VEDETA, vedete, s. f. I. 1. Actor sau actrita care detine un rol principal intr-un spectacol, mai ales intr-un film (si se bucura de renume, de mare popularitate); sportiv de mare talent si popularitate; p. ext. persoana care vrea sa iasa in evidenta, sa epateze. II. Nava mica (de razboi) care navigheaza pe fluvii sau in apropierea litoralului, pe o raza redusa de actiune. III. Rand dintr-un text, tiparit cu caractere mai grase, spre a fi scos in evidenta fata de rest. – Din fr. vedette.

MOTAT, -A, motati, -te, adj. 1. (Despre oameni si animale) Care poarta mot¹ (1), cu mot. ♦ Fig. Care cauta sa iasa in evidenta, care se crede superior; indraznet, cu gura mare. 2. Cu varf ascutit, tuguiat. – V. mota.

SFORZANDO adv. (Indica modul de executare a unei bucati muzicale) Facand sa iasa in evidenta, prin accentuare, un anumit sunet; fortat. [Pr.: sfortando] – Cuv. it.

VEDETA s.f. I. Mic bastiment de razboi, pe mare sau pe fluviu, cu mica raza de actiune, folosit mai ales pentru observatii. ♦ Mica ambarcatie care se foloseste pentru comunicatiile din rada porturilor. ♦ Mic torpilor cu viteza foarte mare. II. (Poligr.) Rand tiparit cu caractere mai groase pentru a fi pus in evidenta. ♦ Cuvant sau grup de cuvinte notat pe primul rand al datelor privitoare la o carte, servind la determinarea locului acesteia in catalogul de biblioteca. III. Artist(a) care detine rolul principal intr-o piesa; (p. ext.) persoana care vrea sa iasa in evidenta. [< fr. vedette, it. vedetta].

VEDETA s. f. I. artist de mare renume; sportiv de mare popularitate; (p. ext.) cel care vrea sa iasa in evidenta. II. nava militara rapida, mica, cu armament puternic, destinata unor misiuni de cercetare, supraveghere, aparare. ◊ mica ambarcatie cu motor pentru comunicatiile din rada porturilor. III. rand tiparit cu caractere mai groase pentru a fi pus in evidenta. ◊ cuvant, grup de cuvinte notat pe primul rand al datelor privitoare la o carte, pentru determinarea locului acesteia in catalogul de biblioteca. (< fr. vedette)

SINGULARIZAT, -A, singularizati, -te, adj. Care este iesit in evidenta, iesit din comun prin ceva deosebit. – V. singulariza.

ALBI, albesc, vb. IV. 1. Refl., intranz. si tranz. A deveni sau a face sa devina (mai) alb. ♦ A trata produsele textile cu agenti oxidanti sau reducatori pentru a le face mai hidrofile (mai albe), distrugand pigmentii naturali. ♦ A colora usor in albastru un produs textil pentru a obtine un efect de alb intens. ♦ A decolora, partial sau total, un anumit produs. ♦ Intranz. A incarunti; p. ext. a imbatrani. 2. Intranz. A iesi in evidenta, a se contura (din cauza culorii albe). ♦ Fig. A straluci. – Din alb.

MARCANT, -A, marcanti, -te, adj. Care are o valoare deosebita, care iese in evidenta; de seama, important, remarcabil. ♦ Cu autoritate, cu influenta. – Din fr. marquant, germ. markant.

MARCAT², -A, marcati, -te, adj. 1. Care poarta o marca (1). ♦ (Despre obiecte de metal pretios) Care are imprimat semnul oficial de garantie a calitatii si a autenticitatii. ♦ (Despre greutati) Prevazut cu semnul oficial care garanteaza exactitatea masurii indicate. ♦ (Despre cai de comunicatie) Care este prevazut cu marcaj. 2. Fig. (Despre abstracte) Care iese in evidenta; accentuat, pronuntat, distinct, reliefat, nuantat. – V. marca.

RELEVANT, -A, relevanti, -te, adj. Care releva, care scoate sau iese in evidenta. – Din fr. relevant. Cf. releva.

PROFILA, profilez, vb. I. 1. Refl. A iesi in evidenta; a se reliefa, a se contura. 2. Tranz. A stabili obiectivul de baza al productiei unei intreprinderi, al activitatii unei institutii, organizandu-le in mod corespunzator. 3. Tranz. A lamina un drug de metal, dandu-i un profil uniform pe toata lungimea lui. ♦ P. gener. A fasona, a prelucra un obiect sau un material pentru a-i da un anumit profil. – Din fr. profiler.

PUNCTA, punctez, vb. I. Tranz. 1. A face sau a forma puncte care ies in evidenta pe un fond mai larg, de obicei de alta culoare; a face sa apara ceva ca niste puncte pe o suprafata. ♦ Fig. A scoate in evidenta, a sublinia, a marca. 2. (Sport) A insemna punctele fiecarei partide sau etape castigate. ♦ A obtine puncte printr-un joc sportiv. 3. A asambla provizoriu doua piese care urmeaza sa fie sudate prin cateva puncte de sudura executate de-a lungul liniei de sudura. – Din punct (dupa fr. poncteur).

SOLITAR, -A, solitari, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care se gaseste singur; izolat, singuratic. ◊ Floare (sau frunza etc.) solitara = floare (sau frunza etc.) care creste singura pe tulpina. ♦ (Despre locuri) Pustiu, neumblat. ♦ (Despre fiinte; adesea substantivat) Care traieste sau caruia ii place sa traiasca singur, izolat, departe de societate. 2. S. n. Piatra pretioasa (in special diamant de mare valoare) montata singura la o bijuterie (sau iesind in evidenta intr-o montura dintr-un grup de pietre mai mici). – Din fr. solitaire, lat. solitarius.

DISTINGE, disting, vb. III. 1. Tranz. si refl. A (se) deosebi de altcineva sau de altceva prin trasaturi specifice. 2. Refl. A se remarca, a iesi in evidenta prin meritele, rezultatele, realizarile sale. ♦ Tranz. A acorda cuiva o distinctie, un premiu pentru meritele sale. 3. Tranz. A vedea limpede, lamurit; a observa. – Din fr. distinguer, lat. distinguere.

DESENA, desenez, vb. I. 1. Tranz. A executa un desen (1). 2. Refl. A aparea, a iesi in evidenta; a se profila, a se contura. 3. Tranz. Fig. (Rar) A schita, a contura o problema, o chestiune. [Var.: desemna, (inv.) desina vb. I] – Din fr. dessiner.

DETALIA, detaliez, vb. I. Tranz. A arata, a expune, a analiza, a demonstra ceva in mod amanuntit. ♦ Refl. (Rar) A iesi in evidenta, a se contura in toate amanuntele. [Pr.: -li-a. – Var.: detaila vb. I] – Din it. dettagliare, fr. detailler.

DETASA, detasez, vb. I. 1. Tranz. si refl. A (se) desprinde, a (se) desface, a (se) separa (dintr-un ansamblu unitar). ♦ Refl. (Sport) A se desprinde de ceilalti concurenti in timpul concursului, luand-o cu mult inainte. 2. Tranz. A deplasa un angajat in mod temporar si in interes de serviciu de la o unitate la alta sau dintr-o localitate in alta. 3. Refl. A iesi in evidenta, a se evidentia. – Din fr. detacher.

DEZVALUI, dezvalui, vb. IV. 1. Tranz. A da la iveala, a face cunoscut (prin vorbe, scris, imagini etc.); a arata. ♦ A destainui, a divulga. 2. Refl. A iesi in evidenta, a se arata; a se desfasura. [Prez. ind. si: dezvaluiesc] – Dez- + [in]valui (dupa fr. devoiler).

SINGULARIZA, singularizez, vb. I. Tranz. si refl. A scoate sau a iesi in evidenta; a (se) deosebi, a (se) distinge printr-o trasatura putin obisnuita, iesita din comun. – Din fr. singulariser.

STRIGATOR, -OARE, strigatori, -oare, adj., s. m. 1. Adj. Care striga; fig. care se remarca, iese in evidenta (mai ales prin aspecte sau efecte negative); izbitor; evident. ◊ Expr. Strigator la cer, se spune despre ceva de o gravitate deosebita, care revolta, indigneaza sau despre ceva care trebuie luat neaparat in seama, care este evident. 2. S. m. (Inv. si pop.) Crainic, vestitor. – Striga + suf. -ator.

A SE DETASA ma ~ez intranz. 1) A inceta de a fi intr-un tot sau intr-un grup; a se separa; a se desparti. 2) (despre sportivi) A se desprinde de concurenti (intr-o competitie), depasindu-i cu mult. 3) A iesi in evidenta. 4) (despre slujbasi) A se transfera temporar. /<fr. detacher

A SE DEZVALUI pers. 3 se dezvaluie intranz. A iesi in evidenta; a se face vizibil; a aparea; a se arata. [Sil. -lu-i] /dez- + a [in]valui

VEDETISM s.n. (Depr.) Preocupare, tendinta de a iesi in evidenta cu orice pret, de a-si afirma calitatile proprii; atitudine, comportare de vedeta (III) [in DN]. [< vedeta + -ism].

DETASA vb. I. I. tr., refl. 1. A (se) desprinde, a (se) separa, a (se) desface (dintr-un intreg). 2. A (se) transfera temporar. ♦ tr. (Mil.) A lua o trupa, o unitate militara dintr-o armata pentru a-i da o misiune speciala. II. refl. (Sport) A iesi in evidenta; a se distanta, a intrece categoric. [P.i. 3,6 -seaza, ger. -sand. / < fr. detacher].

REMARCA vb. I. tr. A observa, a lua in seama. ♦ refl. A iesi in evidenta, a se distinge. [P.i. remarc. / < fr. remarquer].

DETASA vb. I. tr., refl. 1. a (se) desprinde, a (se) separa, a (se) desface (dintr-un intreg); a (se) decupa (II). 2. a (se) transfera temporar. II. refl. 1. (sport) a iesi in evidenta; a se distanta, a intrece categoric. 2. (fig.) a se desprinde, a se indeparta de o situatie, de o preocupare. (< fr. detacher)

PROFILA vb. I. tr., refl. 1. a (se) infatisa in profil; a (se) reliefa, a (se) contura. 2. a face sa iasa, a iesi in evidenta. 3. a (se) specializa intr-un anumit domeniu. II. tr. 1. a organiza intr-un anumit fel (o institutie, o intreprindere etc.). 2. a lamina o bara metalica dandu-i un profil uniform in lungime. ◊ a fasona un obiect, un material pentru a-i da un anumit profil. (< fr. profiler)

RELEVANT, -A adj. care releva, care iese in evidenta. ◊ (lingv.) distinctiv. (< fr. relevant)

REMARCA vb. I. tr. a baga de seama, a observa, a releva. II. refl. a iesi in evidenta, a se distinge. (< fr. remarquer)

VEDETISM s. n. preocupare, tendinta de a iesi in evidenta cu orice pret; atitudine, comportare de vedeta (I). (< vedeta + -ism)

ALBI, albesc, vb. IV. 1. Refl., intranz. si tranz. A deveni sau a face sa devina (mai) alb. ♦ Intranz. A incarunti; a imbatrani. 2. Intranz. A iesi in evidenta, a se contura (din cauza culorii albe); a straluci. Prin frunze ascunsa albeste o vale (MACEDONSKI). ♦ Tranz. Fig. A lumina. – Lat. *albire.

SUB SPECIE AETERNITATIS (lat.) din punctul de vedre al vesniciei – Spinoza, „Etica”, V, 29. Valoarea si semnificatia reala a unor lucruri sau fapte ies in evidenta numai privite din aceasta perspectiva.

SESIZANT, -A, sesizanti, -te, adj. Care iese usor in evidenta; impresionant, frapant. – Din fr. saisissant (dupa sesiza).

EVIDENTIA, evidentiez, vb. I. 1. Refl. si tranz. A iesi sau a scoate in evidenta; a (se) deosebi, a (se) distinge, a (se) remarca. 2. Tranz. A recunoaste oficial meritele sau succesele obtinute in munca de cineva. [Pr.: -ti-a] – Din evidenta.

PREGNANT, -A adj. care iese in relief prin trasaturi specifice, evident, cu claritate. (< fr. pregnant, lat. praegnans, germ. pragnant)

PREGNANT, -A, pregnanti, -te, adj. Care iese in relief, care se impune prin evidenta; vizibil, clar, evident; expresiv. – Din germ. pragnant, fr. pregnant. Cf. it. pregnante.

scurmuzui, scurmuzuiesc, vb. IV (reg.) 1. (in forma: scurmuzi) a zgaria superficial (cu ratul, cu ciocul, cu ghearele); a scurma. 2. (refl.; fig.; despre durere) a iesi la iveala, a se manifesta (cu evidenta).

RELIEF reliefuri n. 1) Forma a suprafetei terestre fata de un plan de referinta. 2) Proeminenta care se evidentiaza pe un plan. ◊ In relief iesit in afara dintr-un plan. A scoate in relief a scoate in evidenta; a sublinia; a accentua. 3) Sculptura ale carei forme ies putin in afara pe un fond cu care fac corp comun; basorelief. [Sil. -li-ef] /<fr. relief

RELIEF, reliefuri, s. n. 1. Configuratie a suprafetei terestre constituita din totalitatea neregularitatilor de forme pozitive sau negative considerate fata de un plan de referinta general sau local. 2. Ridicatura, proeminenta pe o suprafata. ◊ Loc. adj. In relief = cu trei dimensiuni, iesit in afara dintr-un plan, proeminent. ◊ Expr. A scoate in relief = a scoate in evidenta, a pune in lumina, a sublinia, a accentua; a reliefa. ♦ Fig. Contur; forta, stralucire. 3. Sculptura fixata pe o suprafata plana. – V. basorelief. [Pr.: -li-ef] – Din fr. relief.

IVEALA s. f. (Rar) Ivire. ◊ Expr. A iesi la iveala = a aparea, a se infatisa; a se descoperi. A scoate (sau a da) la iveala = a da pe fata, a face cunoscut, evident; a face sa fie vazut; a tipari. – Ivi + suf. -eala.

desira (desir, desirat), vb. – 1. A intinde, a extinde. – 2. A imprastia, a raspindi. – 3. (Despre obiecte) A iesi de pe firul pe care au fost insirate. Lat. diserrāre (Candrea), cf. fr. (deserrer). Tiktin il deriva gresit de la desfira. La ultimele sensuri este evidenta intilnirea cu des-sira, de la sir „rind, sirag”. – Der. desirat, adj. (vlajgan, lungan).

DEMONSTRATIE ~i f. 1) Operatie de dovedire, pe baza de argumente si de exemple, a evidentei unui fapt. 2) Rationament prin care se dovedeste adevarul unei teoreme sau al unei judecati. 3) Metoda intuitiva de invatamant constand in explicarea unui fenomen prin prezentarea sau producerea lui in fata elevilor. 4) iesire in masa a populatiei in strada pentru a-si exprima aprobarea sau protestul fata de cineva sau ceva; manifestatie publica. ~ pasnica. ~ de solidaritate. 5) mil. Manevra cu scopul de a intimida sau de a insela inamicul. 6) Exteriorizare a unei atitudini sau a unui sentiment. [Art. demonstratia; G.-D. demonstratiei; Sil. -ti-e] /<fr. demonstration; lat. demonstratio, ~onis

MATRICOL, -A, matricoli, -e, s. f., adj. 1. S. f. Registru in care se inscriu, intr-o institutie, numele persoanelor a caror evidenta este necesara; (in special) registru folosit in scoli, in care se inscriu numele, datele personale si situatia scolara a elevilor. ♦ Numar de ordine sub care sunt inscrisi soldatii in registrul unui regiment. 2. S. f. (iesit din uz) Bucata dreptunghiulara de panza sau de stofa pe care se indica scoala la care invata un elev (si numarul sub care era inscris aici) si pe care acesta o purta prinsa pe brat sau pe piept. 3. Adj. De matricola; matricular. [Var.: matricul, -a s. f., adj.] – Din fr. matricule, lat. matricula, it. matricola.

JURNAL, jurnale, s. n. 1. Publicatie periodica avand aparitie zilnica; ziar, gazeta. 2. (De obicei in sintagma jurnal de moda) Publicatie periodica in care se dau desene si tipare de imbracaminte si accesorii. 3. Insemnari zilnice ale cuiva despre anumite evenimente legate, de obicei, de viata sa; insemnari zilnice ale unor observatii stiintifice. ◊ Jurnal de calatorie = relatare in scris, zi de zi, a unei calatorii. Jurnal de bord = registru in care se consemneaza cronologic faptele survenite in timpul calatoriei unei nave. Jurnalul actiunilor de lupta = document militar in care sunt descrise zilnic pregatirea si desfasurarea actiunilor de lupta. 4. (iesit din uz) Emisiune de radio si televiziune sau film de scurt metraj, rulat de obicei inaintea filmului artistic de lung metraj, care prezinta evenimente, stiri, informatii de stricta actualitate. 5. (Cont.) Registru in care sunt inscrise cronologic operatiile banesti, evenimentele supuse evidentei etc. – Din fr. journal.