ROCADA s.f. 1. Miscare la jocul de sah intre rege si tura, pe care fiecare jucator o poate efectua numai o singura data in cursul unei partide, prin care una dintre ture se aduce langa rege, iar acesta trece peste ea. ♦ (Rar) Fel anumit de schimb de locuinta. 2. Comunicatie paralela cu linia frontului pe care se misca rezervele unei armate. ♦ Artera de rocada = artera destinata circulatiei de tranzit, amenajata in exteriorul unei localitati. [< fr. rocade, cf. germ. Rockade].

ROCADA s. f. 1. (sah) mutare pe care fiecare jucator o poate efectua numai o singura data in cursul unei partide, prin care una dintre ture se aduce langa rege, iar acesta trece peste ea. ♦ fel anumit de schimb de locuinta. 2. comunicatie paralela cu linia frontului pe care se misca rezervele unei armate. ♦ artera de ~ = artera destinata circulatiei de tranzit, amenajata in exteriorul unei localitati. (< fr. rocade, germ. Rockade)

DEMENAJA vb. tr., intr. a goli, a transporta mobila dintr-o locuinta; a schimba o locuinta, a (se) muta. (< fr. demenager)

STRAMUTA, stramut, vb. I. 1. Refl. si tranz. A (se) muta in alt loc, in alta parte; a(-si) schimba locul, sediul, locuinta. ◊ Expr. (Refl.) A se stramuta de aici (sau din viata) = a muri. (Tranz.; fam.) A stramuta (cuiva) falcile (sau capriorii) = a lovi (pe cineva) cu putere in obraz. A-si stramuta falcile = a casca mult, tare. 2. Tranz. (Inv.) A-si schimba gandurile, hotararile, sentimentele; a reveni. 3. Tranz. (Pop.) A preface, a transforma. – Lat. *extramutare (= transmutare).

MUTA, mut, vb. I. 1. Tranz. si refl. A (se) misca din locul in care se gaseste si a (se) aseza in alt loc; a (se) deplasa; a (se) stramuta, a (se) transfera. ◊ Expr. (Tranz.; fam.) A-i muta (cuiva) falcile (sau capriorii) = a-i trage (cuiva) o palma cu putere, a lovi peste obraz. ♦ A (se) transfera dintr-un serviciu in altul. 2. Refl. A se stabili (cu locuinta) in alt loc, a-si schimba domiciliul. 3. Tranz. (Inv. si pop.) A inlocui, a schimba (cu altceva sau cu altcineva); a modifica, a transforma. ♦ A schimba cursul, directia. ♦ Expr. A-si muta gandul = a se razgandi, a renunta. 4. (La jocul de sah) A efectua o mutare. – Lat. mutare.

MUTARE s. v. adapost, asezare, casa, camin, domiciliu, inlocuire, locuinta, metamorfozare, metamorfoza, modificare, prefacere, preschimbare, salas, schimb, schimbare, stana, tarla, transformare.

CHIRIE, chirii, s. f. Suma platita in schimbul folosirii temporare a unui lucru (mai ales a unei locuinte). ◊ Loc. adj. si adv. Cu chirie = (care este dat cuiva) pentru folosire temporara in schimbul unei plati. – Din bg., scr. kirija.

PENSIUNE s.f. 1. Intretinere (locuinta si masa) primita de cineva intr-o casa particulara in schimbul unei sume de bani; (concr.) casa-restaurant in care se da o asemenea intretinere. 2. V. pensie. [Pron. -si-u-. / < fr. pension].

PENSIUNE s. f. intretinere (locuinta si masa) primita de cineva (intr-o casa particulara) in schimbul unei sume de bani. (< fr. pension)

PENSIUNE, pensiuni, s. f. 1. Intretinere constand din locuinta si masa (sau numai din masa) pe care cineva o primeste cu regularitate in schimbul unei sume de bani dinainte stabilite; spec. gazduirea elevilor intr-un pension. ♦ P. ext. (Concr.) Suma de bani care se plateste cuiva care acorda gazduire completa sau numai masa; spec. suma de bani care se platea intr-un pension pentru intretinerea unui elev. 2. (Concr.) Casa, restaurant in care se ofera cuiva, in schimbul unei sume de bani, gazduire completa sau numai masa. [Pr.: -si-u-] – Din fr. pension.

MUTATIE, mutatii, s. f. 1. schimbare de domiciliu sau de sediu; indeplinire a formelor legale in legatura cu mutarea dintr-o locuinta sau dintr-o localitate in alta; viza de mutare. ♦ Inregistrare a unei schimbari intervenite in statutul personal sau de serviciu al unei persoane sau in situatia militara a cuiva. 2. Prefacere, transformare, schimbare, modificare (radicala). ♦ Spec. (Biol.) Aparitie brusca a unui caracter genetic nou, care reflecta o modificare ereditara corespunzatoare a materialului ereditar. ♦ Spec. (Fon.) Transformare sistematica a unei serii de sunete in altele. ◊ Mutatie consonantica (sau a consoanelor) = transformare a unor consoane oclusive in limbile germanice. 3. (Jur.) Transmitere a unui bun dintr-o proprietate in alta. – Din fr. mutation, lat. mutatio.

GAZDA, gazde, s. f. 1. Persoana care primeste pe cineva la sine (dandu-i adapost); cel care tine pe cineva la sine in schimbul unei chirii (si cu intretinere platita); stapanul unei case in raport cu oaspetii sai, amfitrion. ♦ Organism pe care (sau in care) traieste un animal parazit aflat in stare larvara sau adulta. 2. locuinta ocupata de cineva in calitate de oaspete sau de chirias. 3. (Reg.) Taran bogat; chiabur, bogatan. ◊ Loc. adj. De gazda (mare) = din oameni bogati. – Din magh. gazda.