POMENIRE, pomeniri, s. f. Actiunea de a (se) pomeni. ♦ Ceremonie religioasa in cadrul careia se comemoreaza amintirea unei persoane decedate sau a unui eveniment din trecut. ♦ Slujba sau rugaciune pentru morti. ◊ Vesnica pomenire = cantare bisericeasca cu care se termina slujba de inmormantare sau un parastas. ♦ (Inv. si pop.) Aducere-aminte, amintire. – V. pomeni.

POGREBANIE, pogrebanii, s. f. (Inv.) 1. inmormantare. 2. slujba si ceremonia religioasa a inmormantarii. [Var.: pogribanie s. f.] – Din sl. pogrebanije.

PROHOD ~uri n. 1) (la crestini) slujba religioasa facuta la inmormantari. 2) Ritual de punere a mortului in mormant; inmormantare. 3) slujba religioasa oficiala in vinerea Pastelui. /<sl. provodu

PROHOD, prohoduri, s. n. slujba religioasa la inmormantarile crestine; p. gener. inmormantare; prohodire, prohodit. ♦ slujba religioasa facuta in vinerea Pastilor, in amintirea mortii lui Cristos. – Din sl. provodu.

RITUAL² ~uri n. 1) Randuiala dupa care decurge o slujba religioasa. Dupa ~ ortodox. 2) (la nastere, la casatorie, la inmormantare etc.) Ceremonial desfasurat conform unor reguli traditionale. [Sil. -tu-al] /<fr. rituel, lat. ritualis, ~e, germ. Ritual

saracusta s.f. (inv. si reg.) 1. rugaciune, sarindar; slujba de pomenire a mortilor facuta in sambetele postului Pastilor. 2. interval de 40 de zile. 3. (la pl., in forma: sorocouste) alimente care se duc la biserica, pentru a fi sfintite si date de pomana, la sfantul Toader. 4. (la pl.) popasurile in care se citesc evangheliile, pe drumul de la casa mortului pana la groapa. 5. praznic, ospat la inmormantare.