TEOCRAT ~ti m. inv. 1) Persoana care de-tinea puterea intr-un stat teocratic. 2) Adept al teocratiei. /<fr. theocrate

CALIFAT, califate, s. n. 1. Forma de stat feudal-teocratica intemeiat de arabi pe teritoriile stapanite de ei, dupa moartea lui Mahomed. 2. Rangul de calif. 3. Durata guvernarii unui calif. – Din fr. califat.

CALIFAT (‹ fr.) s. n. 1. (In sec. 7-13 in Orientul Mijlociu, in Nordul Africii si in Spania) forma de stat feudal-teocratica, instituita in teritoriile stapinite de arabi. 2. Demnitatea de calif (intre 1517 si 1924, sultanii Imp. Otoman aveau si titlul de calif). 3. Durata guvernarii unui calif.