CONDUCTOR, -OARE, conductori, -oare, adj., subst. 1. Adj., s. n. (Corp sau material) care prezinta conductibilitate electrica sau conductibilitate termica. ◊ Conductor electric = piesa cu conductanta mare, folosita pentru realizarea circuitelor electrice prin legaturi conductive. 2. S. m. si f. Functionar la calea ferata care controleaza biletele calatorilor si supravegheaza vagoanele. ♦ (Rar) Vatman; sofer. ♦ Supraveghetor si diriguitor al unei echipe de lucratori; sef de echipa. 3. S. m. si f. (Inv.) Calauza. – Din fr. conducteur, lat. conductor.

CONDUCTOR, -OARE s.m. si f. 1. Functionar feroviar care insoteste vagoanele de persoane, pentru a supraveghea ordinea in timpul calatoriei, pentru a controla biletele calatorilor etc. 2. sef de echipa. [Cf. fr. conducteur].

samuitor, samuitori, s.m. (reg.) seful uni echipe forestiere, care ia in primire ceea ce are de lucrat echipa sa.

ATAMAN, atamani, s. m. 1. Capetenie de cazaci. 2. sef al unei echipe de pescari. – Din rus., ucr. ataman.

partifil s.m. (reg.) sef al unei echipe de lucratori forestieri.

ATAMAN, atamani, s. m. 1. sef al unei echipe de pescari. 2. (Inv.) Capetenie de cazaci; hatman. – Rus., ucr. ataman.

LIDER s.m. (Rar) I. 1. Conducator al unui partid politic sau al unei organizatii burgheze. ♦ (Rar) Dirijor, sef al unei orchestre de jaz. 2. echipa sau sportiv care se gaseste in fruntea unei competitii. II. (Mar.) Tip de nava conducatoare a unei flotile de nave usoare. [Scris si leader. / < engl. leader].

echipa, echipe, s. f. Grup de oameni care, sub conducerea unui sef, indeplinesc in acelasi timp o munca sau o actiune comuna. ◊ Spirit de echipa = legatura spirituala intre membrii unei echipe, care sta la baza conlucrarii lor. ♦ Grup de sportivi constituit intr-o formatie, in cadrul careia se antreneaza, sub conducerea unui specialist, si participa la competitii. ♦ Fiecare dintre cele doua formatii care isi disputa un meci (de fotbal, baschet, hochei, polo etc.). – Din fr. equipe.

echipa (echipe), s. f. – Grup de oameni care, sub conducerea unui sef, indeplinesc o actiune comuna. Fr. equipe. – Der. (din fr.) echipaj, s. n. (echipa, formatie; inv., trasura; totalitatea personalului de conducere si deservire a unei nave, a unui avion); echipament, s. n.; echipa, vb.

DIVIZIE s. f. 1. mare unitate militara din mai multe regimente de arme diferite sau mai multe nave de acelasi tip. ◊ comandamentul unei asemenea unitati militare. 2. categorie de calificare a echipelor sportive. 3. ansamblu de mai multe birouri sub directia unui sef; sectie, serviciu (la caile ferate). (< rus. diviziia)

LIDER s. m. I. 1. conducator al unui partid politic, al unei organizatii obstesti. ◊ dirijor, sef al unei orchestre de jaz sau al unei sectii instrumentale. 2. echipa, sportiv care se gaseste in fruntea unei competitii. II. (mar.) tip de nava conducatoare a unei flotile de nave usoare. (< engl., fr. leader)

echipa s. f. 1. grup de oameni care lucreaza impreuna, condusi de un sef. 2. formatie sportiva care activeaza ca un tot intr-o ramura a sportului. (< fr. equipe)

echipa s.f. Grup de oameni care lucreaza impreuna, fiind condusi de un sef. ♦ Grup, formatie sportiva care activeaza ca un tot intr-o ramura a sportului. [< fr. equipe].

echipa ~e f. 1) Grup de oameni care indeplinesc o actiune comuna sub conducerea unui sef. ~ de pompieri. 2) Grup de sportivi care se antreneaza si participa la competitii impreuna. ~ de volei. [G.-D. echipei] /<fr. equipe

CAPITAN s. m. 1. grad de ofiter inferior, intre locotenent si maior. ♦ (mar.) ~ -locotenent = grad echivalent capitanului din armata de uscat. 2. comandant al unei nave militare, comerciale sau de pasageri. ♦ ~ de port = functionar care asigura activitatea unui port. 3. (fig.) sef, conducator. ♦ ~ de posta = administrator al unei poste. 4. (sport) jucator desemnat sa reprezinte si sa conduca, in timpul unei competitii, echipa din care face parte. (< it. capitano, rus. kapitan)