REGUR s. n. sol negru, de mare fertilitate, in regiunile (sub)tropicale uscate, de savane si prerii, pe roci magmatice, pe calcare si depozite argiloase. (< germ. Regur, fr. regur)

MUL¹ s. n. (Geol.) Humus pamantos, lin, slab acid, afanat, brun-inchis sau negru, caracteristic solurilor in care descompunerea masei vegetale se face mai repede decat acumularea ei. – Din fr. mull, germ. Mull.

REGUR s.n. (Geol.) sol argilos de culoare neagra, format in regiunile tropicale si subtropicale uscate. [< germ. Regur < cuv. indian].

smolnita², smolnite, s.f. (reg.) 1. sol argilos, de culoare neagra sau bruna. 2. noroi. 3. groapa cu noroi.

CERNOZIOM, cernoziomuri, s. n. Grup de soluri foarte fertile, de culoare inchisa (neagra, castanie etc.), formate sub o vegetatie ierboasa, in conditiile unei clime continentale. – Din rus. cernoziom.

CERNOZIOM, cernoziomuri, s. n. sol foarte fertil, de culoare inchisa (negru, castaniu etc.) format in regiunile de stepa. [Pr.: -ziom] – Rus cernozem.

HUMIC, -A adj. (despre soluri) bogat in humus. ♦ acid ~ = substanta coloidala neagra-bruna, extrasa din humus. (< fr. humique)

BOBOVINA s. f. Concretiune sferica mica, neagra, compusa din oxizi de fier si mangan, intilnita in solurile expuse periodic unor umeziri excesive.

VOLEU s. n. 1. (tenis) reluare din zbor a mingii, inainte de a atinge solul. 2. volet (1). ◊ aripa laterala, mobila a unui poliptic. ◊ (cinem.) dispozitiv format din doua sau patru palete mobile din tabla neagra mata, care se monteaza in fata aparatelor de iluminat pentru obturarea luminii. 3. serie rapida de contractii musculare provocate artificial. 4. (pl.) efecte cinematografice constand in inlocuirea unei imagini prin alta, de-a lungul unei linii mobile de demarcatie. (< fr. volee, volet)

CERNOZIOM (‹ rus.) s. n. (PEDOL.) Tip de sol zonal, din clasa molisolurilor, caracteristic reg. temperat-continentale, format indeosebi pe loess si depozite loessoide, in conditii bioclimatice de stepa tipica sau de silvostepa. Are culoare inchisa (neagra, castanie etc.), acumulare apreciabila de humus (4-15 %) in orizontul superior (A), de carbonati in cel inferior (C) si fertilitate naturala ridicata. Orizontul B lipseste. In functie de continutul in humus si carbonati se disting tipurile: castaniu, ciocolatiu, carbonatic, argiloluvial, cambic (levigat), gras (c. propriu-zis). In Romania este caracteristic C. Romane, C. Moldovei, Cimpiei de Vest, Pod. Dobrogei. Termen introdus in stiinta de pedologul rus V.V. Dokuceaev.

RENDZINA (‹ pol. {i}) s. f. Grupa de soluri intrazonale formate pe substrat calcaros, intr-un climat umed sau semiuscat, cu o fertilitate naturala mijlocie sau buna. Prezenta calcarului in substrat favorizeaza formarea humusului calcic, care da o culoare neagra sau brun-inchisa orizontului superior. Incluse in clasa cernisolurilor.