clientelar, -a adj. (d. clientela. Cp. cu tutelar). Care e in clientela altuia: stat clientelar.

clientelar, -A, clientelari, -e, adj. Care apartine clientilor (3), privitor la clienti. ◊ Relatii (sau raporturi etc.) clientelare = relatii existente intre statul roman si unele populatii straine, prin care acestea din urma, fara a fi incluse in imperiu recunosteau autoritatea Romei in schimbul protectiei de care se bucurau din partea ei. [Pr.: cli-en-] – Din client.

clientelar, -A adj. relativ la clientela (1); (p. ext.) referitor la raportul intre statul roman, ca patron, si populatiile straine. (< clientela + -ar)

clientelar, -A adj. Relativ la clientela (1) [in DN]; (p. ext.) referitor la raportul care exista intre statul roman, ca patron, si populatiile straine care se recunosteau dependente de autoritatea Romei. [< clientela + -ar].