CALM¹ ~a (~i, ~e) 1) (despre natura) Care se caracterizeaza prin lipsa de agitatie; care se afla in stare de liniste deplina. 2) (despre persoane) Care isi stapaneste sentimentele si actiunile; stapan pe sine. 3) (despre sentimente si manifestari ale oamenilor) Care denota stapanire de sine; caracterizat prin cumpanire. /<fr. calme

IMPERTURBABIL ~a (~i, ~e) Care nu poate fi tulburat de nimic; stapan pe sine in orice imprejurari; cu sange rece. /<fr. imperturbable, lat. imperturbabilis

IMPERTURBABIL, -A adj. (Liv.) Linistit, stapan pe sine, de netulburat. [< lat. imperturbabilis, cf. fr. imperturbable].

IMPERTURBABIL, -A adj. linistit, stapan pe sine. (< fr. imperturbable, lat. imperturbabilis)

COMPOS SUI (lat.) stapan pe sine – A ramane in toate imprejurarile compos sui.

stapanIRE ~i f. 1) v. A stapanI si A SE stapanI. ◊ ~ de sine retinere de la manifestarea sentimentelor sau a pornirilor; cumpat. 2) pop. Conducere, autoritate de stat. /v. a (se) stapani

SATELIT s.m. 1. Nume dat in antichitate mercenarului care isi insotea stapanul. ♦ (Fig.) Cel care urmeaza si executa orbeste ordinele cuiva; acolit. 2. Corp ceresc obscur care graviteaza in jurul unei planete, insotind-o in miscarea ei de revolutie. 3. Satelit artificial = corp metalic de forme diverse, prevazut cu aparataj stiintific, lansat de savanti in spatiul interplanetar cu ajutorul unei rachete si care se roteste in jurul Pamantului. 4. (Tehn.) Roata dintata care se roteste liber in jurul unui ax. 5. Localitate de importanta secundara in apropierea unui oras, dependenta de acesta. [< fr. satellite, cf. lat. satelles].

SATELIT I. s. m. 1. (ant.) mercenar care isi insotea stapanul. ◊ (fig.) cel care urmeaza si executa orbeste ordinele cuiva; acolit. 2. corp ceresc obscur care graviteaza in jurul unei planete, insotind-o in miscarea ei de revolutie. 3. ~ artificial = corp metalic de forme diverse cu aparataj stiintific, lansat de savanti in spatiul interplanetar cu ajutorul unei rachete si care se roteste in jurul Pamantului. 4. (mec.) roata dintata a unui mecanism planetar care se roteste liber in jurul unui ax. 5. mica masa cromatica atasata unui cromozom printr-un filament subtire. 6. localitate de importanta secundara in apropierea unui oras, dependenta de acesta. II. adj., s. n. (stat) ~ = (stat) care depinde de un altul pe plan politic sau economic. (< fr. satellite)

stapanIRE, stapaniri, s. f. Actiunea de a (se) stapani si rezultatul ei. 1. Proprietate, posesiune. 2. Domnie, suveranitate; conducere, guvernare; dominatie. ◊ Expr. A avea stapanire asupra cuiva = a avea autoritate, ascendent moral asupra cuiva; a domina, a conduce. ♦ Putere, autoritate de stat; persoanele care reprezinta aceasta autoritate. 3. Fig. Infranare, dominare a propriilor porniri, sentimente, etc. ◊ Expr. stapanire de sine = calm, sange rece, cumpat. – V. stapani.

SENIOR¹, seniori, s. m. (In evul mediu, in apusul Europei) stapan al unui domeniu asupra caruia isi exercita si unele atribute ale puterii de stat; p. ext. nobil. [Pr.: -ni-or] – Din lat. senior.

GAZDA, gazde, s. f. 1. Persoana care primeste pe cineva la sine (dandu-i adapost); cel care tine pe cineva la sine in schimbul unei chirii (si cu intretinere platita); stapanul unei case in raport cu oaspetii sai, amfitrion. ♦ Organism pe care (sau in care) traieste un animal parazit aflat in stare larvara sau adulta. 2. Locuinta ocupata de cineva in calitate de oaspete sau de chirias. 3. (Reg.) Taran bogat; chiabur, bogatan. ◊ Loc. adj. De gazda (mare) = din oameni bogati. – Din magh. gazda.

PATRON s. 1. stapan, (englezism) boss, (pop.) jupan. (Are un ~ foarte aspru.) 2. (inv.) praznic. (Isi serbeaza azi ~ul.)

REM TENE: VERBA SEQUENTUR (lat.) stapaneste materia; cuvintele vin de la sine – Aforism atribuit lui Cato cel Batran. Dezvolti cu usurinta un subiect pe care esti stapan.

SCLAV, -A, sclavi, -e, s. m. si f. Persoana lipsita de orice drepturi, aflata in proprietatea deplina a unui stapan de sclavi pentru care munceste; rob. ♦ Fig. Persoana care satisface orbeste si servil vointa altuia ♦ Fig. Persoana care isi subordoneaza integral vointa sau actiunile unei pasiuni, unei dogme, unui viciu etc. – Din lat. sclavus. Cf. fr. esclave.

SCLAV, -A s.m. si f. Persoana exploatata si lipsita de orice mijloace de existenta, aflata in proprietatea deplina a unui stapan care il socotea drept un obiect al sau; rob. ♦ (Fig.) Cel care satisface in mod servil, cu supunere oarba, vointa altuia. ♦ (Fig.) Persoana care isi consacra actiunile unei dogme, unei pasiuni etc. [< lat. med. sclavus, cf. fr. esclave].

A INGHITI inghit tranz. 1) (mancaruri, bauturi, medicamente etc.) A face sa treaca din gura in stomac. ◊ A nu ~ pe cineva a nu putea suferi pe cineva. ~ noduri a suporta ceva neplacut fara a putea riposta. A-si ~ lacrimile (sau plansul) a-si stapani plansul. 2) rar A manca in graba; a imbuca. 3) (aer, miresme etc.) A trage in piept; a inhala; a inspira. 4) (despre corpuri poroase) A trage in sine; a suge; a absorbi. 5) (despre ape, desisuri, intuneric etc.) A face sa nu se mai vada, captand in sine. 6) (carti, scrieri etc.) A citi foarte repede si cu mare interes. 7) (vorbe jignitoare) A suporta fara riposta. ◊ ~ galusca a suporta o neplacere fara a cracni. 8) (cuvinte, parti de vorbire, sunete) A omite la pronuntare (din cauza unui defect de vorbire). /<lat. ingluttire

RAPI, rapesc, vb. IV. Tranz. 1. A lua cu sila pe cineva, a duce cu sine in mod silnic pe cineva; a fura. ♦ A lua pe cineva dintre cei vii, a curma viata cuiva. ♦ A smulge pe cineva dintr-un loc. 2. A lua (prin abuz) ceva, a se face stapan pe un bun material care apartine altuia; a jefui. ♦ A cotropi (un teritoriu, o tara etc.). ♦ Fig. A lipsi pe cineva de..., a smulge ceea ce i se cuvine, ceea ce ii revine cuiva. 3. Fig. A fermeca, a incanta, a vraji, a captiva. [Var.: (inv. si pop.) hrapi vb. IV] – Din lat. rapire (= rapere).

stapanI, stapanesc, vb. IV. Tranz. A detine un bun in calitate de proprietar, a avea ceva in proprietate, a poseda. 2. Tranz. A cunoaste foarte bine un domeniu de activitate, o specialitate, o doctrina; a poseda cunostinte temeinice (teoretice si practice) intr-un anumit domeniu. ◊ Expr. A stapani o limba (straina) = a vorbi corect si curent o limba (straina). 3. Refl. Fig. (Despre oameni) A se retine (de la manifestarea unui sentiment, a unei porniri etc.); a se infrana, a se domina; a avea stapanire de sine. ♦ Tranz. A potoli, a tempera, a inabusi o pornire, un sentiment etc. ♦ Tranz. A opri, a impiedica pe cineva de la ceva; a tine in frau, a struni. 4. Intranz. A domni intr-o tara, a guverna, a conduce. 5. Tranz. Fig. (Despre propriile idei, sentimente etc.) A tine pe cineva sub influenta sau stapanirea sa; a domina. – Din stapan.

SIMTIRE, simtiri, s. f. 1. Faptul de a simti; sensibilitate (1). 2. Traire afectiva, afect, sentiment. 3. Stare normala a organismului in care omul este pe deplin constient de ceea ce se petrece in jurul lui, fiind stapan pe simturile si pe facultatile lui intelectuale. ◊ Loc. adj. Fara simtire = fara cunostinta; lesinat. ◊ Expr. A-si pierde simtirea (sau simtirile) = a lesina. A-si veni in simtire (sau in simtiri) = a-si reveni din lesin; a-si veni in fire; a-si recapata stapanirea de sine. ♦ (Rar) Simt (1). 4. (Inv. si pop.; si in sintagma simtire de sine) Bun-simt, buna-cuviinta. – V. simti.

stapan ~a (~i, ~e) m. si f. 1) Persoana careia ii apartine un bun material. ~ul masinii. ◊ A se face ~ pe ceva a pune stapanire pe ceva. 2) (in antichitate) Proprietar de sclavi. 3) Persoana in serviciul careia se afla angajat cineva. ◊ A intra (sau a se baga) la ~ a se angaja sluga. (A fi) fara ~ a) (a fi) independent in actiunile sale; b) (a fi) fara supraveghere. 4) fig. Persoana cu puteri depline. ◊ A fi ~ pe situatie a se orienta bine intr-o situatie, ocupand o pozitie dominanta. A fi ~ pe materie a poseda un obiect. A fi ~ pe sine a fi in stare sa-si stapaneasca sentimentele, pornirile; a-si tine firea. A fi ~ pe soarta (sau pe viata) sa a dispune de propria persoana. 5) pop. Persoana care administreaza o gospodarie (privata sau publica); gospodar. ◊ ~ul casei a) capul familiei; b) gazda (luata in raport cu oaspetii). /<sl. stopanu