CALARASI 1. Municipiu in SE Romaniei, port pe stg. bratului Borcea, resed. jud, cu acelasi nume; 75.933 loc. (1991). Combinat siderurgic; combinat de celuloza (din paie) si hirtie; fabrici de conf., de prefabricate din beton si de produse alim. (zahar, preparate din carne si lapte, vinuri si bauturi alcoolice, panificatie); reparatii de masini si utilaje agricole. Muzeu de istorie si arheologie; cladirea primariei (1895), in stil neoclasic. Mentionat documentar ca sat (Lichiresti) in sec. 17, devine oras in 1832. Declarat municipiu in 1968. 2. Jud. in SE Romaniei, in E C. Romane, pe stg. Dunarii, la granita cu Bulgaria; 5.074 km² (2,14% din supr. tarii); 340.320 loc. (1991), din care 38,3% in mediul urban; densitate: 71,6 loc./km². Resed.: municipiul Calarasi. Orase: Budesti, Fundulea, Lehliu-Gara, Oltenita. Comune: 48. Relief in exclusivitate de cimpie (Baraganul sudic sau al Ialomitei), cu inclinare usoara NV-SE, cuprinzind terasele si luncile Dunarii si Argesului. Monotonia cimpiei este intrerupta pe alocuri de crovuri si vai inguste adincite in patura de loess. Clima temperat-continentala, cu veri foarte calde si ierni reci, marcate uneori de viscole puternice. Temp. medie anuala este de 11,3ºC. Precipitatiile atmosferice medii anuale insumeaza 540 mm. Vinturile predominante au directie N-NE si V-SV. Reteaua hidrografica este tributara in intregime Dunarii, care formeaza limita de S si E a jud. pe 145 km. Riurile sint reprezentate prin Arges, Dimbovita, Motistea, Rasa si Pasarea. Resurse naturale: gaze naturale (Postavari), argile (Budesti), nisipuri, pietrisuri. Economia. In 1989, pe terit. jud. C. functionau 39 de intreprinderi care produc: otel (Calarasi), nave fluviale motonave de pasageri, piese turnate din fonta si otel (Oltenita), celuloza si hartie (Calarasi), lacuri si vopsele, produse din cauciuc (Frumusani, Lehliu-Gara), tricotaje si confectii (Calarasi, Oltenita, Lehliu-Gara), prefabricate din beton, caramizi (Calarasi, Oltenita, Budesti), zahar (Calarasi), conserve de legume si fructe (Valea Rosie), preparate din carne si lapte (Calarasi, Oltenita, Lehliu-Gara, Lupsanu) etc. Agricultura dispunea, in 1989, de 420.868 ha terenuri arabile, fertile, pe care se cultivau porumb (107.203 ha), griu si secara (87.361 ha), leguminoase pentru boabe (20.106 ha), plante de nutret, sfecla de zahar, floarea-soarelui, cartofi, pepeni, tutun etc. In 1990, sectorul zootehnic, favorizat de o puternica baza furajera, cuprindea 130,3 mii capete bovine, 389,9 mii capete ovine, 621,6 mii capete porcine; avicultura; piscicultura. Cai de comunicatie (1990): c. f. depaseau 240 km (din care 151 km electrificate), iar lungimea drumurilor publice este de 1.100 km (din care 366 km modernizati). Transportul fluvial de marfuri si calatori se efectueaza pe Dunare prin porturile Oltenita si Calarasi. Unitatile de invatamint, cultura si arta cuprindeau, in 1989-1990, 182 scoli generale, 13 licee, 94 cinematografe, 295 biblioteci, muzee etc. Turismul este legat cu precadere, de Dunare si de obiectivele social-istorice din localit. Deplasari pe Dunare spre locurile de pescuit si vinat din Balta Ialomitei; principale sosea modernizata care leaga capitala de punctul de trecere peste Dunare (cu bacul) de la Chiciu-Ostrov asigura tranzitul in sezonul estival a unui numar mare de turisti spre statiunile litoralului Marii Negre. In jud. C. se afla padurile Floroaica si Bogdana, rezervatii forestiere (Ciornuleasa si Tamadau) si complexe (Caiafele si Moroiu). Indicativ auto: CL. 3. Com. in jud. Botosani; 4.421 loc. (1991). 4. Com. in jud. Cluj; 2.633 loc. (1991). Statie de c. f. 5. Com. in jud. Dolj 6.834 loc. (1991). Centru viticol.

NEPTUN 1. (In mitologia greaca) Zeul tuturor apelor, unul dintre cei mai vechi zei ai acestei mitologii. Identificat la greci cu Poseidon, are aceleasi caracteristici si atributii ca acesta. Sarbatorile consacrate lui N. (Neptunaliile) erau oficiate vara (23 iul.), in scopul alungarii secetei. 2. Cea de-a 8-a planeta a sistemului solar, situata la o distanta medie de 4,4967 miliarde km de Soare si c. 4,347 miliarde km de Pamant (datorita excentricitatii planetei Pluton, intre 1979 si 1999, acesta a fost mai aproape de soare decat N.). Are un diametru de 49.528 km, masa de 1,024 x 10²⁶ kg si densitatea de 1,64 g/cm³. Perioada de revolutie (anul neptunian) 164,8 ani, iar perioada de rotatie (ziua neptuniana) 16,11 ore. N., la fel ca Jupiter, Saturn si Uranus, este o planeta gigantica gazoasa. Este invizibila cu ochiul liber, avand marimea stelara 7,8. A fost descoperita la 23 sept. 1846 de catre astronomul german J.G. Galle, pe baza datelor transmise de catre astronomul francez U.J. Le Verrier (acesta din urma, precum si astronomul englez J.C. Adams studiind abaterile de la traiectoria prevazuta prin calcul a planetei Uranus au preconizat existenta altei planete precizand, cu aproximatie, si pozitia pe cer a acesteia). Sonda spatiala Voyager-2, lansata la 20 aug. 1977, s-a apropiat, la 24 aug. 1989, pana la c. 5.000 km de N., transmitand o serie de informatii de o deosebita importanta, printre care existenta a inca a sase sateliti, cu diametre cuprinse intre 30 si 200 km, pe langa cei doi cunoscuti (Nereida si Triton), existenta in jurul planetei a patru inele formate din pulberi, care in unele zone sunt destul de dense pentru a oculta lumina stelelor. Campul magnetic al planetei N. are dipolul inclinat cu c. 47 fata de axa ei de rotatie si e deplasat cu c. 14.000 km fata de centrul planetei. Temperatura medie la suprafata planetei este de -214ºC. Au fost observate furtuni ale gazelor cu viteze de 2.500 km/ora. In centrul planetei se presupune a fi un nucleu solid inconjurat de un strat de apa, puternic comprimata, urmat de un strat de hidrogen si heliu lichid. Atmosfera, compusa in cea mai mare parte din hidrogen si heliu, contine pana la 3% metan, care da planetei culoarea albastra. 3. Statiune balneoclimaterica cu activitate permanenta (mai intensa in sezonul estival), intrata in circuitul turistic si balnear la inceputul anilor ’70 ai sec. 20, situata pe tarmul Marii Negre, la 6 km N de municipiul Mangalia (jud. Constanta), de care apartine administrativ. Climat de litoral marin, cu veri calduroase si mai mult senine (durata de stralucire a Soarelui este de 10-12 ore pe zi) si ierni blande, cu zapada putina (in ian. temp. medie este de 0ºC). Factorii naturali de cura sunt climatul maritim, bogat in aerosoli salini, apa Marii Negre (clorurata, sulfatata, sodica, magneziana), izvoarele minerale cu ape sulfuroase, mezotermale (22-27ºC) si namolul sapropelic. Plaje cu nisip fin, amenajate pentru aerohelioterapie, talazoterapie si onctiuni cu namol rece. Statiunea este indicata atat pentru cura heliomarina cat si pentru tratarea afectiunilor reumatismale, posttraumatice, ginecologice, endocrine, dermatologice, respiratorii etc. Policlinica balneara cu functionare permanenta. Parc dendrologic (cedri, strjari, tei, chiparosi, pini, mesteceni etc.).