmul str. Santa Barbara (care desparte litoralul Californiei de ins. S.B. din arh. Channel). statiune balneara. Universitate (1946). Vizitat pentru prima data de Sebastian Vizcaino (1602). Intemeiat in 1782 de spanioli, oras din 1850.

PORTO ALEGRE [portu alegri], orat in SE Braziliei, situat la gura de varsare a fl. Gualba in Lagoa dos Patos, centru ad-tiv al statului Rio Grande do Sul, port la Oc. Atlantic; 1,3 mil. loc. (2002). Aeroport. Constr. navale. Ind. alim. (conserve de carne, morarit, vinuri), textila, confectii, de prelucr. a lemnului, petrolului si cauciucului, sticlariei, chimica, pielariei si incaltamintei. Export de produse agricole si de lemn. statiune balneara. Doua universitati (1934, 1948). Fundat in 1742-1743 de emigrantii din Azore sub numele de Porto dos Cazaes; la inceputul sec. 19 aici s-au stabilit numerosi emigranti germani si italieni.

OCEANSIDE [əuʃ(ə)said], oras in SV S.U.A. (S Californiei), pe coasta Oc. Pacific (G. Santa Catalina), in N Pen. California, la gura de varsare a raului San Luis Rey, la 72 km N de San Diego; 161 mii loc. (2000). statiune maritima balneara. Functie rezidentiala. Culturi legumicole. Colegiul Mira Costa (f. 1934). Baza militara Camp Pendelton (1942). Misiunea San Luis Rey (f. 1798), restaurata. 27 parcuri municipale si o plaja lungp de 5,6 km. A devenit oras in 1888 dupa constructia c. f. a Californiei de Sud (1883).

COLONIE¹, colonii, s. f. 1. (In antichitate) Cetate sau oras intemeiat, in scopuri comerciale sau strategice, de fenicieni, de greci sau de alte popoare pe teritorii straine. ♦ Oras intemeiat de romani in tinuturile cucerite, avand rol economic, administrativ si militar. 2. Teritoriu ocupat si administrat de o natiune straina si care este dependent de aceasta pe plan politic, economic, cultural etc. 3. Grup compact de persoane (de aceeasi origine) asezat intr-o tara sau intr-o regiune a unei tari si care provine din imigrare sau din stramutare. 4. Grup de copii trimisi la odihna in statiuni climaterice sau balneare; loc unde este gazduit acest grup de copii. 5. Grup de animale din aceeasi specie, care duce viata in comun. Colonie de corali. ◊ Colonie microbiana = grup de bacterii aflat in cultura pe medii sociale, vizibil cu ochiul liber, derivat dintr-un germen unic sau dintr-un numar redus de germeni care s-au inmultit pe loc. – Din fr. colonie, lat. colonia.

BRIONI (BRIJUNI), ins. in arh. cu acelasi nume, in M. Adriatica, la SV de Pen. Istria, pe coasta Dalmatiei; 7,4 km². statiune climaterica si balneara. Cariere de marmura.

PORTOFINO, localitate in NV Italiei (Liguria), port la M. Ligurica, pe Riviera di Levante; 605 loc. (1991). Celebra statiune turistica si balneara si port de iahturi. Sporturi nautice. In apropiere, manastirea La Cervara (sec. 14) si biserica San Giorgio cu relicvele Sf. Gheorghe aduse de cruciati din Orientul Apropiat.

POSTCURA s. f. perioada de repaus, recomandata intr-o statiune, dupa efectuarea unei cure (balneare). (< fr. postcure)

TERMOCLIMATIC, -A adj. (despre o statiune termala) care permite conditii de cura balneara si climatica. (< fr. thermoclimatisme)

AMARA 1. Liman fluviatil cu apa sarata in Lunca Buzaului; c. 60 ha. Se mai numeste si Balta Amara. 2. Liman fluviatil cu apa sarata pe cursul inferior al Ialomitei, linga S******a; 156 ha. Ad. max.: 3 m. Calitatile terapeutice ale lacului (apa minerala sulfata, cloruro-sodica si magneziana si namol sapropelic) au determinat dezvoltarea statiunii balneoclimaterice cu acelasi nume. 3. Com. in jud. Ialomita, pe malul lacului cu acelasi nume: 7.314 loc. (1991). Intreprindere de panificatie. statiune balneoclimaterica, cu functionare permanenta din anul 1900, renumita pentru valoarea curativa a namolului si a apelor traumatice, ginecologice si a unor boli asociate. Sanatoriu balnear.