PITON², pitoni, s. m. (La pl.) Gen de serpi mari, neveninosi, care traiesc in regiunile tropicale, hranindu-se mai ales cu mamifere mici (Python); (si la sg.) animal din acest gen. – Din fr. python.

BOA s. m. invar. 1. Gen de serpi mari, neveninosi, din regiunea tropicala a Americii si din Madagascar (Boa). 2. (Inv.) Fasie lunga de blana sau de pene, purtata de femei in jurul gatului. – Fr. boa (lat. lit. boa).

SERPARIE, serparii, s. f. Multime de serpi; loc unde se gasesc serpi in numar mare. – sarpe + suf. -arie.

SERPOI m. 1) sarpe mare. 2) fig. Om vi-clean si rau. /sarpe + suf. ~oi

ANACONDA s.m. (Zool.) sarpe mare din America Centrala si de Sud, care se hraneste cu pasari si mamifere. [< fr., sp. anaconda].

cormalau, cormalai, s.m. (reg.) sarpe mare.

serpalau¹, serpalai, s.m. (reg.) sarpe mare, serpoi.

BOA m. sarpe tropical mare, lung pana la 4 m, neveninos, care isi omoara victima incolacind-o. [Sil. bo-a] /<lat., fr. boa

OFIUR s.m. (Zool.) Animal marin din increngatura echinodermelor, asemanator stelei-de-mare, cu bratele mai subtiri si mult mai lungi; sarpe-de-mare. [Pron. -fi-ur. / < fr. ophiure, cf. gr. ophis – sarpe].

OFIUR s. m. animal marin, asemanator stelei-de-mare, cu bratele mai subtiri si mai lungi, foarte mobile; sarpe-de-mare. (< fr. ophiure)

CROTAL I. s. m. sarpe veninos de talie mare din America tropicala, cu solzi cornosi la coada, care produc un sunet caracteristic; sarpe cu clopotei. II. s. n. instrument de percutie alcatuit dintr-o pereche de talgere mici de lemn sau metal, fixate in palme prin curele din piele, sa puncteze ritmul de dans. (< fr. crotale, gr. crotalon)

PITON² ~i m. (nume generic) sarpe exotic neveninos, de talie foarte mare, care traieste in Africa si in sudul Asiei si a carui piele se intrebuinteaza in industrie. /<fr. python

MEZOZAUR s. m. reptila fosila cu forma de sarpe, lunga pana la 12 m, din marile calde din cretacic. (< fr. mesosaurus)

TIPAR ~i m. Peste dulcicol, de talie mica sau medie, avand corpul cilindric, asemanator cu al sarpelui, acoperit cu solzi marunti; chiscar. ~ de mare. /Orig. nec.

Aesacus, fiul lui Priamus si al Arisbei. Avea darul profetiei: printre altele a prezis ca Paris va pricinui pieirea Troiei. Indurerat de pierderea nimfei Hesperia, pe care o iubea si care a murit muscata de un sarpe, Aesacus s-a aruncat in valurile marii. A fost transformat de Thetis in cormoran.

STIUCA, stiuci, s. f. Peste rapitor de apa dulce, cu corpul lung, aproape cilindric, cu gura mare inarmata cu multi dinti si cu botul turtit ca ciocul de rata; marlita (Esox lucius). ◊ Compus: stiuca-de-mare = peste de 50-80 cm, cu corpul asemanator cu al sarpelui, cu spinarea verzuie si pantecele alb, cu gura in forma unui cioc lung (Belone belone). – Din bg., scr. stuka.

MEZOZAUR s.m. Reptila fosila cu forma de sarpe, lunga pana la 12 m, care a trait in marile calde cretacice. [Pron. -za-ur. / < fr. mesosaurus, cf. gr. mesos – de mijloc, sauros – soparla].

MEZOZAUR, mezozauri, s. m. Reptila fosila in forma de sarpe, lunga pana la aproximativ 12 m, care a trait in marile calde cretacice. [Pr.: -za-ur] – Din fr. mesosaurus.

SOARECE, soareci, s. m. Animal mic din ordinul rozatoarelor, de culoare cenusiu-inchis, cu botul ascutit si cu coada lunga si subtire (Mus musculus). ◊ Soarece de biblioteca = se spune despre o persoana care isi petrece cea mai mare parte a timpului prin biblioteci, citind si studiind. Soarece de birou = birocrat. ◊ Expr. A trai (sau a se iubi, a se avea) ca mata (sau ca pisica) cu soarecele, se spune despre doua persoane care nu se pot suferi, care se cearta intruna. I-au mas soarecii in pantece (sau burta), se spune despre un om foarte flamand. A se juca (cu cineva) ca mata (sau ca pisica) cu soarecele = a-si bate joc de cineva, tinandu-l intr-o situatie incerta. In gaura (sau in borta) de soarece = in cea mai ferita, mai d*****a ascunzatoare, in gaura de sarpe. ◊ Compus: Soarece de camp = mic rozator de camp care face mari stricaciuni in culturi (Apodemus agrarius); soarece de padure = animal rozator care traieste in padure (Apodemus sylvaticus). [Var.: soarec s. m.] – Lat. sorex, -icis.

SFIRENIDE s. f. pl. familie de pesti cu corpul asemanator cu al sarpelui si cu gura in forma de cioc lung: stiuca-de-mare. (< lat. sphyraenidae)

gorgona s.f. 1. (mit.) Monstru imaginat ca o femeie cu parul din serpi impletiti. ◊ Motiv decorativ reprezentand capul unui astfel de monstru. 2. Animal celenterat din marile calde, in colonii arborescente de polipi. (< fr. gorgone, lat. gorgona)

DRAGON² ~i m. 1) mit. Monstru cu aripi de vultur, gheare de leu si coada de sarpe, care scoate foc pe gura. 2) art. Constelatie in emisfera nordica situata intre Ursa mare si Ursa Mica. /<fr. dragon

SERPAR² ~i m. Pasare rapitoare de talie mare, cu cioc scurt si coroiat, cu gheare pu-ternice, care se hraneste, mai ales, cu serpi. /sarpe + suf. ~ar

GAURA, gauri, s. f. Scobitura, adancitura, spartura ivita de la sine sau anume facuta intr-un corp, intr-un material, in pamant etc.; cavitate, borta. ◊ Gaura cheii = orificiu prin care se baga cheia in broasca. ◊ Expr. Gaura de sarpe = loc ferit care serveste cuiva ca ascunzatoare. (Pop.) Doar nu s-o face gaura-n cer = nu va fi o paguba prea mare. (Astron.) Gaura neagra = relicva de dimensiuni reduse a unei stele masive, formata prin prabusire gravitationala, caracterizata prin densitate foarte mare si forta de atractie uriasa si absorbanta. [Pr.: ga-u-] – Lat. *gavula (< cavus).

PATLAGINA s. (BOT.) 1. (Plantago major) (reg.) minciuna, iarba-bubei, iarba-de-cale, iarba-grasa-de-gradina, iarba-mare, limba-boului, limba-oii, placintica-vacii. 2. (Plantago lanceolata) (reg.) carutele (pl.), limbarita, coada-soricelului, iarba-taieturii, limba-baltilor, limba-broastei, limba-oii, limba-sarpelui. 3. (Plantago media) (reg.) iarba-de-cale, limba-manzului, limba-oii. 4. (Plantago gentianoides) (reg.) limba-oii.

ANGHILA s.f. 1. Anghila-de mare. Peste comun in Oceanul Atlantic, de 0,50-1,5 m lungime, putand ajunge pana la o greutate de 15 kg (Conger conger). 2. Anghila-de-rau. Peste migrator avand forma unui sarpe, cu carnea foarte grasa, consumat proaspat sau afumat, cu precadere in tarile scandinave si in partea de nord a Germaniei (Anguilla anguilla)

SERVAL (‹ fr.; cuv. port.) s. m. Felina cu blana cafenie-galbuie, cu numeroase pete mici negre dispuse relativ regulat, cap mic, urechi mari, coada relativ scurta (Felis serval). Adultul atinge pana la 1 m lungime. Traieste in Africa (la S de Sahara), indeosebi in savane si in tinuturi muntoase. Se hraneste cu serpi, soparle, mamifere mici, pasari. Sin. pisica-tigru.

DRAGON¹ s. m. I. 1. animal imaginat cu cap si aripi de vultur, gheare de leu, trup si coada de sarpe. 2. reprezentare heraldica a unui chip omenesc cu barba din serpi incolaciti. 3. soparla tropicala, pe copaci, care are de-a lungul corpului doua excrescente ale pielii ca niste aripi. 4. peste marin care, in timpul zilei, sta ingropat in nisip, noaptea fiind foarte activ; d**c-de-mare. 5. ambarcatie cu doua vele de suprafata mare; vela triunghiulara suplimentara. II. cavalerist astfel echipat incat sa poata lupta si pe jos. (< fr. dragon)

VIPERA, vipere, s. f. 1. sarpe mic, foarte veninos, avand pe cap o pata de culoare inchisa in forma de V si pe spate o dunga lata, neagra, in zigzag; naparca (Vipera berus). ◊ Expr. Pui de vipera = om rau, femeie rea. ◊ Compus: Vipera-cu-corn = specie de vipera mai mare si mai veninoasa decat vipera comuna, care are deasupra gurii un fel de corn format din solzi (Vipera ammodytes). 2. Fig. Persoana rea, perfida. – Lat. vipera.

MAMA s. 1. (pop.) maica, (reg.) mamaca, mamaie, muica, (prin Transilv.) baba, (Mold.) neneaca, (inv.) musa, (fam.) batrana (art.), mima. (Dansa e ~ copilului.) 2. mama-mare v. bunica. 3. (MITOL. POP.) Mama-Padurii = (reg.) padureana (art.), padureanca (art.), paduroaica (art.), fata-padurii, mama-codrului, mama-huciului, mama-ogasilor, surata-din-padure, vidma-padurii, valva-padurii. (~ este un personaj din mitologia populara.) 4. v. matca. 5. (BOT.) Mama-Padurii (Lathraea squamaria) = (reg.) serparita, buricul-pamantului, cucuruz-de-padure, floarea-sarpelui, iarba-sarpelui, murea-padurilor.

REPETEK, rezervatie a biosferei (34.600 ha) situata in Turkmenistan, in marginea E a desertului Karakum, la 180-220 m alt. Este cea mai importanta rezervatie de desert din Asia Centrala, cu barcane mobile de mari dimensiuni alternand cu dune fixate de vegetatie si depresiuni interdune. Pe suprafete intinse se formeaza cruste de gips, cu cristale foarte mari (60-80 cm), cunoscute sub numele de gipsuri de R. In flora se remarca saxaulul alb si saxaulul negru si muschiul Tortula desertorum, iar in fauna diverse specii endemice de rozatoare, iepurele tolai, gazela cu gusa, rasul de desert, dihorul patat, vrabia de desert, broasca testoasa de Asia Centrala, varanul cenusiu, numerosi serpi. 75% din speciile de nevertebrate sunt endemice.

PUI¹ ~ m. I. 1) Pasare de la iesirea din gaoace si pana la maturitate. ~ de gaina. ~ de curca. ◊ ~ de cuc (sau de bogdaproste) copil al nimanui. 2) Carne de gaina tanara. Zeama de ~. 3) Orice fiinta vie in prima faza de dezvoltare. ~ de om. ~ de urs. ◊ ~ de lele a) persoana usuratica, amorala; b) copil nelegitim; bastard. ~ de vipera (sau de naparca, de sarpe) om rau, perfid. 4) Ramura tanara care porneste de la radacina unei plante; copilet. 5) fig. fam. Fiinta scumpa, draga. 6) la pl. pop. Cusatura decorativa in forma de cruciulite marunte facuta pe pieptul si pe manecile camasilor taranesti. II. (in imbinari cu valoare de superlativ): ~ de ger ger cumplit. ~ de somn somn bun, reconfortant. ~ de chef chef mare. ~ de bataie bataie zdravana. /<lat. pulleus

BURETE s. 1. (ZOOL.; Spongia officinalis) spongie. 2. (ZOOL.) burete-de-mare (Spongiaria) = spongier. 3. (prin Ban.) spuma, (Transilv. si Ban.) sponghie. (~ de sters tabla.) 4. (BOT.) burete-de-casa v. ciuperca de pivnita; burete-de-conopida = a) (Clavaria coralloides) = (reg.) cretisoara, curalice, melosel, opintici (pl.), togmagel, barba-caprei, burete-cret, laba-matei; b) (Ramaria botrytis) ramurele (pl.); burete-de-mesteacan (Cortinarius cinnamomeus) = (reg.) painisoare (pl.); burete-de-nuc (Polyporus squamosus) = (reg.) pastrav; burete-f****s (Lactarius torminosus) = (reg.) f****sel; burete-galben (Cantharellus cibarius) = (reg.) galbinele (pl.), galbiori (pl.), urechiusa, unghia-caprei; buretele cerbilor (Scleroderma vulgare) = (reg.) basina-porcului; burete-negru (Pleurotus ostreatus) = pastrav; burete-pestrit (Amanita muscaria) = (reg.) burete-serpesc, (Mold.) palaria-sarpelui; burete-serpesc (Lepiota procera) = (Mold.) palaria-sarpelui.