lazurit (silicat de aluminiu) s. n.

BENTONIT s.n. (Geol.) Roca sedimentara argiloasa, alcatuita din silicat de aluminiu hidratat, coloidal, cu o mare putere decoloranta. [Var. bentonita s.f. / < fr. bentonite].

AUROLIT s. n. silicat de aluminiu si magneziu, prin metamorfozarea rocilor argiloase. (< fr. aurolithe)

BENTONIT s. n. roca sedimentara argiloasa, din silicat de aluminiu hidratat, coloidal, folosit ca decolorant si dezodorizant. (< fr. bentonite)

C*******T s. n. silicat de aluminiu si magneziu. (< fr. c********e)

LEUCIT s. n. 1. mineral din grupa feldspatoizilor, continand silicat de aluminiu si potasiu, in unele roci eruptive. 2. corpuscul din citoplasma celulelor vegetale. (< fr. leucite)

MICA s. f. mineral din silicat de aluminiu si potasiu cristalizat, clivabil, care abunda in rocile eruptive si metamorfice. (< fr. mica)

PERMUTIT s. n. silicat de aluminiu si de sodiu hidratat, in dedurizarea apei. (< fr. permutite)

CAOLINIT s. n. silicat de aluminiu hidratat care intra in compozitia caolinului, de culoare alba, mata, uneori usor colorat. – Din fr. kaolinite.

MULLIT s. n. silicat de aluminiu foarte refractar, incolor sau roz, cu luciu sticlos, continut in materiale aluminoase si argiloase. – Din engl. mullite.

SIAL s. n. Invelis extern al pamantului alcatuit din roci in care predomina silicatii de aluminiu.[Pr.: si-al] – Din fr. sial.

SILIMANIT, silimanite, s. n. silicat de aluminiu natural folosit in industria ceramica. – Din fr. silimanite.

NACRIT n. silicat de aluminiu din grupa caolinului, folosit in industria sticlei si in ceramica. /<fr. nacrite, germ. Nakrit

BAUXITA s.f. Roca formata in procesul de alterare a rocilor sedimentare magmatice, bogate in silicati de aluminiu, care se gaseste in natura sub forma de mase compacte. [Pron. ba-u-, pl. -te, var. bauxit s.n. / < fr. bauxite, cf. Baux – comuna in Franta].

C*******T s.n. silicat de aluminiu si magneziu. [Pron. -di-e-rit. / < fr. c********e, cf. C*****r – geolog francez].

LEUCIT s.n. 1. Mineral din grupa silicatilor, continand aluminiu si potasiu, care se gaseste in unele roci eruptive. 2. Corpuscul din citoplasma celulelor vegetale. [< fr. leucite, cf. gr. leukos – alb].

ARGILA s.f. (Petr.) Roca sedimentara, alcatuita din silicati de aluminiu, foarte raspandita in natura si folosita in olarie, in sculptura etc.; lut. [Pl. -le. / < fr. argile, it. argilla < lat. argilla].

CAOLINIT s.n. silicat de aluminiu hidratat, component al caolinului. [Pron. ca-o-. / < fr. kaolinite].

NACRIT s.n. (Geol.) silicat de aluminiu hidratat, natural, din grupa caolinului. [< fr. nacrite, germ. Nakrit].

PERMUTIT s.m. silicat de aluminiu si de sodiu hidratat. [< fr. permutite].

SIAL s.n. Invelis exterior al Pamantului alcatuit din roci in care predomina silicatii de aluminiu. [Pron. -si-al. / cf. fr. sial < si(liciu) + al(uminiu)].

ALOFAN s. n. argila coloidala, amestec de silicati de aluminiu hidratati, care mareste plasticitatea maselor ceramice. (< fr., engl. allophane)

BAUXITA s. f. roca sedimentara rosie-bruna, bogata in silicati de aluminiu, opal, caolinit etc.. (< fr. bauxite)

FELDSPAT s. m. mineral din silicati de aluminiu, potasiu, sodiu sau calciu, in rocile eruptive. (< germ. Feldspat, fr. feldspath)

SIAL¹ s. n. invelis exterior al Pamantului din roci bogate in silicati de aluminiu. (< fr. sial)

ANDALUZIT s. n. silicat de aluminiu natural, cristalizat, folosit in industria ceramicei. – Fr. andalousite.

CAOLINIT s. n. silicat de aluminiu hidratat care intra in compozitia caolinului. – Fr. kaolinite.

JAD, jaduri, s. n. Piatra semipretioasa compusa din silicat natural de aluminiu, calciu si magneziu, de culoare alba-verzuie pana la verde inchis, cu luciu sticlos, folosita la confectionarea unor obiecte de arta. ◊ Obiect de arta facut din aceasta piatra. – Din fr. jade.

ANDALUZIT s. n. silicat natural de aluminiu, cristalizat, folosit in industria ceramicii. – Din fr. andalousite.

TOPAZ, topaze, s. n. silicat natural de aluminiu cu fluor, cristalizat in sistemul rombic, de obicei de culoare galbena, folosita ca piatra pretioasa. [Pl. si: topazuri] – Din fr. topaze.

LAZURIT s. n. silicat natural de aluminiu si de sodiu, asociat cu sulfura de sodiu, de culoare albastra intensa, cristalizat, folosit la confectionarea unor obiecte de arta, la prepararea unor vopsele; lapis, lapislazuli. – Din fr. lazurite.

LEUCIT s. n. silicat natural de aluminiu si de potasiu, de culoare cenusie sau alba, cu luciu sticlos, folosit mai ales ca ingrasamant agricol. [Pr.: le-u-] – Din fr. leucite.

DISTEN s. n. silicat natural de aluminiu, de culoare albastruie sau galbuie si cu luciu sidefiu. – Din fr. disthene.

DISTEN s. (MIN.) cianit. (~ este un silicat natural de aluminiu.)

CAOLINIT n. silicat natural de aluminiu, component al caolinului. [Sil. ca-o-] /<fr. kaolinite

DISTEN n. Mineral (silicat natural de aluminiu) transparent, cu luciu de sidef, folosit in industria ceramicii. /<fr. disthene

TOPAZ ~e n. 1) Mineral foarte dur, silicat natural de aluminiu si fluor cristalizat, mai ales de culoare galbena, folosit in tehnica si in confectionarea bijuteriilor. 2) Bijuterie din acest mineral. /<fr. topaze

MELILIT s.n. (Chim.) silicat natural de aluminiu si calciu. [< fr. melilite, germ. Melilith].

STAUROLIT s.n. silicat natural de aluminiu si de fier hidratat. [Pron. sta-u-. / < fr. staurolite, cf. gr. stauros – cruce, lithos – piatra].

TOPAZ s.n. silicat natural de aluminiu si fluor, piatra pretioasa de culoare galbena. [< fr. topaze, cf. lat. topazus, gr. topazos – din insula Topazos de la Marea Rosie].

TURINGIT s.n. silicat natural de aluminiu si de fier. [< fr. thuringite].

ZEOLIT s.m. silicat natural de aluminiu si sodiu. [Pron. ze-o-. / < fr. zeolithe, zeolite < gr. zein – a fierbe, lithos – piatra].

VEZUVIAN s.n. silicat natural de aluminiu, calciu, fier si magneziu. [Pron. -vi-an. / < germ. Vesuvian, cf. Vezuviu – vulcan in Italia].

SILIMANIT s.n. silicat natural de aluminiu. [< fr. silimanite, cf. (Benjamin) Silliman – naturalist american].

ANDALUZIT s. n. silicat natural de aluminiu, roz sau brun, cristalizat rombic. (< fr. andalousite)

DISTEN s. n. silicat natural de aluminiu, in rocile metamorfice; cianit. (< fr. disthene)

JAD s. n. piatra semipretioasa foarte dura, din silicat natural de aluminiu, calciu si magneziu, de culoare alba-verzuie, din care se fac diferite obiecte de arta. (< fr. jade)

NACRIT s. n. silicat natural de aluminiu hidratat din grupa caolinului. (< fr. nacrite)

NATROLIT s. m. silicat hidratat de aluminiu si sodiu. (< germ. Natrolith)

SILIMANIT s. n. silicat natural de aluminiu. (< fr. sillimanite)

STAUROLIT s. n. silicat natural de aluminiu si de fier hidratat. (< fr. staurolite)

TOPAZ s. n. silicat natural de aluminiu si fluor, cristalizat, galben transparent, piatra (semi)pretioasa. (< fr. topaze, lat. topazus, germ. Topas)

TURINGIT s. n. silicat natural de aluminiu si de fier. (< fr. thuringite)

ZEOLIT s. m. silicat natural de aluminiu si sodiu din rocile vulcanice. (< fr. zeolite)

STAUROLIT (‹ fr. {i}; {s} gr. stauros „cruce” + lithos „piatra”) s. n. Mineral, silicat natural de aluminiu si de fier, cristalizat in sistemul rombic. Este brun-rosiatic pana la negricios, sticlos si dur si se gaseste in constitutia unor sisturi cristaline; varietatile transparente sunt intrebuintate ca pietre semipretioase. S. se exploateaza in cantitati importante in Canada, Brazilia, Franta, Elvetia si S.U.A.

DISTEN (‹ fr. {i}; {s} gr. sthenos „forta”) s. n. silicat natural de aluminiu, de culoare albastra, verde sau galbena, transparent pana la translucid, cu luciu sticlos sau sidefos. Se formeaza in sisturi cristaline rezultate din metamorfozarea rocilor bogate in alumina, la mari adancimi in scoarta Pamantului. Utilizat ca piatra semipretioasa, in ind. ceramicii, la fabricarea unor produse refractare de calitate superioara. Sin. cianit.

HALOIZIT s. n. silicat natural hidratat de aluminiu din grupa mineralelor argiloase, alb sau divers colorat, cu luciu mat. [Pr.: -lo-i] – Din fr. halloysite.

PIROP s. n. silicat de magneziu si aluminiu din grupa granatului, de culoare rosie, rosiatica sau neagra, cristalizat in sistemul cubic, folosit ca piatra semipretioasa. – Din fr. pyrope, germ. Pyrop.

EPIDOT s. n. silicat natural de calciu, aluminiu si fier, monoclinic, verde, foarte sticlos, folosit ca piatra semipretioasa. – Din fr. epidote.

EPIDOT s.n. silicat natural de calciu, aluminiu si fier. [< fr. epidote].

HALOIZIT s.n. silicat natural hidratat de aluminiu. [Pron. -lo-i-. / < fr. halloysite].

CAOLINIT s. n. silicat natural hidratat de aluminiu, constituent al caolinului. (< fr. kaolinite)

EPIDOT s. n. silicat natural de calciu, aluminiu si fier. (< fr. epidote)

HALOIZIT s. n. silicat natural hidratat de aluminiu. (< fr. halloysite)

MONTMORILLONIT s. n. silicat hidratat natural de aluminiu, magneziu si fier, din grupa mineralelor argiloase. (< fr. montmorillonite)

VEZUVIAN s. n. silicat natural hidratat de aluminiu, calciu, fier si magneziu. (< germ. Vesuvian)

CLORITE (‹ fr. {i}; {s} gr. kloros „verde”) s. f. pl. Grup de minerale, cu proprietati asemanatoare cu ale micelor, de culoare verde, constituite din silicati de magneziu, fier, aluminiu, nichel, crom. Se formeaza hidrotermal, prin metamorfozarea rocilor care contin silicati feriferi si alumomagnezieni.

KUNTIT subst. Varietate de spodumen (silicat de litiu si aluminiu), cristalizat monoclinic. Are cukoare verzuie, galben-verzuie sau violeta. Este o piatra pretioasa rara, folosita la bijuterii datorita proprietatilor cristalelor de a-si schimba brusc coloratia fata de axul de simetrie, de la aproape incolor pana la violet intens si rosu-violet.

HALLOISIT (‹ fr.) s. n. silicat natural hidratat de aluminiu din grupa mineralelor argiloase, alb sau divers colorat, mat. Se formeaza ca urmare a descompunerii alumosilicatilor, prin procese hidrotermale sau in conditii exogene. In apa se umfla, marindu-si de cateva ori volumul, fiind principalul component al refractarelor silico-aluminoase.

AMFIBOL, amfiboli, s. m. Mineral cristalizat sau grup de minerale constituite din silicati hidratati de magneziu, fier, aluminiu, calciu sau sodiu, foarte raspandite in rocile eruptive si in sisturile cristaline. – Din fr. amphibole.

BERIL, beriluri, s. n. Piatra pretioasa de diverse culori, reprezentand un silicat natural de beriliu si aluminiu. – Din fr. beryl, lat. beryllus.

GLAUCONIT s. n. silicat complex de fier si aluminiu. – Din fr. glauconite.

HORNBLENDA, hornblende, s. f. Mineral in forma de cristale de culoare verde sau brun-inchis, cu luciu sticlos, format din silicati de magneziu, fier, calciu, aluminiu si alte metale. – Din germ. Hornblende, fr. hornblende.

JADEIT, jadeite, s. n. Varietate de jad compusa din silicat natural de sodiu si aluminiu compact, verzui sau albicios, utilizata in arta decorativa. – Din fr. jadeite.

BERIL ~uri n. Mineral reprezentand un silicat natural de beriliu si aluminiu, divers colorat, folosit, in functie de culoare, ca piatra scumpa (smarald, acvamarin, heliodor etc.). /<fr. beryl, lat. beryllus

BERIL s.n. silicat natural de beriliu si aluminiu folosit ca piatra pretioasa, care in functie de culoare da smaraldul, acvamarinul etc. [Pl. -luri. / < fr. beryl, lat. beryllus, gr. beryllos].

BERIL s. n. silicat natural de beriliu si aluminiu, mineral sticlos, incolor sau divers colorat, piatra pretioasa. (< fr. beryl, lat. beryllus, gr. baryllos)

PIROXEN s. m. silicat natural de fier, magneziu, aluminiu, calciu etc., din rocile eruptive. (< fr. pyroxene)

SCAPOLIT s. m. mineral amorf continand silicat de calciu si de aluminiu, in unele roci vulcanice. (< fr. scapolite)

SODALIT s. n. silicat natural de sodiu si aluminiu. (< fr. sodalite)

SPODUMEN s. n. silicat natural de litiu si aluminiu, folosit ca piatra semipretioasa. (< fr. spodumene)

JADEIT (‹ fr. {i}) s. n. silicat natural de sodiu si aluminiu din grupa piroxenilor monoclinici, compact, verzui sau albicios, sticlos, intalnit in roci metamorfice alcaline sau in formatiuni metasomatice de contact; formeaza mase granulare compacte sau agregate fibroase fine. Utilizat in timpurile preistorice la confectionarea uneltelor si armelor, iar, mai tarziu, in arta decorativa, inclusiv a bijuteriilor.

PIROXEN, piroxeni, s. m. Roca vulcanica formata din silicati naturali de magneziu, fier, calciu, aluminiu, sodiu, potasiu etc., care se prezinta sub forma de cristale prismatice cu luciu sticlos, de culoare verde-maslinie pana la negru. – Din fr. pyroxene.

LOTRIT s. n. silicat natural hidratat de calciu, magneziu, aluminiu si fier, cristalizat, de culoare verde. – Lotru (n. pr.) + suf. -it. Cf. fr. lotrite.

SCAPOLIT, scapolite, s. m. Mineral amorf, incolor sau opac, rezultat din unirea unui silicat de calciu cu unul de aluminiu, care se intalneste in unele roci vulcanice. – Din fr. scapolite.

SPODUMEN s. n. silicat natural de litiu si de aluminiu, de culoare alba-cenusie, galbena-verzuie sau violeta, cu luciu sidefiu. – Din fr. spodumene.

SODALIT s.n. silicat natural de sodiu si de aluminiu. [< fr. sodalite].

SPODUMEN s.n. silicat natural de litiu si de aluminiu, folosit ca piatra semipretioasa. [< fr. spodumene, cf. gr. spondos – cenusa, zgura].

LOTRIT s.n. (Min.) silicat natural hidratat de calciu, magneziu, aluminiu si fier, cristalizat, de culoare verde. [< Lotru – rau, afluent al Oltului + -it, cf. fr. lotrite].

GRANAT¹ s. n. silicat natural de calciu, fier, magneziu, aluminiu sau crom, cristalizat, de culoare rosie, din rocile eruptive, folosit ca piatra de slefuit sau ca piatra pretioasa. (< germ. Granat)

LAPISLAZULI s. n. silicat natural de sodiu, calciu si aluminiu, de culoare albastra, folosit la bijuterii, ca piatra de ornament si in vopsitorie; lapis, lazurit. (< fr. lapis-lazuli)

LOTRIT s. n. silicat natural hidratat de calciu, magneziu, aluminiu si fier, cristalizat, de culoare verde. (< fr. lotrite, cf. Lotru)

VEZUVIAN s. n. silicat natural hidratat de calciu si de aluminiu. [Pr.: -vi-an] – Din germ. Vesuvian.

ZOIZIT s.n. silicat natural hidratat de calciu si de aluminiu din grupa epidotului, component al unor roci eruptive si metamorfice. [Sil. zo-i-] (din germ. Zoisit)

TURMALINA, turmaline, s. f. Nume dat mai multor silicati naturali de sodiu, calciu, magneziu si aluminiu, cu bor¹, cristalizati si divers colorati, folositi ca pietre semipretioase sau in optica, radiotehnica etc. – Din fr. tourmaline.

LAPISLAZULI s.n. silicat de sodiu, de calciu si de aluminiu natural de culoare albastra, folosit in bijuterie si la confectionarea obiectelor de arta; lapis, lazurit. [< fr. lapis-lazuli].

AMFIBOL s.m. (Geol.) Mineral care contine silicati de magneziu, fier, calciu, sodiu si aluminiu. [< fr. amphibole].

AMFIBOL s. m. mineral din rocile eruptive ori metamorfice, din silicati de magneziu, fier, calciu, sodiu si aluminiu. (< fr. amphibole)

TURMALINA s. f. mineral din silicati naturali de sodiu, calciu, magneziu si aluminiu cu bor, cristalizati si frumos colorati, folosit ca piatra semipretioasa, in industria optica, in radiotehnica etc. (< fr. tourmaline)

ZOIZIT (‹ fr. {i}; {s} Zois) s. n. silicat natural hidratat de calciu si de aluminiu din grupa epidotului, cristalizat in sistemul rombic. Are culoarea cenusie, galbuie, verzuie si luciu sticlos. Component al unor roci eruptive si metamorfice.

AMFIBOL, amfiboli, s. m. Mineral cristalizat (sau grup de minerale) format din silicati complecsi de magneziu, fier, calciu, cu putin sodiu si aluminiu. – Fr. amphibole.

GRANAT², granate, s. n. silicat natural de calciu, de magneziu, de fier, de mangan, de aluminiu sau de crom, intrebuintat ca piatra de slefuit sau, in stare pura (de culoare rosie), ca piatra semipretioasa. – Din germ. Granat.