dada (dade), s. f. – Nume care se da de obicei la tara unei surori mai mari, unei matusi, si, in general, unei femei mai in virsta. – Mr. dada. Tc. dada „stapina casei, gospodina”, probabil in parte prin intermediul bg., sb., mag. dada (Tiktin; Candrea; cf. Berneker 176). – Der. dadaca, s. f. (doica); dadaci, vb. (a creste; a educa, a forma, a calauzi); dadaceala, s. f. (crestere; educatie, grija); daica, s. f. (Olt., Munt., stapina casei; sora mai mare), din sb. dajka, dim. de la dada; cf. doda.

1) dada f., pl. e (bg. sirb. dada, tata, sora mai mare, alb. dada, d. turc. pers. dada, ngr. dada [scris ntanta], dadaca; ung. dada, tata. V. dadaca, daica, doda). Vest. Tata, gaga, epitet respectuos unei surori mai mari sau unei femei mai in virsta, dar nu prea. V. matusa.

DADA, dade, s. f. (Reg.) Termen de respect folosit de oamenii de la tara pentru a se adresa unei femei mai in varsta sau unei surori mai mari; lelita, daica. – Din bg., scr. dada.

TATA, tate, s. f. 1. (Pop.) Matusa. ♦ Termen de respect cu care cineva se adreseaza (la tara) unei surori mai mari sau unei femei mai in varsta; lele. 2. (Pop.) Termen alinator dat de un barbat femeii iubite; mandra. 3. (Peior.) Epitet pentru o femeie vulgara, lipsita de gust si de finete; mahalagioaica. – Din ngr. tsa'tsa.

NANA, nane, s. f. (Reg.) Termen de respect cu care se adreseaza la tara cineva unei surori mai mari sau unei femei mai in varsta ori cu care vorbeste despre acestea. – Cf. bg., scr. nana, alb. nane.

LELE f. pop. (folosit si ca termen de adresare pe langa numele respectiv) 1) sora mai mare sau orice femeie mai in varsta. 2) (in poezia populara) Femeie in raport cu barbatul cu care se afla in relatii de dragoste; mandra; iubita. 3) peior. Femeie de moravuri usoare. ◊ Pui (sau fecior, fiu) de ~ om smecher, siret; cotcar. A umbla in dorul ~ii a umbla fara rost, brambura. A pleca in dorul ~ii a se duce fara a sti unde. [G.-D. lelei] /<bulg. lelja

NANA ~e f. reg. 1) v. NANASA. 2) folc. Femeie iubita; mandra. 3) (cuvant de adresare respectuoasa) sora mai mare sau femeie mai in varsta; lele. /cf. bulg., sb. nana, alb. nane

TATA ~e f. pop. (folosit si ca termen de adresare) 1) Sora (sau vara) a unuia dintre parinti, luata in raport cu copiii acestora; matusa. 2) sora mai mare sau femeie mai in varsta; lele. 3) peior. Femeie cu apucaturi grosolane. /<ngr. tsatsa

DODA, dode, s. f. 1. (Banat, Olt.) Termen cu care se adreseaza cineva surorii mai mari. 2. (Trans.; in limbajul copiilor) Mana. 3. (Mold.) Termen cu care se adreseaza copiii fetelor sau femeilor nemaritate. (creatie expresiva proprie copiilor, la fel ca si coca; dupa Candrea, sensul 3. ar trebui pus in legatura cu sb. dodola = paparuda (1.) (> (Banat) dodola), iar, dupa Scriban, sensul 1. e o varianta a lui dada)

DAICA, daici, s. f. (Olt., Munt.) 1. Gospodina, stapana casei. 2. sora mai mare. (din sb. dajka, diminutiv al lui dada; cf. doda)

doda (dode), s. f. – 1. (Banat, Olt.) Formula de adresare pentru sora cea mare. – 2. (Trans., in limbajul infantil) Mina. – 3. (Mold.) Nume dat de copii femeilor cu parul lins. Creatie expresiva de origine infantila, ca si coca. Dupa Candrea, sensul 3 ar trebui pus in legatura cu sb. dodola „persoana travestita care ia parte la diverse rituri populare, pentru a chema ploaia” (› Banat dodola); si dupa Scriban, sensul 1 este o var. de la dada. – Der. dodi, vb. (Trans., a nimeri fara voie); dodii, s. f. pl. (in expresia in dodii, la intimplare); dodot, s. n. (prostie, aiureala), cf. dondani; dodolet (var. dodonet, dodolot), adj. (rotund; neted).

tata (-te), s. f. – 1. Titlu de respect pe care il dau tinerii surorilor mai mari, matusilor si, in general, femeilor mai in etate. – 2. Namila de femeie, femeie voinica. – Var. Mold. (ti)taca, Olt., taica, tatae. Creatie expresiva, cf. tita. Se foloseste in Munt. si in Mold. de S (ALR, I, 164). Ngr. τσάτσα „mama”, care se considera ca etimon al rom. (Cihac, II, 709; Ronzevalle 75; Tiktin; Galdi 259) ar putea proveni din acesta.

Hestia, cea mai mare dintre fiicele lui Cronus si ale Rheei si sora cu Zeus si cu Hera. Cu toate ca a fost curtata de Apollo si de Poseidon ea a ramas, cu ingaduinta lui Zeus, pururea fecioara. Nu parasea niciodata Olympul si era considerata, atit de zei cit si de muritori, drept protectoarea caminului. Atributiile ei se suprapuneau cu cele ale Vestei, din mitologia romana.

SCUDERY [skuderi], 1. Georges de S. (1601-1667), scriitor francez. Autor de tragicomedii opuse stilului lui Corneille („Comedia actorilor”, „Moartea lui Cezar”). 2. Madeleine de S. (1607-1701), scriitoare franceza. sora cu S. (1). Romane moralizatoare, unele dintre ele publicate sub numele fratelui sau („marele Cyrus”, „Clelie”). Salonul sau literar era frecventat de elita literaturii „pretioase”.

LAMB [læm], Charles (1775-1834), critic literar si eseist englez. A publicat, impreuna cu sora sa, Mary (Ann) L. (1764-1847), „Povestiri dupa Shakespeare”; a avut un rol important in popularizarea operei marelui dramaturg. Lucrari de critica literara („Tragediile lui Shakespeare”, „Asupra geniului si personalitatii lui Hogarth”) si eseuri („Eseurile lui Elia”).

CEHOV, Anton Pavlovici (1860-1904), scriitor rus. Opera sa, vasta fresca a societatii ruse, denuntind mediocritatea existentei cotidiene, releva o profunda cunoastere a sufletului uman. Creator de atmosfera, inzestrat cu un deosebit simt al observatiei, impleteste umorul subtil, amar, cu lirismul discret, intr-un limbaj de o mare economie a mijloacelor de expresie (nuvelele „Salonul nr. 6”, „Ordinul Anna”, „Omul in cutie”; piesele „Pescarusul”, „Unchiul Vania”, „Trei surori”, „Livada cu visini”).

Helle, fiica lui Athamas si a lui Nephele si sora cu Phrixus. Salvata impreuna cu fratele ei de furia lui Ino, de catre un berbec zburator (v. si Athamas), Helle isi gaseste moartea in apele marii care in amintirea ei poarta numele de Hellespontus.

Aedon, fiica lui Pandareos si sotia lui Zethus, regele cetatii Thebae. Geloasa pe sora ei Niobe, care avea mai multi copii, Aedon, care nu avea decit un singur fiu, pe Itylus, a hotarit sa-l ucida pe cel mai mare dintre nepotii ei. Din greseala insa si-a ucis propriul copil. Ca sa-i curme suferinta, Zeus a preschimbat-o in privighetoare.

Amphitrite, fiica lui Nereus si a lui Doris si una dintre nereide. Intr-o zi, pe cind se juca impreuna cu surorile ei in apropiere de insula Naxos, a fost rapita de Poseidon, cu care a avut mai tirziu un fiu, pe Triton, o alta divinitate marina. Amphitrite era considerata regina marii.

SCOARTA, scoarte, s. f. 1. Invelis extern (gros si tare) al trunchiului si al crengilor unui copac sau al unei plante lemnoase; coaja. ◊ Expr. Obraz de scoarta = om necioplit, lipsit de rusine de buna-cuviinta. (Reg.) Mama (sau sora) de scoarta = mama (sau sora) vitrega. 2. Invelisul exterior si solid al globului pamantesc, cu o grosime care variaza intre 5 si 8 km in zona oceanica si intre 30 si 80 km in zona continentala; coaja care se formeaza la suprafata pamantului dupa ploi mari urmate de seceta. 3. (Anat.; in sintagma) Scoarta cerebrala = partea exterioara a emisferelor cerebrale, formata din substanta nervoasa cenusie. 4. Coperta rigida a unei carti, a unui registru etc. ◊ Expr. Din scoarta in scoarta = de la prima pana la ultima pagina, de la inceput pana la sfarsit, in intregime. 5. Perete de scanduri cu care se inlocuiesc loitrele carului cand se transporta graunte. 6. Covor cu urzeala de lana sau bumbac si bateala din lana. – Lat. scortea.

Asteria, fiica titanului Cocus si a Phoebei si sora cu Leto. S-a casatorit cu Perses si a avut, la rindu-i, o fiica, Hecate. Ca sa scape de urmarirea lui Zeus, care se indragostise de ea, Asteria, luind infatisarea unei prepelite, s-a aruncat in mare. A fost metamorfozata intr-o insula, numita initial Ortygia si devenita ulterior insula Delos, singurul colt de uscat din lume care i-a oferit ospitalitate Letonei atunci cind trebuia sa-i nasca pe Apollo si pe Artemis (v. si Apollo).

REDGRAVE [redgreiv] 1. Sir Michael Redgrave (1908-1985), actor britanic de teatru si film. Pe scena – distins interpret al repertoriului shakespearian („Hamlet”, „Richard al II-lea”, „Regele Lear”) si cehovian („Trei surori”, „Unchiul Vania”). In film – maestru al jocului interiorizat, remarcabil prin discretia si distinctia cu care exprima drama personajelor sale („Drumul spre stele”, „Suflete impietrite”, „”Singuratatea alergatorului de cursa lunga„). Vanessa R. (n. 1937), actrita britanica de teatru si film. Fiica lui R. (1). Considerata cea mai mare actrita de teatru, de limba engleza, a sec. 20, exceleaza in roluri care ii pun in valoare feminitatea ei rebela (”Femeia indaratnica„, ”Femeie marii„, ”Pescarusul„, ”Orfeu In Infern„). Aparent rationala, dar profund temperamentala, este pe ecran interpreta unor femei puternice, voluntare, dar care nu ezita sa-si devoaleze excentricitatile (”Isadora„, ”Diavolii„, ”Bostonienii„, ”Intoarcerea la Howards End„).

Helenus, fiul lui Priamus, regele Troiei, si al Hecubei. Ca si sora sa, Cassandra, Helenus fusese inzestrat de Apollo cu darul profetiei. A participat la razboiul troian, luptind alaturi de Hector, si a fost ranit de catre Menelaus. Dupa moartea lui Paris s-a numarat printre pretendentii la mina Helenei. A fost respins insa in favoarea lui Deiphobus si, simtindu-se jignit, s-a retras pe muntele Ida. Acolo a fost luat prizonier de greci, carora le-a dezvaluit – gratie darului sau de prezicator – ce conditii trebuiau indeplinite pentru ca Troia sa poata fi cucerita: Pyrrhus, fiul lui Achilles, sa lupte in rindurile grecilor, Palladium, statuia miraculoasa cazuta din ceruri, sa fie luata de la troieni si grecii sa puna mina pe osemintele lui Pelops. Dupa incendierea Troiei, Helenus a revenit, ca prada de razboi, lui Pyrrhus pe care l-a salvat de la moarte sfatuindu-l – tot gratie darului sau de prezicator – sa nu aleaga drept cale de intoarcere marea, pe care avea sa piara ulterior intreaga flota a grecilor. Mai tirziu, Helenus s-a casatorit cu Amdromacha (v. si Andromacha), cu care a avut un fiu, Cestrinus. Dupa moartea lui Pyrrhus i-a urmat la tron, capatind o parte din regatul acestuia. Cind Aeneas, in drum spre Italia, a trecut prin Epirus, el a fost gazduit acolo de catre Helenus.