CARDANIC, -A, cardanici, -ce, adj. 1. (Despre un sistem de suspensie) Care permite unui obiect suspendat sa-si pastreze pozitia orizontala. 2. (Despre un sistem de articulatie a doua piese ale unui mecanism) Care permite uneia dintre piese sa-si pastreze pozitia favorabila transmiterii miscarii, indiferent de pozitia celeilalte piese. ◊ Ax cardanic sau axa cardanica = arbore de transmisie (la automobile si la alte masini) care leaga cutia de viteza cu arborele diferentialului. – Cardan + suf. -ic.

CANTILEVER I. adj., s. n. (sistem de suspensie) care nu are o sustinere directa. II. s. n. tip de pod metalic ale carui grinzi principale nu au o sustinere directa, suspendand o grinda cu o deschidere redusa. (< fr. cantilever)

CARDAN s. n. sistem de suspensie sau de articulatie care permite uneia dintre partile lui sa-si pastreze o anumita pozitie sau directie, indiferent de miscarile suportului ei. (< fr. cardan)

CATENAR, -A adj. dispus in lant, in serii. ♦ suspensie ~a (si s. f.) = sistem de suspensie a unei retele electrice aeriene de cale ferata din fire verticale sau inclinate, suspendate de unul sau mai multe cabluri de otel. (< fr. catenaire, lat. catenarius)

CARDANIC, -A, cardanici, -e, adj. 1. (Despre un sistem de suspensie) Care permite unui obiect suspendat sa-si pastreze pozitia orizontala. 2. (Despre un sistem de articulatie a doua piese ale unui mecanism) Care permite uneia dintre piese sa-si pastreze pozitia favorabila transmiterii miscarii, indiferent de pozitia celeilalte piese. ◊ Ax cardanic sau axa cardanica = arbore de transmisie (la automobile si la alte masini) care leaga cutia de viteza cu arborele diferentialului. – Din Cardan (nume propriu) + suf. -ic.

CARDAN, cardane, s. n. sistem de suspensie sau de articulatie, care permite miscarea in toate sensurile. – Din fr. cardan.

CATENARA, catenare, adj.f. (In sintagma) suspensie catenara = sistem de sustinere a firului aerian de contact pentru tractiunea electrica, prin care acesta este suspendat de un cablu purtator prin intermediul unor fire verticale sau inclinate. – Din fr. catenaire.

CARDAN ~e n. sistem de suspensie sau de articulatie care permite deplasarea in toate directiile, indiferent de miscarile suportului ei. /<fr. cardan

CANTILEVER adj., s.n. (sistem de suspensie) care nu are o sustinere directa. // s.n. (Constr.) Tip de pod metalic ale carui grinzi principale nu au o sustinere directa si suspenda la randul lor o grinda cu o deschidere redusa. [< fr. cantilever].

CARDAN s.n. sistem de suspensie sau de articulatie care permite uneia dintre partile lui sa-si pastreze o anumita pozitie sau directie indiferent de miscarile suportului ei. [Pl. -ne, -nuri. / < fr. cardan, cf. Cardan – matematician italian].

CATENAR, -A adj. (Rar) Dispus, asezat in lant, in forma de lant, in serii. ◊ suspensie catenara (si s.f.) = sistem de suspendare a liniilor de tractiune electrica, realizat prin fire verticale sau inclinate prin care linia electrica este suspendata de unul sau de mai multe cabluri de otel care o sustin. [Cf. fr. catenaire].

FILTRU¹ s.n. 1. Dispozitiv, aparat pentru separarea unui fluid de substantele solide aflate in el in suspensie. 2. Mediu care filtreaza radiatiile. ♦ sistem de circuite electrice, sonore etc. cu care se filtreaza oscilatiile de anumite frecvente. 3. Dispozitiv prin care se strecoara cafeaua fiarta; (p. ext.) cafeaua obtinuta prin acest sistem. [Pl. -re, -ruri. / cf. fr. filtre, it. filtro, lat. filtrum].

suspensie, suspensii, s. f. 1. Intrerupere (intentionata) a sirului gandirii, a frazei. ◊ Loc. adj. si adv. In suspensie = amanat, oprit, suspendat (temporar). 2. (Chim.) sistem dispers solid-fluid, in care faza solida dispersa este in echilibru sau are un ritm de depunere neglijabil. 3. (Tehn.) Fel de sustinere a partii mobile a unui instrument; ansamblul pieselor care sustin echipamentul mobil al unui instrument. 4. Legatura elastica sau flexibila intre un sistem tehnic si elementele pe care se sprijina. ♦ Spec. Legatura elastica dintre sasiul unui vehicul si osiile lui, care amortizeaza socurile puternice si asigura mobilitatea si stabilitatea vehiculului. [Var.: suspensiune s. f.] – Din fr. suspension.

CARDANIC, -A adj. 1. Care da voie unui obiect in suspensie sa-si pastreze pozitia orizontala. 2. (Despre un sistem de articulatie) Care permite unei piese sa stea intr-o pozitie favorabila pentru transmiterea miscarii. ◊ Ax cardanic = arbore de transmisie care leaga cutia de viteze a unui motor cu arborele diferentialului. [< it. cardanico].

CARDANIC, -A adj. 1. care da voie unui obiect in suspensie sa-si pastreze pozitia orizontala. 2. (despre un sistem de articulatie) care permite unei piese sa stea intr-o pozitie favorabila pentru transmiterea miscarii. ♦ ax ~ = arbore de transmisie care leaga cutia de viteze a unui motor cu arborele diferentialului. (< it. cardanico)

suspensie ~i f. 1) Legatura elastica (sau prin cablu) dintre un sistem tehnic si elementele sale de sprijin. 2) Totalitate a particulelor formate intr-o substanta solida dispersata intr-un fluid. ◊ In ~ a) se spune despre actiuni (juridice) amanate temporar; b) se spune despre o substanta dispersata intr-un fluid. 3) Intrerupere a vorbirii (reprezentata in scris prin trei puncte). Puncte de ~. [G.-D. suspensiei; Sil. -si-e] /<fr. suspension, lat. suspensio, ~onis

AEROSOL s.m. (mai ales la pl.) suspensie intr-un gaz a unui corp solid sau lichid. ♦ sistem de particule medicamentoase dispersate in aer, care constituie un mijloc terapeutic contra unor afectiuni ale cailor respiratorii. [< fr. aerosol, cf. germ. Aerosol].

suspensie s.f. 1. Atarnare. ♦ Intrerupere (intentionata) a sensului, a frazei. 2. sistem format din particule solide foarte fine care se gasesc in echilibru intr-un lichid. 3. Mod de sustinere a echipamentului mobil al unui instrument; piesele care sustin acest echipament. ♦ Legatura elastica dintre un sistem tehnic si piesa lui de reazem. [Gen. -iei, var. suspensiune s.f. / cf. fr. suspension, lat. suspensio].

AEROSOL, aerosoli, s. m. suspensie intr-un gaz a unui corp solid sau lichid. ♦ sistem compus din particule medicamentoase dispersate intr-un gaz, folosit in unele afectiuni ale cailor respiratorii. – Fr. aerosol.

suspensie s. f. 1. intrerupere (intentionata) a sirului gandirii, a comunicarii. ♦ in ~ = suspendat temporar, amanat. 2. sistem format din particule solide foarte fine care se gasesc in echilibru intr-un lichid. 3. mod de sustinere a echipamentului mobil al unui instrument; piesele care sustin acest echipament. ◊ legatura elastica dintr-un sistem tehnic si reazemul lui, care amortizeaza zguduirile mai mari. (< fr. suspension, lat. suspensio)

FILTRU¹, filtre, s. n. 1. (Tehn.) Dispozitiv, aparat sau instalatie care separa, cu ajutorul unui material filtrant, un fluid de particulele solide aflate in suspensie in masa lui. ◊ Hartie (de) filtru = hartie poroasa, speciala, fabricata din bumbac pur, care serveste ca material filtrant. 2. (Fiz.) Mediu transparent, colorat (sticla, lichid), care filtreaza unele componente monocromatice ale luminii incidente. ♦ sistem de circuite electrice, sonore etc. cu care se selecteaza, dintr-un complex de oscilatii cu frecvente diferite, oscilatiile cu frecventele cuprinse intre anumite limite. 3. Dispozitiv special prin care se trece cafeaua dupa ce a fost fiarta pentru a separa lichidul de zat; p. ext. cafea obtinuta in acest fel. 4. (In sintagma) Filtru total = control efectuat de organele de politie pe o artera de circulatie, la toate vehiculele. [Pl. si.: filtruri] – Din fr. filtre Cf. it. filtro.